News Item: Societatea civila in marea abureala nationala
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Friday 07 April 2006 - 12:48:28
Ziua, 7 aprilie
Cate diviziuni are societatea civila?
Tom GALLAGHER
Dovezile care arata ca presedintele tarii este prins in interese de stat ce au inflorit sub regimul Iliescu se aduna. Poate ca in decembrie 2004 ele au jucat un rol onorabil, urmarind ca frauda electorala sa nu invinga. Dar oricat de variat ar fi arhipelagul serviciilor secrete din Romania in ceea ce priveste materialul uman, el este reticent fata de directia pe deplin democratica spre care se indreapta tara.
Traian Basescu ar fi putut avea alta atitudine cu privire la lustratie si inca mai poate. Dar a existat ceva ce l-ar fi putut determina sa conteze pe cei 101 de Putini latini, raspanditi in diverse servicii secrete: lipsa de sustinatori ai unui alt proiect. Exista unul, care implica dezmembrarea treptata a statului secret si promovarea unui sistem politic transparent, cu verificari si echilibre autentice.
Societatea civila este unul dintre factorii ce lipsesc din jocurile de putere de astazi. Acum 15 ani, Corneliu Coposu le-a dat un rol crucial gruparilor care luptau impotriva viitorului neocomunist al Romaniei. Dar, la scurta vreme dupa moartea sa, gruparile au fost marginalizate de catre succesorii lui din PNTCD. Poate ca ar fi urmat un deznodamant mai fericit, daca Seniorul si-ar fi folosit energia pentru a crea o echipa de tineri credibili care sa-i succeada in PNTCD.
In 2004 a existat o scurta revenire a societatii civile democrate, odata cu formarea Coalitiei pentru un Parlament Curat. Aceasta a deranjat PSD-ul la vremea cand ambasadori ai UE scriau acasa, spunand ca victoria acestuia este sigura. Organizatii precum Pro Democratia si Societatea Academica Romana au jucat un rol major in aceasta perioada vitala. Prima, o miscare civica "la firul ierbii'' in sensul bun al cuvantului, are o misiune educativa. Societatea Academica Romana este un grup axat pe strategie, una dintre cele mai bune societati de acest tip din Europa de Est. Ea a configurat tranzitia Romaniei si a pregatit profesionisti tineri sa-si duca la capat cercetari importante. Nu trebuie uitate Asociatia "Timisoara" si Liga Pro Europa din Targu-Mures, care au imbunatatit calitatea democratiei la nivel local.
Dar societatea civila in general s-a retras in propria ei lume, odata cu lupta impotriva agendei FSN-ului ce urmarea dominatia. A fost absorbita in perpetua cautare de fonduri necesare pentru a-si intretine sediile si pentru a putea plati angajati full-time. Din astfel de motive unele grupuri au ajuns pe agenda donatorilor occidentali, care de multe ori nu stiu de ce are nevoie Romania si carora nu le place intotdeauna sa fie corectati. Adversitatile epuizante au fost greu de evitat. A fost piedut din vedere un scop: participarea masiva a cetatenilor.
Mai mult decat atat, o oligarhie a societatii civile a inceput sa prinda contur. Conducatorii ei s-au strecurat la putere, in structuri culturale si filantropice, si au creat retele pentru a distribui o gama larga de alte beneficii printre ai lor. De la Baltimore la Universitatea Central Europeana din Budapesta si la avanpostul cultural frenetic de la Timisoara, exista retele al caror comportament nu difera esential de cel al baronilor din PSD sau chiar din UMDR. Insusindu-si limbajul stangist al politicienilor sau retorica ungureasca a autonomiei, mini-baronii societatii civile insista ca nu exista dusmani ai comunismului mai inversunati decat ei. E promovat un cult al personalitatii atat de exagerat, incat pana si Razvan Theodorescu ori Alin Teodorescu ar ezita sa-i ridice in slavi pe Iliescu si Nastase. Dar o parte dintre jurnalisti sunt profund reticenti la ideea de a sonda prea adanc aspectele dezordonate ale societatii civile. Din cauza sensului pe care il are, aceasta este perceputa inca drept posesoare a unei aure virginale, care o face imuna la critica. Aceasta restrangere este o eroare care s-a comis deja si care are efecte negative. UDMR i s-a permis sa se transforme intr-o forta oligarhica de catre comentatori romani care nu au criticat-o, poate pentru ca simteau ca nu este treaba lor sa comenteze prea dur probleme interne ale Ungariei. Dar daca aceasta tendinta ar fi fost monitorizata in cotidiane si saptamanale, poate ca UDMR nu ar ajuns relicva care este astazi.
Aceeasi lectie este valabila si pentru societatea civila, care este departe de a fi o epava. Dar are si ea grandomanii ei, a caror egomanie ofera o priveliste ingrozitoare, asemanatoare cu imaginile lui Attila Verestoy sau Viorel Hrebenciuc in plina lumina zilei. O societate civila mai putin carierista ar putea inca atrage atentia lui Traian Basescu si l-ar ajuta sa aleaga o cale mai virtuoasa. Cu siguranta ca acum este timpul ca societatea civila democratica din Romania sa se analize serios si sa incerce inca o data sa devina un jucator principal, capabil sa influenteze directia in care se indreapta tara.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.61 )
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Friday 07 April 2006 - 12:48:28
Ziua, 7 aprilie
Cate diviziuni are societatea civila?
Tom GALLAGHER
Dovezile care arata ca presedintele tarii este prins in interese de stat ce au inflorit sub regimul Iliescu se aduna. Poate ca in decembrie 2004 ele au jucat un rol onorabil, urmarind ca frauda electorala sa nu invinga. Dar oricat de variat ar fi arhipelagul serviciilor secrete din Romania in ceea ce priveste materialul uman, el este reticent fata de directia pe deplin democratica spre care se indreapta tara.
Traian Basescu ar fi putut avea alta atitudine cu privire la lustratie si inca mai poate. Dar a existat ceva ce l-ar fi putut determina sa conteze pe cei 101 de Putini latini, raspanditi in diverse servicii secrete: lipsa de sustinatori ai unui alt proiect. Exista unul, care implica dezmembrarea treptata a statului secret si promovarea unui sistem politic transparent, cu verificari si echilibre autentice.
Societatea civila este unul dintre factorii ce lipsesc din jocurile de putere de astazi. Acum 15 ani, Corneliu Coposu le-a dat un rol crucial gruparilor care luptau impotriva viitorului neocomunist al Romaniei. Dar, la scurta vreme dupa moartea sa, gruparile au fost marginalizate de catre succesorii lui din PNTCD. Poate ca ar fi urmat un deznodamant mai fericit, daca Seniorul si-ar fi folosit energia pentru a crea o echipa de tineri credibili care sa-i succeada in PNTCD.
In 2004 a existat o scurta revenire a societatii civile democrate, odata cu formarea Coalitiei pentru un Parlament Curat. Aceasta a deranjat PSD-ul la vremea cand ambasadori ai UE scriau acasa, spunand ca victoria acestuia este sigura. Organizatii precum Pro Democratia si Societatea Academica Romana au jucat un rol major in aceasta perioada vitala. Prima, o miscare civica "la firul ierbii'' in sensul bun al cuvantului, are o misiune educativa. Societatea Academica Romana este un grup axat pe strategie, una dintre cele mai bune societati de acest tip din Europa de Est. Ea a configurat tranzitia Romaniei si a pregatit profesionisti tineri sa-si duca la capat cercetari importante. Nu trebuie uitate Asociatia "Timisoara" si Liga Pro Europa din Targu-Mures, care au imbunatatit calitatea democratiei la nivel local.
Dar societatea civila in general s-a retras in propria ei lume, odata cu lupta impotriva agendei FSN-ului ce urmarea dominatia. A fost absorbita in perpetua cautare de fonduri necesare pentru a-si intretine sediile si pentru a putea plati angajati full-time. Din astfel de motive unele grupuri au ajuns pe agenda donatorilor occidentali, care de multe ori nu stiu de ce are nevoie Romania si carora nu le place intotdeauna sa fie corectati. Adversitatile epuizante au fost greu de evitat. A fost piedut din vedere un scop: participarea masiva a cetatenilor.
Mai mult decat atat, o oligarhie a societatii civile a inceput sa prinda contur. Conducatorii ei s-au strecurat la putere, in structuri culturale si filantropice, si au creat retele pentru a distribui o gama larga de alte beneficii printre ai lor. De la Baltimore la Universitatea Central Europeana din Budapesta si la avanpostul cultural frenetic de la Timisoara, exista retele al caror comportament nu difera esential de cel al baronilor din PSD sau chiar din UMDR. Insusindu-si limbajul stangist al politicienilor sau retorica ungureasca a autonomiei, mini-baronii societatii civile insista ca nu exista dusmani ai comunismului mai inversunati decat ei. E promovat un cult al personalitatii atat de exagerat, incat pana si Razvan Theodorescu ori Alin Teodorescu ar ezita sa-i ridice in slavi pe Iliescu si Nastase. Dar o parte dintre jurnalisti sunt profund reticenti la ideea de a sonda prea adanc aspectele dezordonate ale societatii civile. Din cauza sensului pe care il are, aceasta este perceputa inca drept posesoare a unei aure virginale, care o face imuna la critica. Aceasta restrangere este o eroare care s-a comis deja si care are efecte negative. UDMR i s-a permis sa se transforme intr-o forta oligarhica de catre comentatori romani care nu au criticat-o, poate pentru ca simteau ca nu este treaba lor sa comenteze prea dur probleme interne ale Ungariei. Dar daca aceasta tendinta ar fi fost monitorizata in cotidiane si saptamanale, poate ca UDMR nu ar ajuns relicva care este astazi.
Aceeasi lectie este valabila si pentru societatea civila, care este departe de a fi o epava. Dar are si ea grandomanii ei, a caror egomanie ofera o priveliste ingrozitoare, asemanatoare cu imaginile lui Attila Verestoy sau Viorel Hrebenciuc in plina lumina zilei. O societate civila mai putin carierista ar putea inca atrage atentia lui Traian Basescu si l-ar ajuta sa aleaga o cale mai virtuoasa. Cu siguranta ca acum este timpul ca societatea civila democratica din Romania sa se analize serios si sa incerce inca o data sa devina un jucator principal, capabil sa influenteze directia in care se indreapta tara.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.61 )