News Item: ... la UE (7) Duhul Chikatilo peste mormintul MAI
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Wednesday 18 March 2009 - 17:41:00
Ne-am tot intrebat (si nu numai noi) de unde atita genialitate in ministrul Nica, astfel incit in doar o luna de la numire sa ajunga sa cunoasca ministerul pina-n cele mai adinci colturi de toalete si sa iasa la inaintare cu o restructurare masiva a acestui mamut cu picioare de musculita.
Raspunsul este mai mult decit simplu. Lui Nica i s-a bagat sub mustata, de catre baietii destepti, un raport semnat cu aproape doi ani in urma de Chikatilo.
Cei care nu stiu cine este personajul pot citi pe indelete stirile noastre:
LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK
Pentru edificare va redam un interviu cu personajul nostru, publicat in Jurnalul National la finele anului 2007: LINK
Jurnalul Naţional: V-aţi intors la Interne foarte motivat. De ce aţi propus ministrului de Interne unirea serviciului secret al ministerului cu Direcţia Generală Anticorupţie şi Corpul de Control?
Marian Sintion: Intr-adevăr, am propus unificarea structurilor amintite de dvs. intr-o direcţie nouă, care să se numească Direcţia Generală Afaceri Interne. Cred că astfel se pot simplifica procedurile de lucru şi se vor reduce costurile. Totodată, personalul existent se poate folosi mult mai eficace, mai ales că multe competenţe ale DGIPI, DGA şi ale Corpului de Control sunt identice. Apoi, cred că această nouă direcţie va conlucra mai bine atăt cu alte structuri ale MIRA, căt şi cu alte instituţii.
Poliţia Naţională
Aţi mai remarcat şi alte paralelisme in cadrul MIRA?
Fără indoială că mai sunt astfel de paralelisme. Tocmai de ceea am propus ministrului de Interne unificarea Inspectoratului General al Poliţiei Romăne cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră intr-o singură entitate "Poliţia Naţională", care să corespundă nevoilor cetăţenilor. Şi la IGPR, şi IGPF multe competenţe sunt identice şi, in unele situaţii, au chiar acelaşi obiect de activitate. De exemplu, sunt structuri identice insărcinate cu combaterea traficului de persoane, cu combaterea traficului de droguri etc. Apoi, in condiţiile in care Romănia a devenit membră a UE şi o mare parte din graniţă este, să spunem, desfiinţată, activitatea unor Direcţii ale Poliţiei de Frontieră nu se mai justifică.
Structurile MIRA sunt calchiate fiecare după căte un model: Poliţia a adoptat modelul britanic, Jandarmeria, pe cel francez, Poliţia de Frontieră, după cel german.
Intr-adevăr, consider că este in beneficiul cetăţeanului şi siguranţei şi ordinii publice să se clarifice unele aspecte. Conform tradiţiei unor ţări din Europa, şi nu numai, forţele de aplicare a legii sub aspectul ordinii publice sunt două, şi nu trei sau mai multe. Prin organizarea Poliţiei Naţionale şi revederea rolului Jandarmeriei şi clarificarea in context a rolului Poliţiei Comunitare, cetăţeanul nu are decăt de căştigat. Inseamnă reducerea costurilor, inclusiv redistribuirea mai judicioasă a infrastructurii existente şi a resursei umane. In Ministerul de Interne a existat şi există obiceiul de a crea componente şi structuri nu din nevoie, ci tocmai pentru a crea funcţii unor anumiţi chestori, comisari-şef, generali şi de a le hrăni orgoliul.
Unde aţi mai identificat risipă de fonduri?
Consider că resursele bugetare ar fi mai bine gestionate, iar cheltuielile ar fi reduse dacă s-ar unifica structurile MIRA cu atribuţii de intervenţie in vederea restabilirii ordinii publice. Mă refer la Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" de la nivelul ministerului, Serviciul Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă, aflat in subordinea Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din subordinea IGPR şi Departamentele de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă de la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, toate acestea raportate la componentele Jandarmeriei Romăne cu atribuţii in asigurarea şi in restabilirea ordinii publice. In acest sens, am propus de curănd ministrului unificarea GSPI "Acvila" cu Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş", in cadrul Jandarmeriei Romăne. Punctul meu de vedere il argumentez atăt prin faptul că personalul existent s-ar folosi mai eficient, căt şi din prisma faptului că GSPI realizează activităţile SPP, respectiv asigură paza unor anumite categorii de demnitari. De asemenea, am propus trecerea SSPIR, SIIAS - IGPR şi DPIR - IJP in competenţa Jandarmeriei Romăne, prin unificarea in structurile de specialitate (cum ar fi Direcţia Generală de Jandarmerie a Municipiului Bucureşti) cu atribuţii in ceea ce priveşte ordinea publică. Sigur, nu numai in acest domeniu cheltuielile ar putea fi reduse.
Fără plăţi compensatorii
La ce alt domeniu vă referiţi?
Fiind procuror, sunt preocupat de zona Poliţiei Judiciare, care trebuie să aibă o reacţie profundă la problemele cetăţeanului. Cred că ar fi binevenită infiinţarea unei Direcţii Generale de Poliţie Judiciară la nivelul ministerului, prin preluarea atribuţiilor de la structurile de poliţie care desfăşoară, in prezent, astfel de activităţi. La ora actuală, MIRA asigură trei categorii de Poliţie Judiciară: cea din cadrul DNA, cea din cadrul DGA şi cea pentru celelalte structuri proprii, iar realizarea unei singure direcţii ar rezolva probleme cum ar fi: a resurselor umane, a logisticii, a administrării judicioase a cheltuielilor şi ar simplifica procedurile. Legat tot de această zonă, am propus ministrului şi studierea posibilităţii trecerii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor din subordinea MIRA in subordinea Ministerului Justiţiei. Practica existentă in alte state a demonstrat că gestionarea de Ministerul Justiţiei a acestui Oficiu a dus la rezultate mult mai accentuate, cu efecte benefice in activitatea justiţiei.
Cum s-a ajuns ca in MIRA să fie incremeniţi in anumite funcţii aceiaşi oameni, indiferent de puterea politică aflată la guvernare?
Uitaţi-vă la faptul că in organigrama MIRA sunt pe funcţii de secretari de stat, deci funcţii politice, chestori in activitate. In opinia mea, lucrurile trebuie delimitate clar: alegi cariera politică, atunci renunţi la cariera de funcţionar public cu statut special. De altfel, am supus atenţiei ministrului acest lucru, la sugestia societăţii civile, respectiv a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, sub egida Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate. In acelaşi timp, am mai propus ministrului să dispună fundamentarea unui proiect de lege privind anularea plăţilor compensatorii ale celor care doresc să se pensioneze inainte de termen. Din punctul meu de vedere, nu se mai justifică in acest moment ca ministerul să-i plătească pe cei care vor să plece, atăt timp căt MIRA are nevoie de specialişti şi de personal la toate structurile. Mai mult, după ce unii iau aceste plăţi compensatorii se intorc să lucreze ca angajaţi civili in MIRA, ceea ce nu mi se pare normal. Inţeleg să plătim compensatorii doar pentru cei care nu-şi mai pot indeplini sarcinile de serviciu, in urma unor acţiuni de serviciu la care au fost angrenaţi.
Ce anume provoacă rezistenţă la schimbare?
Ministerul poate deveni captivul unor grupuri de interese, care transcend, cum spuneaţi, mandatele politice. Aceste grupuri de interese, formate din ofiţeri care au in comun anumite perioade din istorie, urmăresc cu multă atenţie şi cum se imparte bugetul ministerului. In mod cert, astfel de oameni opun rezistenţă unei schimbări, in deplin acord cu regulile europene, iar acolo unde nu pot să oprească lucrurile din mersul firesc, incearcă să controleze totul. Căt de pronunţat este acest fenomen? Cred că indeajuns, incăt să ne pună pe gănduri.
Verificări
Ce s-ar putea face?
Din poziţia mea, am solicitat Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie verificarea unei liste de 32 de chestori, comisari-şefi şi generali, cu funcţii de conducere in minister, pentru a se vedea dacă aceştia au fost cercetaţi sau sunt in curs de cercetare in dosare pentru presupuse fapte penale de corupţie ori alte fapte incompatibile cu statutul pe care il au, de cănd şi-au inceput activitatea şi pănă in prezent. Totodată, am solicitat şi verificarea dacă cei 32 de inalţi ofiţeri au fost cercetaţi sau sunt in continuare cercetaţi in dosare aflate pe rolul parchetelor pentru presupuse fapte penale săvărşite in decembrie ‘89, in evenimentele Revoluţiei Romăne şi in mineriadele din ianuarie, februarie 1990, iunie 1990 şi septembrie 1991.
Cum aţi ajuns la această listă? Aveţi date referitor la solicitarea dvs.?
Această listă cuprinde, zic eu, persoanele cu funcţiile de conducere şi cu influenţa cea mai mare in minister. Sigur, faptul că am solicitat aceste date nu inseamnă că absolut toţi sunt nepătaţi sau absolut toţi sunt incompatibili cu statutul lor. Probabil că unii au căte ceva pe conştiinţă, anumite fapte apărănd de-a lungul timpului chiar şi in presă. Pentru a putea vedea mai bine caracterul acestor persoane cu funcţii de conducere am solicitat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să verifice care dintre ei au fost colaboratori sau ofiţeri ai Securităţii şi dacă au făcut poliţie politică. De asemenea, este foarte important şi care dintre ei au avut funcţii politice inainte de 1989, la nivelul PCR sau UTC, şi am solicitat să se caute aceste lucruri in arhivele ministerului.
Lista lui Sintion
* Abraham Pavel - chestor-şef, preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog
* Alexandru Corneliu - chestor principal, director general al DGAERI, din cadrul MIRA
* Andreescu Anghel (fost Ologu) - chestor general, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
* Antonescu Olimpiodor - general de brigadă, prim-adjunct al Jandarmeriei Romăne şi şef de stat major
* Baci Cristian Constantin - chestor, director general al Direcţiei Juridice din cadrul MIRA
* Băcanu Mircea Ion - chestor, director general adjunct al DGAERI din cadrul MIRA
* Berechet Nicolae - chestor general, secretar general in cadrul MIRA
* Bontic Neculai - general de brigadă, Jandarmeria Romănă, adjunct inspector general UM 0251 Bucureşti
* Cringuş Ion - general de brigadă, Jandarmeria Romănă, UM 0281 Bucureşti
* Dan Mihai Marius - chestor principal, director general al Direcţiei Generale Medicale din cadrul MIRA
* Drăgoi Vasile - chestor, director general al Oficiului Romăn pentru Imigrări din cadrul MIRA
* Dumitrescu Doru - chestor, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Dirnă Constantin - chestor principal, prim-adjunct al directorului general al DGIPI
* Dincă Valeriu - comisar-şef, director al Diviziunii Protecţie din carul DGIPI
* Dinculescu Nicolae - chestor, secretar general adjunct in cadrul MIRA
* Fătuloiu Dan Valentin - fost şef al IGPR
* Făinişi Cristian - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane
* Fuică Lucian - chestor, director general al Agenţiei Naţionale Antidrog
* Georgescu Ionel - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
* Grigoroiu Marian Valentin - comisar-şef, director al Centrului de Psihologie MIRA
* Manoloiu Constantin - chestor, director general al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Mircea Alexandru - chestor, secretar general adjunct in cadrul MIRA
* Motoc Vasile - chestor, IGPFR
* Niţă Gabriel - chestor principal, adjunct al şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
* Pătraşcu Iliuţă - comisar-şef, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Păun Irinel - director general al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
* Pop Nelu - chestor principal, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, inspector general
* Popescu Marcel - chestor, preşedintele Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti
* Tudor Dănuţ - chestor, director general al Secretariatului General al MIRA
* Silion Costică - inspector general, şef al Jandarmeriei Romăne, UM 0351
* Vizitiu Petrică Constantin - chestor, director general Direcţia Generală Management Resurse Umane
* Voicu Costică - rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"
N.n. - Iata ca domnul Fainisi Cristian a reusit sa se descurce foarte bine.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.556 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Wednesday 18 March 2009 - 17:41:00
Ne-am tot intrebat (si nu numai noi) de unde atita genialitate in ministrul Nica, astfel incit in doar o luna de la numire sa ajunga sa cunoasca ministerul pina-n cele mai adinci colturi de toalete si sa iasa la inaintare cu o restructurare masiva a acestui mamut cu picioare de musculita.
Raspunsul este mai mult decit simplu. Lui Nica i s-a bagat sub mustata, de catre baietii destepti, un raport semnat cu aproape doi ani in urma de Chikatilo.
Cei care nu stiu cine este personajul pot citi pe indelete stirile noastre:
LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK LINK
Pentru edificare va redam un interviu cu personajul nostru, publicat in Jurnalul National la finele anului 2007: LINK
Jurnalul Naţional: V-aţi intors la Interne foarte motivat. De ce aţi propus ministrului de Interne unirea serviciului secret al ministerului cu Direcţia Generală Anticorupţie şi Corpul de Control?
Marian Sintion: Intr-adevăr, am propus unificarea structurilor amintite de dvs. intr-o direcţie nouă, care să se numească Direcţia Generală Afaceri Interne. Cred că astfel se pot simplifica procedurile de lucru şi se vor reduce costurile. Totodată, personalul existent se poate folosi mult mai eficace, mai ales că multe competenţe ale DGIPI, DGA şi ale Corpului de Control sunt identice. Apoi, cred că această nouă direcţie va conlucra mai bine atăt cu alte structuri ale MIRA, căt şi cu alte instituţii.
Poliţia Naţională
Aţi mai remarcat şi alte paralelisme in cadrul MIRA?
Fără indoială că mai sunt astfel de paralelisme. Tocmai de ceea am propus ministrului de Interne unificarea Inspectoratului General al Poliţiei Romăne cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră intr-o singură entitate "Poliţia Naţională", care să corespundă nevoilor cetăţenilor. Şi la IGPR, şi IGPF multe competenţe sunt identice şi, in unele situaţii, au chiar acelaşi obiect de activitate. De exemplu, sunt structuri identice insărcinate cu combaterea traficului de persoane, cu combaterea traficului de droguri etc. Apoi, in condiţiile in care Romănia a devenit membră a UE şi o mare parte din graniţă este, să spunem, desfiinţată, activitatea unor Direcţii ale Poliţiei de Frontieră nu se mai justifică.
Structurile MIRA sunt calchiate fiecare după căte un model: Poliţia a adoptat modelul britanic, Jandarmeria, pe cel francez, Poliţia de Frontieră, după cel german.
Intr-adevăr, consider că este in beneficiul cetăţeanului şi siguranţei şi ordinii publice să se clarifice unele aspecte. Conform tradiţiei unor ţări din Europa, şi nu numai, forţele de aplicare a legii sub aspectul ordinii publice sunt două, şi nu trei sau mai multe. Prin organizarea Poliţiei Naţionale şi revederea rolului Jandarmeriei şi clarificarea in context a rolului Poliţiei Comunitare, cetăţeanul nu are decăt de căştigat. Inseamnă reducerea costurilor, inclusiv redistribuirea mai judicioasă a infrastructurii existente şi a resursei umane. In Ministerul de Interne a existat şi există obiceiul de a crea componente şi structuri nu din nevoie, ci tocmai pentru a crea funcţii unor anumiţi chestori, comisari-şef, generali şi de a le hrăni orgoliul.
Unde aţi mai identificat risipă de fonduri?
Consider că resursele bugetare ar fi mai bine gestionate, iar cheltuielile ar fi reduse dacă s-ar unifica structurile MIRA cu atribuţii de intervenţie in vederea restabilirii ordinii publice. Mă refer la Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" de la nivelul ministerului, Serviciul Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă, aflat in subordinea Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din subordinea IGPR şi Departamentele de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă de la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, toate acestea raportate la componentele Jandarmeriei Romăne cu atribuţii in asigurarea şi in restabilirea ordinii publice. In acest sens, am propus de curănd ministrului unificarea GSPI "Acvila" cu Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş", in cadrul Jandarmeriei Romăne. Punctul meu de vedere il argumentez atăt prin faptul că personalul existent s-ar folosi mai eficient, căt şi din prisma faptului că GSPI realizează activităţile SPP, respectiv asigură paza unor anumite categorii de demnitari. De asemenea, am propus trecerea SSPIR, SIIAS - IGPR şi DPIR - IJP in competenţa Jandarmeriei Romăne, prin unificarea in structurile de specialitate (cum ar fi Direcţia Generală de Jandarmerie a Municipiului Bucureşti) cu atribuţii in ceea ce priveşte ordinea publică. Sigur, nu numai in acest domeniu cheltuielile ar putea fi reduse.
Fără plăţi compensatorii
La ce alt domeniu vă referiţi?
Fiind procuror, sunt preocupat de zona Poliţiei Judiciare, care trebuie să aibă o reacţie profundă la problemele cetăţeanului. Cred că ar fi binevenită infiinţarea unei Direcţii Generale de Poliţie Judiciară la nivelul ministerului, prin preluarea atribuţiilor de la structurile de poliţie care desfăşoară, in prezent, astfel de activităţi. La ora actuală, MIRA asigură trei categorii de Poliţie Judiciară: cea din cadrul DNA, cea din cadrul DGA şi cea pentru celelalte structuri proprii, iar realizarea unei singure direcţii ar rezolva probleme cum ar fi: a resurselor umane, a logisticii, a administrării judicioase a cheltuielilor şi ar simplifica procedurile. Legat tot de această zonă, am propus ministrului şi studierea posibilităţii trecerii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor din subordinea MIRA in subordinea Ministerului Justiţiei. Practica existentă in alte state a demonstrat că gestionarea de Ministerul Justiţiei a acestui Oficiu a dus la rezultate mult mai accentuate, cu efecte benefice in activitatea justiţiei.
Cum s-a ajuns ca in MIRA să fie incremeniţi in anumite funcţii aceiaşi oameni, indiferent de puterea politică aflată la guvernare?
Uitaţi-vă la faptul că in organigrama MIRA sunt pe funcţii de secretari de stat, deci funcţii politice, chestori in activitate. In opinia mea, lucrurile trebuie delimitate clar: alegi cariera politică, atunci renunţi la cariera de funcţionar public cu statut special. De altfel, am supus atenţiei ministrului acest lucru, la sugestia societăţii civile, respectiv a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, sub egida Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate. In acelaşi timp, am mai propus ministrului să dispună fundamentarea unui proiect de lege privind anularea plăţilor compensatorii ale celor care doresc să se pensioneze inainte de termen. Din punctul meu de vedere, nu se mai justifică in acest moment ca ministerul să-i plătească pe cei care vor să plece, atăt timp căt MIRA are nevoie de specialişti şi de personal la toate structurile. Mai mult, după ce unii iau aceste plăţi compensatorii se intorc să lucreze ca angajaţi civili in MIRA, ceea ce nu mi se pare normal. Inţeleg să plătim compensatorii doar pentru cei care nu-şi mai pot indeplini sarcinile de serviciu, in urma unor acţiuni de serviciu la care au fost angrenaţi.
Ce anume provoacă rezistenţă la schimbare?
Ministerul poate deveni captivul unor grupuri de interese, care transcend, cum spuneaţi, mandatele politice. Aceste grupuri de interese, formate din ofiţeri care au in comun anumite perioade din istorie, urmăresc cu multă atenţie şi cum se imparte bugetul ministerului. In mod cert, astfel de oameni opun rezistenţă unei schimbări, in deplin acord cu regulile europene, iar acolo unde nu pot să oprească lucrurile din mersul firesc, incearcă să controleze totul. Căt de pronunţat este acest fenomen? Cred că indeajuns, incăt să ne pună pe gănduri.
Verificări
Ce s-ar putea face?
Din poziţia mea, am solicitat Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie verificarea unei liste de 32 de chestori, comisari-şefi şi generali, cu funcţii de conducere in minister, pentru a se vedea dacă aceştia au fost cercetaţi sau sunt in curs de cercetare in dosare pentru presupuse fapte penale de corupţie ori alte fapte incompatibile cu statutul pe care il au, de cănd şi-au inceput activitatea şi pănă in prezent. Totodată, am solicitat şi verificarea dacă cei 32 de inalţi ofiţeri au fost cercetaţi sau sunt in continuare cercetaţi in dosare aflate pe rolul parchetelor pentru presupuse fapte penale săvărşite in decembrie ‘89, in evenimentele Revoluţiei Romăne şi in mineriadele din ianuarie, februarie 1990, iunie 1990 şi septembrie 1991.
Cum aţi ajuns la această listă? Aveţi date referitor la solicitarea dvs.?
Această listă cuprinde, zic eu, persoanele cu funcţiile de conducere şi cu influenţa cea mai mare in minister. Sigur, faptul că am solicitat aceste date nu inseamnă că absolut toţi sunt nepătaţi sau absolut toţi sunt incompatibili cu statutul lor. Probabil că unii au căte ceva pe conştiinţă, anumite fapte apărănd de-a lungul timpului chiar şi in presă. Pentru a putea vedea mai bine caracterul acestor persoane cu funcţii de conducere am solicitat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să verifice care dintre ei au fost colaboratori sau ofiţeri ai Securităţii şi dacă au făcut poliţie politică. De asemenea, este foarte important şi care dintre ei au avut funcţii politice inainte de 1989, la nivelul PCR sau UTC, şi am solicitat să se caute aceste lucruri in arhivele ministerului.
Lista lui Sintion
* Abraham Pavel - chestor-şef, preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog
* Alexandru Corneliu - chestor principal, director general al DGAERI, din cadrul MIRA
* Andreescu Anghel (fost Ologu) - chestor general, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
* Antonescu Olimpiodor - general de brigadă, prim-adjunct al Jandarmeriei Romăne şi şef de stat major
* Baci Cristian Constantin - chestor, director general al Direcţiei Juridice din cadrul MIRA
* Băcanu Mircea Ion - chestor, director general adjunct al DGAERI din cadrul MIRA
* Berechet Nicolae - chestor general, secretar general in cadrul MIRA
* Bontic Neculai - general de brigadă, Jandarmeria Romănă, adjunct inspector general UM 0251 Bucureşti
* Cringuş Ion - general de brigadă, Jandarmeria Romănă, UM 0281 Bucureşti
* Dan Mihai Marius - chestor principal, director general al Direcţiei Generale Medicale din cadrul MIRA
* Drăgoi Vasile - chestor, director general al Oficiului Romăn pentru Imigrări din cadrul MIRA
* Dumitrescu Doru - chestor, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Dirnă Constantin - chestor principal, prim-adjunct al directorului general al DGIPI
* Dincă Valeriu - comisar-şef, director al Diviziunii Protecţie din carul DGIPI
* Dinculescu Nicolae - chestor, secretar general adjunct in cadrul MIRA
* Fătuloiu Dan Valentin - fost şef al IGPR
* Făinişi Cristian - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane
* Fuică Lucian - chestor, director general al Agenţiei Naţionale Antidrog
* Georgescu Ionel - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
* Grigoroiu Marian Valentin - comisar-şef, director al Centrului de Psihologie MIRA
* Manoloiu Constantin - chestor, director general al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Mircea Alexandru - chestor, secretar general adjunct in cadrul MIRA
* Motoc Vasile - chestor, IGPFR
* Niţă Gabriel - chestor principal, adjunct al şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
* Pătraşcu Iliuţă - comisar-şef, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului MIRA
* Păun Irinel - director general al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
* Pop Nelu - chestor principal, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, inspector general
* Popescu Marcel - chestor, preşedintele Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti
* Tudor Dănuţ - chestor, director general al Secretariatului General al MIRA
* Silion Costică - inspector general, şef al Jandarmeriei Romăne, UM 0351
* Vizitiu Petrică Constantin - chestor, director general Direcţia Generală Management Resurse Umane
* Voicu Costică - rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"
N.n. - Iata ca domnul Fainisi Cristian a reusit sa se descurce foarte bine.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.556 )