News Item: Fumigena hrebenciuciana
(Category: PAREREA MEA)
Posted by colonelul
Monday 31 August 2009 - 22:22:15
(completat pe ici, pe colo in 1 septembrie, 11:15)
Scriam, in urma cu citeva zile, despre faptul ca sintem revoltati de modul in care sint atacate institutiile din sistemul national de securitate. Tocmai de aceea am deschis seria de stiri "Circul de stat, cu bere si povesti cu arme", ocazie cu care am argumentat pe marginea fabulatiilor dezlinate publicate pe site-ul jurnalistului Sorin Rosca Stanescu. Am fi putut continua voios, dar credem ca v-ati lamurit toti cum se scriu romanele de fictiune. V-am adus in atentie si faptul ca in aceasta istorie a armelor ne lovim repetat de anumite personaje din PSD, ceea ce nu ne mira citusi de putin in contextul apropiatelor alegeri prezidentiale intr-o Romanie aflata intr-unul din momentele cruciale ale evolutiei sale.
Timp de 20 de ani, constant si de multe ori grosolan, au fost decredibilizate, deprofesionalizate si aduse in amortire toate institutiile SNS. Tara, ramasa fara sistem imunitar, a putut astfel fi vinduta pe nimic, in timp ce mafiotii autohtoni care au colcait si colcaie in politica, economie si finante au secat-o pe interior fara scrupule si fara limita. Astazi, militarul de rind abia reuseste sa-si plateasca ratele, politistul de rind ia cafteala de la interlopii lasati mereu in libertate, iar cetateanul de rind inca mai asociaza serviciile de informatii cu fosta securitate. Realitatea este una singura si de necontestat: Romania nu mai are capacitate de aparare. Nu mai are armata. Nu mai are intelligence. Nu mai are resurse. Nu mai are echilibru. Are, in schimb, politica dimineata, la prinz si seara.
Cum am ajuns in aceasta situatie? Pai, hai sa vedem.
Am trait primii sase ani postdecembristi sub conducatorul suprem, Ion Ilici Iliescu. Au fost sase ani decisivi, in care s-au distrus principalele segmente economice, s-a furat tot ce era banos, s-a vindut tot ce merita vindut, s-au reinstaurat mecanisme ceausiste de functionare statala, a aparut si s-a consolidat mafia autohtona de care pomeneam anterior. Institutiile SNS au suferit epurari mai mult sau mai putin justificate, in contextul in care principiile structural-functionale au ramas aceleasi. Au fost politizate si aservite institutiei prezidentiale. Asa a inceput caderea lor.
Pentru a arata lumii occidentale ca si la noi, cica, ar fi democratie si pluripartidism, Ilici a cedat la mustata puterea in 1996. Au urmat apoi patru ani cederisti de certuri, smenuri si suteli (cederistii n-au stiut sa fure organizat), sub pulpana presedintelui invins de servicii, Emil Tapul Constantinescu Barba Albastra. Acelasi Constantinescu care a permis folosirea teritoriului national ca baza de atac impotriva unui stat cu care la momentul respectiv aveam tratat bilateral perfect viabil (nici macar Ungaria, care era membru NATO cu drepturi depline, n-a permis asa ceva). Acelasi Constantinescu care a promis in campania electorala ca va aduce investitii in valoare de 60 miliarde dolari - nu numai ca n-a adus aceasta suma, dar a recunoscut public ca Romania a incalcat embargoul cu fosta Iugoslavia, motiv pentru care tara noastra nu a mai beneficiat de cele 12 miliarde de dolari admise de ONU ca despagubiri. In ambele cazuri, Tapul ar fi trebuit suspendat din functie si acuzat de inalta tradare.
Se stie ca in tot acest timp PSD a reusit sa-si mentina oameni de incredere in toate colturile si etajele statului, drept pentru care in 2000, la revenire, puterea a putut fi preluata rapid, natural si fara sincope. Au urmat anii dictaturii Nastase, cu un Ilici relativ izolat la Cotroceni, insa cu ghearele infipte in structurile SNS. Sa ne amintim ca la acea vreme nimic nu misca fara aprobarea cuplului Nastase, pesedistii controlind absolut tot ce se putea, de la presa pina la ultimele catune din creierii muntilor. Opozitia a supravietuit tirindu-se. Mugur Ciuvica, azi extrem de vocal, a fost atunci la un pas de puscarie. Site-urile antiPSD erau inchise abuziv si fara explicatii.
Venirea la putere a lui Basescu s-a produs tocmai pe fondul de sufocare nationala, alegerea acestuia fiind privita la vremea respectiva aproape ca o revolutie de catifea. Si asa am ajuns dintr-o extrema in alta: dintr-o tacere mormintala, intr-un balamuc absolut. Macar acum, insa, avem libertatea de a spune ce simtim si ce gindim. N-am fi putut face acest lucru in urma cu cinci ani. E drept, matele cetatenilor simpli chioraie acum la fel de tare ca atunci. In plus, o avem pe Udrea.
Scurta recapitulare ne ajuta sa intelegem unde am ajuns azi. Concluzia este evidenta si simpla. In ultimii ani, pe fondul netagaduitei libertati de expresie, institutiile SNS au facut primii pasi reali spre democratizare. Chiar daca sefiile acestora au ramas politice, angajatii au invatat sa deschida gura si sa nu mai raspunda oricaror comenzi. Daca in cazul SRI, SIE, MApN si MAI nu se mai stie acum cine cu cine discuta, danseaza si se culca, in cazul STS si SPP, structuri mai mici si mai compacte, lucrurile sint clare si asezate nu pentru ca angajatii n-ar sti sa comunice orientat, ci pur si simplu datorita atributiilor si competentelor bine delimitate. Situatia este teribil de deranjata pentru pesedistii care nu au pirghii si turnatori la virf in aceste structuri.
Astazi, guzganul rozaliu Hrebenciuc a acuzat SPP de politie politica si a lansat ideea reorganizarii celor doua institutii (sa ne amintim ca PSD si PNL si-au mai exprimat, in trecut, optiunea pentru desfiintarea lor), dupa ce tot PSD, prin gura guzganului negricios Vanghelie, a adus in atentia publica, in urma cu citeva zile, faptul ca inregistrarile comisiei Udrea ar fi fost facute de SPP. Desigur, totul in stil pesedist, fara probe.
Nimeni n-a definit, pina in acest moment, ce inseamna " a face politie politica". Nici guzganii nu stiu exact ce-i cu asta, dar sintagma da bine in lupta electorala. Trecind, insa, peste acuza, ajungem la problema de fond: cum intentioneaza PSD sa reorganizeze STS si SPP?
In cazul in care se va iesi la rampa cu propuneri legislative, pesedistii au nevoie de avizul Guvernului si al Consiliului legislativ. Consiliul legislativ este relativ neutru, dar la Guvern e Boc. Exista si varianta proiectelor de lege pentru modificarea legilor actuale de organizare si functionare, dar asta inseamna ca Boc insusi sa-si asume propunerile pesediste pentru a le inainta Parlamentului (desigur, cu avizul Consiliului legislativ) ceea ce ar fi hilar. In ambele cazuri este nevoie de avizul CSAT care coordoneaza activitatea STS si SPP. La CSAT e presedintele Basescu. Presupunind totusi ca se obtine avizul CSAT, fiind vorba de legi organice este nevoie de votul majoritatii membrilor fiecarei camere pentru ca acestea sa treaca, ceea ce ar insemna ca partidele din actuala alianta sa se pupe cu drag pe ambii obraji inainte de vot. Date fiind toate acestea, noua ni se pare iesirea hrebenciuciana doar o simpla fumigena. E drept, destul de urit mirositoare.
Obs: Constitutia din 2003 precizeaza la art.65 (2), privind sedintele comune al Camerelor Parlamentului, ca acestea numesc, la propunerea Presedintelui Romaniei, directorii serviciilor de informatii. La ora actuala, doar directorul SRI este numit conform prevederilor constitutionale. Daca acceptam ca legea 51/1991 a sigurantei nationale nu este desueta, atunci si directorul SIE si al SPP ar trebui sa fie numiti tot in sedintele comune ale Camerelor Parlamentului.
O problema delicata apare la STS, intrucit aceasta institutie, in conformitate cu legea sigurantei nationale, nu este considerata ca fiind un serviciu de informatii. Poate ca Hrebe vrea cu tot dinadinsul sa o transforme in asa ceva... STS este o institutie specializata pentru securizarea retelelor de telecomunicatii guvernamentale si nu are voie sa culeaga informatii.
Asa cum am mai afirmat de nenumarate ori, Camerele Parlamentului trebuie sa acorde votul majoritatii in cazul audierii sefilor unor institutii din sisemul national de securitate, dar numirea trebuie facuta prin decret prezidential.
Spre completare, va reamintim si stirea noastra: LINK
Inainte de a incheia, avem o intrebare atit pentru Parlament, cit si pentru Administratia Prezidentiala si Guvern: unde sint managerii de securitate ai acestor institutii? Unde sint acele persoane care, conform legii, trebuie sa protejeze informativ locatiile in care mai marii tarii isi desfasoara activitatea?
Nota: daca tot vorbim de politie politica, poate ne spune Hrebenciuc cu ce se ocupau generalii Dumitru Iliescu si Gabriel Naghi pe vremea cind conduceau SPP? Fiindca noi stim. Si stiti si voi, dragi cititori.
Comunicat SPP
Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor informaţii neîntemeiate cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază în legătură cu modul în care au fost înregistrate discuţiile purtate de unii membrii ai Comisiei de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului pentru acţiuni de promovare a turismului şi a imaginii României, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor a cerut instituţiei noastre precizări referitoare la acest subiect.
Răspunzând acestei solicitări, Serviciul de Protecţie şi Pază a comunicat următorul punct de vedere:
1.Potrivit actelor normative în vigoare, Serviciul de Protecţie şi Pază asigură în Palatul Parlamentului numai controlul tehnic antiterorist, la punctele de control - acces în acest obiectiv.
2.Serviciul de Protecţie şi Pază nu are competenţe legale şi nu deţine în componenţa sa o structură specializată (aparatură tehnică şi personal) pentru interceptarea şi ascultarea convorbirilor.
3.Serviciul de Protecţie şi Pază nu a efectuat niciun fel de înregistrare a discuţiilor dintre membrii comisiei din Camera Deputaţilor.
4.Numărul personalului încadrat în SPP nu este de 3.334 de persoane, efectivul instituţiei fiind mai mic decât jumătatea cifrei menţionate. Ca o comparaţie în timp, efectivele prezente ale SPP sunt mai mici decât în anul 2004, în condiţiile în care instituţia noastră a primit între timp noi misiuni precum: participarea cu personal la misiunile sub egida ONU din Sudan şi Afganistan, înfiinţarea la Bucureşti a Centrului de Excelenţă ONU, asigurarea măsurilor de protecţie pază la sediul central al Curţii de Conturi (conform legii Curţii de conturi).
5.Bugetul pe anul 2009 al Serviciului de Protecţie şi Pază, după ultima rectificare, este în valoare de 136.022 mii lei. Bugetul pe anul 2008 a fost de 142.261 mii lei, deci nu putem vorbi despre creşteri spectaculoase, ci de o diminuare a cheltuielilor financiare, în condiţiile sporirii numărului de misiuni.
6.Referitor la interceptarea unor discuţii purtate în cadrul unei comisii parlamentare, menţionăm faptul că Serviciul de Protecţie şi Pază nu are competenţe legale, nu deţine specialişti şi tehnica necesară interceptării convorbirilor telefonice sau ambientale. Neimplicarea instituţiei în incidentul activităţii acestei comisii a fost comunicată de altfel, încă de săptămâna trecută, şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, acest punct de vedere fiind postat şi pe site–ul instituţiei (www.spp.ro).
Menţionăm totodată faptul că Serviciul de Protecţie şi Pază respectă cadrul legal de funcţionare şi dezaprobă orice tentativă de implicare a instituţiei în subiecte ce nu fac obiectul său de activitate.
Serviciul de Protecţie şi Pază are întreaga disponibilitate pentru corecta informare a opiniei publice şi dezavuează orice tentativă de implicare a instituţiei în afara obiectului său de activitate.
Biroul Informare şi Relaţii Publice
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.639 )
(Category: PAREREA MEA)
Posted by colonelul
Monday 31 August 2009 - 22:22:15
(completat pe ici, pe colo in 1 septembrie, 11:15)
Scriam, in urma cu citeva zile, despre faptul ca sintem revoltati de modul in care sint atacate institutiile din sistemul national de securitate. Tocmai de aceea am deschis seria de stiri "Circul de stat, cu bere si povesti cu arme", ocazie cu care am argumentat pe marginea fabulatiilor dezlinate publicate pe site-ul jurnalistului Sorin Rosca Stanescu. Am fi putut continua voios, dar credem ca v-ati lamurit toti cum se scriu romanele de fictiune. V-am adus in atentie si faptul ca in aceasta istorie a armelor ne lovim repetat de anumite personaje din PSD, ceea ce nu ne mira citusi de putin in contextul apropiatelor alegeri prezidentiale intr-o Romanie aflata intr-unul din momentele cruciale ale evolutiei sale.
Timp de 20 de ani, constant si de multe ori grosolan, au fost decredibilizate, deprofesionalizate si aduse in amortire toate institutiile SNS. Tara, ramasa fara sistem imunitar, a putut astfel fi vinduta pe nimic, in timp ce mafiotii autohtoni care au colcait si colcaie in politica, economie si finante au secat-o pe interior fara scrupule si fara limita. Astazi, militarul de rind abia reuseste sa-si plateasca ratele, politistul de rind ia cafteala de la interlopii lasati mereu in libertate, iar cetateanul de rind inca mai asociaza serviciile de informatii cu fosta securitate. Realitatea este una singura si de necontestat: Romania nu mai are capacitate de aparare. Nu mai are armata. Nu mai are intelligence. Nu mai are resurse. Nu mai are echilibru. Are, in schimb, politica dimineata, la prinz si seara.
Cum am ajuns in aceasta situatie? Pai, hai sa vedem.
Am trait primii sase ani postdecembristi sub conducatorul suprem, Ion Ilici Iliescu. Au fost sase ani decisivi, in care s-au distrus principalele segmente economice, s-a furat tot ce era banos, s-a vindut tot ce merita vindut, s-au reinstaurat mecanisme ceausiste de functionare statala, a aparut si s-a consolidat mafia autohtona de care pomeneam anterior. Institutiile SNS au suferit epurari mai mult sau mai putin justificate, in contextul in care principiile structural-functionale au ramas aceleasi. Au fost politizate si aservite institutiei prezidentiale. Asa a inceput caderea lor.
Pentru a arata lumii occidentale ca si la noi, cica, ar fi democratie si pluripartidism, Ilici a cedat la mustata puterea in 1996. Au urmat apoi patru ani cederisti de certuri, smenuri si suteli (cederistii n-au stiut sa fure organizat), sub pulpana presedintelui invins de servicii, Emil Tapul Constantinescu Barba Albastra. Acelasi Constantinescu care a permis folosirea teritoriului national ca baza de atac impotriva unui stat cu care la momentul respectiv aveam tratat bilateral perfect viabil (nici macar Ungaria, care era membru NATO cu drepturi depline, n-a permis asa ceva). Acelasi Constantinescu care a promis in campania electorala ca va aduce investitii in valoare de 60 miliarde dolari - nu numai ca n-a adus aceasta suma, dar a recunoscut public ca Romania a incalcat embargoul cu fosta Iugoslavia, motiv pentru care tara noastra nu a mai beneficiat de cele 12 miliarde de dolari admise de ONU ca despagubiri. In ambele cazuri, Tapul ar fi trebuit suspendat din functie si acuzat de inalta tradare.
Se stie ca in tot acest timp PSD a reusit sa-si mentina oameni de incredere in toate colturile si etajele statului, drept pentru care in 2000, la revenire, puterea a putut fi preluata rapid, natural si fara sincope. Au urmat anii dictaturii Nastase, cu un Ilici relativ izolat la Cotroceni, insa cu ghearele infipte in structurile SNS. Sa ne amintim ca la acea vreme nimic nu misca fara aprobarea cuplului Nastase, pesedistii controlind absolut tot ce se putea, de la presa pina la ultimele catune din creierii muntilor. Opozitia a supravietuit tirindu-se. Mugur Ciuvica, azi extrem de vocal, a fost atunci la un pas de puscarie. Site-urile antiPSD erau inchise abuziv si fara explicatii.
Venirea la putere a lui Basescu s-a produs tocmai pe fondul de sufocare nationala, alegerea acestuia fiind privita la vremea respectiva aproape ca o revolutie de catifea. Si asa am ajuns dintr-o extrema in alta: dintr-o tacere mormintala, intr-un balamuc absolut. Macar acum, insa, avem libertatea de a spune ce simtim si ce gindim. N-am fi putut face acest lucru in urma cu cinci ani. E drept, matele cetatenilor simpli chioraie acum la fel de tare ca atunci. In plus, o avem pe Udrea.
Scurta recapitulare ne ajuta sa intelegem unde am ajuns azi. Concluzia este evidenta si simpla. In ultimii ani, pe fondul netagaduitei libertati de expresie, institutiile SNS au facut primii pasi reali spre democratizare. Chiar daca sefiile acestora au ramas politice, angajatii au invatat sa deschida gura si sa nu mai raspunda oricaror comenzi. Daca in cazul SRI, SIE, MApN si MAI nu se mai stie acum cine cu cine discuta, danseaza si se culca, in cazul STS si SPP, structuri mai mici si mai compacte, lucrurile sint clare si asezate nu pentru ca angajatii n-ar sti sa comunice orientat, ci pur si simplu datorita atributiilor si competentelor bine delimitate. Situatia este teribil de deranjata pentru pesedistii care nu au pirghii si turnatori la virf in aceste structuri.
Astazi, guzganul rozaliu Hrebenciuc a acuzat SPP de politie politica si a lansat ideea reorganizarii celor doua institutii (sa ne amintim ca PSD si PNL si-au mai exprimat, in trecut, optiunea pentru desfiintarea lor), dupa ce tot PSD, prin gura guzganului negricios Vanghelie, a adus in atentia publica, in urma cu citeva zile, faptul ca inregistrarile comisiei Udrea ar fi fost facute de SPP. Desigur, totul in stil pesedist, fara probe.
Nimeni n-a definit, pina in acest moment, ce inseamna " a face politie politica". Nici guzganii nu stiu exact ce-i cu asta, dar sintagma da bine in lupta electorala. Trecind, insa, peste acuza, ajungem la problema de fond: cum intentioneaza PSD sa reorganizeze STS si SPP?
In cazul in care se va iesi la rampa cu propuneri legislative, pesedistii au nevoie de avizul Guvernului si al Consiliului legislativ. Consiliul legislativ este relativ neutru, dar la Guvern e Boc. Exista si varianta proiectelor de lege pentru modificarea legilor actuale de organizare si functionare, dar asta inseamna ca Boc insusi sa-si asume propunerile pesediste pentru a le inainta Parlamentului (desigur, cu avizul Consiliului legislativ) ceea ce ar fi hilar. In ambele cazuri este nevoie de avizul CSAT care coordoneaza activitatea STS si SPP. La CSAT e presedintele Basescu. Presupunind totusi ca se obtine avizul CSAT, fiind vorba de legi organice este nevoie de votul majoritatii membrilor fiecarei camere pentru ca acestea sa treaca, ceea ce ar insemna ca partidele din actuala alianta sa se pupe cu drag pe ambii obraji inainte de vot. Date fiind toate acestea, noua ni se pare iesirea hrebenciuciana doar o simpla fumigena. E drept, destul de urit mirositoare.
Obs: Constitutia din 2003 precizeaza la art.65 (2), privind sedintele comune al Camerelor Parlamentului, ca acestea numesc, la propunerea Presedintelui Romaniei, directorii serviciilor de informatii. La ora actuala, doar directorul SRI este numit conform prevederilor constitutionale. Daca acceptam ca legea 51/1991 a sigurantei nationale nu este desueta, atunci si directorul SIE si al SPP ar trebui sa fie numiti tot in sedintele comune ale Camerelor Parlamentului.
O problema delicata apare la STS, intrucit aceasta institutie, in conformitate cu legea sigurantei nationale, nu este considerata ca fiind un serviciu de informatii. Poate ca Hrebe vrea cu tot dinadinsul sa o transforme in asa ceva... STS este o institutie specializata pentru securizarea retelelor de telecomunicatii guvernamentale si nu are voie sa culeaga informatii.
Asa cum am mai afirmat de nenumarate ori, Camerele Parlamentului trebuie sa acorde votul majoritatii in cazul audierii sefilor unor institutii din sisemul national de securitate, dar numirea trebuie facuta prin decret prezidential.
Spre completare, va reamintim si stirea noastra: LINK
Inainte de a incheia, avem o intrebare atit pentru Parlament, cit si pentru Administratia Prezidentiala si Guvern: unde sint managerii de securitate ai acestor institutii? Unde sint acele persoane care, conform legii, trebuie sa protejeze informativ locatiile in care mai marii tarii isi desfasoara activitatea?
Nota: daca tot vorbim de politie politica, poate ne spune Hrebenciuc cu ce se ocupau generalii Dumitru Iliescu si Gabriel Naghi pe vremea cind conduceau SPP? Fiindca noi stim. Si stiti si voi, dragi cititori.
Comunicat SPP
Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor informaţii neîntemeiate cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază în legătură cu modul în care au fost înregistrate discuţiile purtate de unii membrii ai Comisiei de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului pentru acţiuni de promovare a turismului şi a imaginii României, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor a cerut instituţiei noastre precizări referitoare la acest subiect.
Răspunzând acestei solicitări, Serviciul de Protecţie şi Pază a comunicat următorul punct de vedere:
1.Potrivit actelor normative în vigoare, Serviciul de Protecţie şi Pază asigură în Palatul Parlamentului numai controlul tehnic antiterorist, la punctele de control - acces în acest obiectiv.
2.Serviciul de Protecţie şi Pază nu are competenţe legale şi nu deţine în componenţa sa o structură specializată (aparatură tehnică şi personal) pentru interceptarea şi ascultarea convorbirilor.
3.Serviciul de Protecţie şi Pază nu a efectuat niciun fel de înregistrare a discuţiilor dintre membrii comisiei din Camera Deputaţilor.
4.Numărul personalului încadrat în SPP nu este de 3.334 de persoane, efectivul instituţiei fiind mai mic decât jumătatea cifrei menţionate. Ca o comparaţie în timp, efectivele prezente ale SPP sunt mai mici decât în anul 2004, în condiţiile în care instituţia noastră a primit între timp noi misiuni precum: participarea cu personal la misiunile sub egida ONU din Sudan şi Afganistan, înfiinţarea la Bucureşti a Centrului de Excelenţă ONU, asigurarea măsurilor de protecţie pază la sediul central al Curţii de Conturi (conform legii Curţii de conturi).
5.Bugetul pe anul 2009 al Serviciului de Protecţie şi Pază, după ultima rectificare, este în valoare de 136.022 mii lei. Bugetul pe anul 2008 a fost de 142.261 mii lei, deci nu putem vorbi despre creşteri spectaculoase, ci de o diminuare a cheltuielilor financiare, în condiţiile sporirii numărului de misiuni.
6.Referitor la interceptarea unor discuţii purtate în cadrul unei comisii parlamentare, menţionăm faptul că Serviciul de Protecţie şi Pază nu are competenţe legale, nu deţine specialişti şi tehnica necesară interceptării convorbirilor telefonice sau ambientale. Neimplicarea instituţiei în incidentul activităţii acestei comisii a fost comunicată de altfel, încă de săptămâna trecută, şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, acest punct de vedere fiind postat şi pe site–ul instituţiei (www.spp.ro).
Menţionăm totodată faptul că Serviciul de Protecţie şi Pază respectă cadrul legal de funcţionare şi dezaprobă orice tentativă de implicare a instituţiei în subiecte ce nu fac obiectul său de activitate.
Serviciul de Protecţie şi Pază are întreaga disponibilitate pentru corecta informare a opiniei publice şi dezavuează orice tentativă de implicare a instituţiei în afara obiectului său de activitate.
Biroul Informare şi Relaţii Publice
(imagine preluata de pe site-ul ziarului Ziua)
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.639 )