News Item: No comment.
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Thursday 09 April 2009 - 20:42:29
Cronica Romana, 9 aprilie 2009
BENEFICII INACCESIBILE
Clasa politica si mass-media incearca sa ne convinga de faptul ca politica externa a Romaniei a inregistrat in perioada post 1989 doua succese remarcabile. Primul este intrarea in NATO, al doilea este intrarea in Uniunea Europeana. Evident, exista si anumite beneficii ale apartenentei la aceste doua “cluburi”. Problema este ca nu s-a facut o contabilizare publica a pretului platit pentru accesul in aceste “medii internationale selecte”.
Pe langa privatizarile oneroase, ocuparea capacitatilor de productie si a pietelor de desfacere din interiorul Romaniei de catre companiile straine, trebuie luat in calcul si faptul ca aderarea la Uniunea Europeana sub conducerea clasei politice curente a legiferat, practic, oligarhia transpartinica, care si-a creat averile prin relatii privilegiate cu statul. Romania a intrat in Uniunea Europeana nu datorita clasei politice, ci datorita faptului ca interesul europenilor fata de resursele noastre si piata de desfacere din Romania s-au dovedit a fi mai puternice decat dezgustul fata de clasa politica locala care, desi perfect servila, creeaza un set de probleme pentru birocratii de la Bruxelles.
In mod normal, in cadrul campaniei electorale parlamentare de anul trecut si in cadrul campaniei europarlamentare la care asistam acum, una dintre intrebarile principale la care ar fi trebuit sa raspunda reprezentantii establishment-ului politic ar trebui sa fie:
Care sunt beneficiile integrarii in Uniunea Europeana?
Tinem sa reamintim eurocentristilor ca nu am fost acceptati in Europa pentru ochii frumosi si pentru progresul Romaniei din punct de vedere al construirii unui stat de drept si a unei economii functionale de piata. Poporul acestei tari a platit pentru integrarea europeana prin vanzarea pe doi bani a tuturor entitatilor economice care erau capabile sa produca profit. Au scapat neafectate doar anumite componente ale sectorului energetic, in rest s-a vandut tot ce se putea vinde. Evident, aceste privatizari oneroase pot fi atribuite coruptiei generale din cadrul clasei politice, dar suntem reticenti sa facem doar aceasta atribuire. Anumiti reprezentanti ai clasei politice si anumiti analisti din media au exprimat de prea multe ori, public(!), puncte de vedere care justificau astfel de privatizari prin necesitatea de “a plati politele pentru integrarea in structurile europene”. Din acest considerent, clasa politica, este si va fi perceputa de public ca un grup care a platit foarte scump integrarea in UE, a platit din banii poporului si s-a imbogatit in proces.
De fapt, din punct de vedere al poporului, unicul rezultat vizibil al integrarii in UE (in afara de steagurile UE arborate pealocuri) este posibilitatea de a deveni “capsunar” cu mult mai facila decat a fost inainte. Pentru omul de rand a devenit mai simplu sa plece in Italia sau Spania, iar pentru tinerii absolventi a devenit mai simplu sa-si manifeste talentele si intelectul in beneficiul altor tari.
In decursul ultimilor ani am auzit de nenumarate ori ca, desi Romania a intrat in Uniunea Europeana, societatea din Romania nu are caracteristicile unei societati cu adevarat europene. A fost pusa de nenumarate ori problema educarii tinerilor in spiritul valorilor europene. Problema consta in faptul ca acei tineri care s-au autoeducat in spiritul valorilor europene nu pot coexista cu clasa politica care nu este deloc europeana. Acestia considera (destul de rational) ca este mult mai indicat sa-si traiasca viata intr-o societate in care modelele de afaceristi de succes nu se rezuma la Puiu Popovici, Dinu Patriciu si Gigi Becali etc.
Uniunea Europeana este dispusa sa ofere ceva resurse financiare pentru dezvoltarea Romaniei. Desi, acesti bani, sub forma fondurilor structurale, nu sunt nici pe departe indeajuns sa compenseze pierderile din privatizarile nejustificat de ieftine a componentelor-cheie ale economiei romanesti, totusi se poate constata ca UE incearca sa actioneze in vederea cresterii nivelului de trai al romanilor si a modernizarii economiei tarii, asa cum inteleg ei. Acest sistem, care a functionat relativ bine in Polonia, Ungaria si Cehia, in Romania a dat chix din cauza specificului clasei politice, componentei organelor administrative si a modului de operare al oligarhiei locale.
Europa nu dorea sa ofere bani deturnabili de catre afaceristii care au relatii preferentiale cu organele statului. Uniunea Europeana cerea proiecte concrete, studii de fezabilitate si planuri de afaceri care sa justifice injectiile de capital. Realitatea a demonstrat ca marea masa a potentialilor beneficiari ai acestor fonduri au urmatoarele probleme distinctive:
a) nu sunt capabili sa creeze un plan de afaceri care sa fie viabil fara conditii preferentiale din partea autoritatilor statului (proto-oligarhii si baronii locali);
b) nu aveau calitatile profesionale necesare intocmirii unui astfel de proiect, fapt care constituie un esec lamentabil al institutiilor statului. Acestea nu au depus eforturi in vederea educarii mediului de afaceri cu privire la aceste probleme;
c) au ajuns la concluzia ca in conditiile legislative si fiscale curente din Romania este mult mai rentabil sa opereze afaceri in economia subterana si fara sprijin european.
In acest fel, economia nu poate beneficia de pe urma fondurilor structurale care sunt cel mai important ajutor care ne-a fost acordat de catre Uniunea Europeana. Fondurile structurale care nu au fost accesate de agentii economici si autoritatile statului sunt aproximativ egale cu valoarea partii din imprumutul de
20 miliarde de Euro care va fi cheltuita pentru proiecte structurale si sprijinul economiei. Merita sa ne intrebam, de ce a fost nevoie de imprumuturi aditionale (aproximativ 8 miliarde de Euro) pentru proiecte structurale si sprijinul economiei daca avem miliarde de Euro care nu au fost utilizate din fondurile oferite de Uniunea Europeana? Raspunsul cel mai logic este si cel mai trist: banii de la institutiile financiare supranationale nu sunt controlati atat de strict precum banii din fondurile structurale ale UE. Daca Romania va fi capabila sa utilizeze intregul imprumut din Vest pentru “proiecte structurale de importanta nationala” si nu va fi capabila sa utilizeze fondurile structurale, atunci va fi destul de clar ca banii au fost cheltuiti pentru imbogatirea grupurilor de interese transpartinice si nicidecum in beneficiul tarii.
Redactia economica
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.574 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Thursday 09 April 2009 - 20:42:29
Cronica Romana, 9 aprilie 2009
BENEFICII INACCESIBILE
Clasa politica si mass-media incearca sa ne convinga de faptul ca politica externa a Romaniei a inregistrat in perioada post 1989 doua succese remarcabile. Primul este intrarea in NATO, al doilea este intrarea in Uniunea Europeana. Evident, exista si anumite beneficii ale apartenentei la aceste doua “cluburi”. Problema este ca nu s-a facut o contabilizare publica a pretului platit pentru accesul in aceste “medii internationale selecte”.
Pe langa privatizarile oneroase, ocuparea capacitatilor de productie si a pietelor de desfacere din interiorul Romaniei de catre companiile straine, trebuie luat in calcul si faptul ca aderarea la Uniunea Europeana sub conducerea clasei politice curente a legiferat, practic, oligarhia transpartinica, care si-a creat averile prin relatii privilegiate cu statul. Romania a intrat in Uniunea Europeana nu datorita clasei politice, ci datorita faptului ca interesul europenilor fata de resursele noastre si piata de desfacere din Romania s-au dovedit a fi mai puternice decat dezgustul fata de clasa politica locala care, desi perfect servila, creeaza un set de probleme pentru birocratii de la Bruxelles.
In mod normal, in cadrul campaniei electorale parlamentare de anul trecut si in cadrul campaniei europarlamentare la care asistam acum, una dintre intrebarile principale la care ar fi trebuit sa raspunda reprezentantii establishment-ului politic ar trebui sa fie:
Care sunt beneficiile integrarii in Uniunea Europeana?
Tinem sa reamintim eurocentristilor ca nu am fost acceptati in Europa pentru ochii frumosi si pentru progresul Romaniei din punct de vedere al construirii unui stat de drept si a unei economii functionale de piata. Poporul acestei tari a platit pentru integrarea europeana prin vanzarea pe doi bani a tuturor entitatilor economice care erau capabile sa produca profit. Au scapat neafectate doar anumite componente ale sectorului energetic, in rest s-a vandut tot ce se putea vinde. Evident, aceste privatizari oneroase pot fi atribuite coruptiei generale din cadrul clasei politice, dar suntem reticenti sa facem doar aceasta atribuire. Anumiti reprezentanti ai clasei politice si anumiti analisti din media au exprimat de prea multe ori, public(!), puncte de vedere care justificau astfel de privatizari prin necesitatea de “a plati politele pentru integrarea in structurile europene”. Din acest considerent, clasa politica, este si va fi perceputa de public ca un grup care a platit foarte scump integrarea in UE, a platit din banii poporului si s-a imbogatit in proces.
De fapt, din punct de vedere al poporului, unicul rezultat vizibil al integrarii in UE (in afara de steagurile UE arborate pealocuri) este posibilitatea de a deveni “capsunar” cu mult mai facila decat a fost inainte. Pentru omul de rand a devenit mai simplu sa plece in Italia sau Spania, iar pentru tinerii absolventi a devenit mai simplu sa-si manifeste talentele si intelectul in beneficiul altor tari.
In decursul ultimilor ani am auzit de nenumarate ori ca, desi Romania a intrat in Uniunea Europeana, societatea din Romania nu are caracteristicile unei societati cu adevarat europene. A fost pusa de nenumarate ori problema educarii tinerilor in spiritul valorilor europene. Problema consta in faptul ca acei tineri care s-au autoeducat in spiritul valorilor europene nu pot coexista cu clasa politica care nu este deloc europeana. Acestia considera (destul de rational) ca este mult mai indicat sa-si traiasca viata intr-o societate in care modelele de afaceristi de succes nu se rezuma la Puiu Popovici, Dinu Patriciu si Gigi Becali etc.
Uniunea Europeana este dispusa sa ofere ceva resurse financiare pentru dezvoltarea Romaniei. Desi, acesti bani, sub forma fondurilor structurale, nu sunt nici pe departe indeajuns sa compenseze pierderile din privatizarile nejustificat de ieftine a componentelor-cheie ale economiei romanesti, totusi se poate constata ca UE incearca sa actioneze in vederea cresterii nivelului de trai al romanilor si a modernizarii economiei tarii, asa cum inteleg ei. Acest sistem, care a functionat relativ bine in Polonia, Ungaria si Cehia, in Romania a dat chix din cauza specificului clasei politice, componentei organelor administrative si a modului de operare al oligarhiei locale.
Europa nu dorea sa ofere bani deturnabili de catre afaceristii care au relatii preferentiale cu organele statului. Uniunea Europeana cerea proiecte concrete, studii de fezabilitate si planuri de afaceri care sa justifice injectiile de capital. Realitatea a demonstrat ca marea masa a potentialilor beneficiari ai acestor fonduri au urmatoarele probleme distinctive:
a) nu sunt capabili sa creeze un plan de afaceri care sa fie viabil fara conditii preferentiale din partea autoritatilor statului (proto-oligarhii si baronii locali);
b) nu aveau calitatile profesionale necesare intocmirii unui astfel de proiect, fapt care constituie un esec lamentabil al institutiilor statului. Acestea nu au depus eforturi in vederea educarii mediului de afaceri cu privire la aceste probleme;
c) au ajuns la concluzia ca in conditiile legislative si fiscale curente din Romania este mult mai rentabil sa opereze afaceri in economia subterana si fara sprijin european.
In acest fel, economia nu poate beneficia de pe urma fondurilor structurale care sunt cel mai important ajutor care ne-a fost acordat de catre Uniunea Europeana. Fondurile structurale care nu au fost accesate de agentii economici si autoritatile statului sunt aproximativ egale cu valoarea partii din imprumutul de
20 miliarde de Euro care va fi cheltuita pentru proiecte structurale si sprijinul economiei. Merita sa ne intrebam, de ce a fost nevoie de imprumuturi aditionale (aproximativ 8 miliarde de Euro) pentru proiecte structurale si sprijinul economiei daca avem miliarde de Euro care nu au fost utilizate din fondurile oferite de Uniunea Europeana? Raspunsul cel mai logic este si cel mai trist: banii de la institutiile financiare supranationale nu sunt controlati atat de strict precum banii din fondurile structurale ale UE. Daca Romania va fi capabila sa utilizeze intregul imprumut din Vest pentru “proiecte structurale de importanta nationala” si nu va fi capabila sa utilizeze fondurile structurale, atunci va fi destul de clar ca banii au fost cheltuiti pentru imbogatirea grupurilor de interese transpartinice si nicidecum in beneficiul tarii.
Redactia economica
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.574 )