News Item: Strategia de securitate? Cine are nevoie ...
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Monday 10 April 2006 - 14:00:49
Termenul de adoptare a Strategiei nationale de securitate, din nou depasit
9 apr (MEDIAFAX) - Termenul stabilit în sedinta CSAT din 13 februarie, de 30 de zile, pentru adoptarea Strategiei de securitate nationala, care de fapt, conform legii, ar fi trebuit prezentata de seful statului Parlamentului pana in 21 iunie 2005, a fost depasit si, deocamdata, nu se stie cand va fi adoptat documentul. Conform Constitutiei, "presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii". De asemenea, articolul 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apararii prevede ca presedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data depunerii juramantului, prezinta Strategia nationala de aparare Parlamentului, care o dezbate si o aproba, prin hotarare, in cadrul unei sedinte comune. Potrivit aceluiasi articol, Strategia nationala de aparare a Romaniei este documentul de baza care fundamenteaza planificarea apararii la nivel national. Pentru realizarea prevederilor Strategiei, Ministerul Apararii Nationale trebuie sa elaboreze Carta alba a apararii, prin care se stabilesc obiectivele politicii de aparare. Si acest document se supune spre aprobare Parlamentului. In plus, pe baza Strategiei si a Cartei Albe, MApN alcatuieste si Strategia militara. In februarie 2005, Basescu a anuntat ca strategia va fi gata in luna martie, apoi a amanat termenul pentru luna mai. Apoi a anuntat, in decembrie, ca strategia va fi gata in ianuarie 2006. In cele din urma, documentul a fost dezbatut in sedinta CSAT din 13 februarie, dar nu a fost adoptat, din cauza observatiilor unora dintre membrii Consiliului. La finalul sedintei CSAT, presedintele Traian Basescu a declarat ca Strategia de securitate nationala stabileste principalele amenintari in domeniu: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflictele regionale. Basescu a spus ca, din punctul de vedere al stadiului dezvoltarii institutiilor statului, "un element forte" al strategiei vizeaza buna functionare a institutiilor, care se refera la buna administrare, la combaterea marii coruptii, precum si la buna functionare si la independenta justitiei. Presedintele a precizat ca, in sedinta CSAT, au mai fost observatii ale membrilor Consiliului cu privire la document, astfel ca strategia va fi adoptata in forma finala peste 30 de zile, dupa care o va prezenta Parlamentului. Seful statului a mai declarat ca documentul vizeaza si reasezarea Romaniei in structurile euro-atlantice, avand in vedere ca la 1 ianuarie 2007 va deveni membra UE. Tot în sedinta din 13 februarie, CSAT a dezbatut, in prima lectura, cele sase proiecte legislative privind securitatea nationala, proiectele fiind marcate "strict secret" pana la definitivare, in termen de doua luni. Presedintele Basescu a declarat, la finalul sedintei CSAT, ca pachetul legislativ privind securitatea nationala cuprinde sase proiecte, respectiv: legea apararii nationale, legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, legea sistemului national de management al crizelor, noile legi ale SIE si SRI si legea statutului ofiterilor de informatii. Proiectele de legi au fost inmanate, la sedinta CSAT, sefilor Comisiilor SIE si SRI si de aparare. Basescu a facut un apel, precizand ca, pana la definitivare, cele sase proiecte legislative sunt marcate "strict secret", deoarece nu doreste ca aprecieri din aceste proiecte ce constituie "material de lucru" sa se transforme in subiecte de dezbatere publica fara nici o finalitate. El a anuntat ca acestea vor fi rediscutate peste o luna in CSAT, iar peste 60 de zile vor fi supuse dezbaterii publice. Secretizarea celor sase proiecte a generat controverse, iar PNL i-a cerut sefului statului sa supuna dezbaterii publice aceste legi. In 21 februarie, Presedintia a publicat pe site-ul institutiei proiectul Strategiei de securitate nationala, insa cele sase proiecte legislative privind siguranta nationala au ramas clasificate. Documentul prevede ca Romania va dezvolta o politica "pro-activa" pentru combaterea terorismului, care se va realiza prioritar prin mijloace pasnice, in cadrul organismelor internationale, dar care nu exclude contracararea prin forta, inclusiv prin instrumente militare, precum si participarea la "coalitii de vointa". In 2 martie, doua cotidiane centrale au publicat, informatii privind continutul proiectelor de legi privind statutul ofiterilor de informatii si functionarea si organizarea SRI. Conform acestor informatii, proiectul legii privind organizarea si functionarea SRI prevede ca lucratorii Serviciului – care vor deveni civili – au dreptul sa solicite si sa primeasca, in mod gratuit, de la autoritati si institutii publice, precum si de la organizatii private, informatii si documente sau copii dupa acestea, care contin informatii pentru "realizarea" securitatii nationale. De asemenea, lucratori specializati, si anume desemnati din SRI, pot efectua acte premergatoare cu privire la infractiuni ce au legatura cu siguranta nationala. Aceste acte premergatoare si procedurile de realizare a lor se stabilesc, in comun, de catre SRI si Ministerul Public, dar ele au caracter secret. Ofiterii SRI vor avea posibilitatea de "a constata" infractiuni flagrante referitoare la pregatirea sau savarsirea unor actiuni de terorism, dar si a infractiunilor de coruptie si de criminalitate organizata, care sunt de natura sa puna in pericol siguranta nationala. In ceea ce priveste proiectul Legii statutul profesional al ofiterilor de informatii, documentul stipuleaza ca acestia sunt exonerati de raspunderea penala sau civila daca, prin exercitarea in limitele legii, ale atributiilor de serviciu au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Proiectul mai prevede ca in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul prealabil al conducatorului autoritatii informative. In cazul în care se impune inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, ofiterii pot folosi orice sistem de comunicare sau transport si pot intra in orice loc public sau privat, cu despagubiri ulterioare. In 14 martie, parlamentarii Comisiei SRI au votat, in unanimitate, ca pachetul de legi elaborate in CSAT sa fie arhivat la sediul comisiei, intrucat aceasta nu il poate dezbate, a anuntat presedintele comisiei SRI, Radu Stroe. “CSAT si serviciile de informatii nu sunt abilitate de a initia proiecte de lege si nici nu pot sesiza Parlamentul Romaniei in acest sens”, este primul motiv invocat de Stroe. Comisia “nu este abilitata, potrivit procedurilor parlamentare si a normelor legale in vigoare, sa dezbata proiecte de lege si sa intocmeasca rapoarte pe fond”, este al doilea considerent pe care se sprijina argumentele senatorului Radu Stroe. “Referitor la un viitor pachet de legi privind securitatea nationala, ar fi necesar ca respectivele legi sa fie elaborate în stricta concordanta cu drepturile si libertatile cetatenilor, consfintite de Constitutia Romaniei”, este cel de-al treilea motiv, precizat de comunicat, pentru care Comisia SRI nu va dezbate legile de la CSAT. La sfarsitul saptamanii viitoare, expira si termenul stabilit in CSAT pentru finalizarea pachetului legislativ in domeniul sigurantei nationale.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.67 )
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Monday 10 April 2006 - 14:00:49
Termenul de adoptare a Strategiei nationale de securitate, din nou depasit
9 apr (MEDIAFAX) - Termenul stabilit în sedinta CSAT din 13 februarie, de 30 de zile, pentru adoptarea Strategiei de securitate nationala, care de fapt, conform legii, ar fi trebuit prezentata de seful statului Parlamentului pana in 21 iunie 2005, a fost depasit si, deocamdata, nu se stie cand va fi adoptat documentul. Conform Constitutiei, "presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii". De asemenea, articolul 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apararii prevede ca presedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data depunerii juramantului, prezinta Strategia nationala de aparare Parlamentului, care o dezbate si o aproba, prin hotarare, in cadrul unei sedinte comune. Potrivit aceluiasi articol, Strategia nationala de aparare a Romaniei este documentul de baza care fundamenteaza planificarea apararii la nivel national. Pentru realizarea prevederilor Strategiei, Ministerul Apararii Nationale trebuie sa elaboreze Carta alba a apararii, prin care se stabilesc obiectivele politicii de aparare. Si acest document se supune spre aprobare Parlamentului. In plus, pe baza Strategiei si a Cartei Albe, MApN alcatuieste si Strategia militara. In februarie 2005, Basescu a anuntat ca strategia va fi gata in luna martie, apoi a amanat termenul pentru luna mai. Apoi a anuntat, in decembrie, ca strategia va fi gata in ianuarie 2006. In cele din urma, documentul a fost dezbatut in sedinta CSAT din 13 februarie, dar nu a fost adoptat, din cauza observatiilor unora dintre membrii Consiliului. La finalul sedintei CSAT, presedintele Traian Basescu a declarat ca Strategia de securitate nationala stabileste principalele amenintari in domeniu: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa, conflictele regionale. Basescu a spus ca, din punctul de vedere al stadiului dezvoltarii institutiilor statului, "un element forte" al strategiei vizeaza buna functionare a institutiilor, care se refera la buna administrare, la combaterea marii coruptii, precum si la buna functionare si la independenta justitiei. Presedintele a precizat ca, in sedinta CSAT, au mai fost observatii ale membrilor Consiliului cu privire la document, astfel ca strategia va fi adoptata in forma finala peste 30 de zile, dupa care o va prezenta Parlamentului. Seful statului a mai declarat ca documentul vizeaza si reasezarea Romaniei in structurile euro-atlantice, avand in vedere ca la 1 ianuarie 2007 va deveni membra UE. Tot în sedinta din 13 februarie, CSAT a dezbatut, in prima lectura, cele sase proiecte legislative privind securitatea nationala, proiectele fiind marcate "strict secret" pana la definitivare, in termen de doua luni. Presedintele Basescu a declarat, la finalul sedintei CSAT, ca pachetul legislativ privind securitatea nationala cuprinde sase proiecte, respectiv: legea apararii nationale, legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, legea sistemului national de management al crizelor, noile legi ale SIE si SRI si legea statutului ofiterilor de informatii. Proiectele de legi au fost inmanate, la sedinta CSAT, sefilor Comisiilor SIE si SRI si de aparare. Basescu a facut un apel, precizand ca, pana la definitivare, cele sase proiecte legislative sunt marcate "strict secret", deoarece nu doreste ca aprecieri din aceste proiecte ce constituie "material de lucru" sa se transforme in subiecte de dezbatere publica fara nici o finalitate. El a anuntat ca acestea vor fi rediscutate peste o luna in CSAT, iar peste 60 de zile vor fi supuse dezbaterii publice. Secretizarea celor sase proiecte a generat controverse, iar PNL i-a cerut sefului statului sa supuna dezbaterii publice aceste legi. In 21 februarie, Presedintia a publicat pe site-ul institutiei proiectul Strategiei de securitate nationala, insa cele sase proiecte legislative privind siguranta nationala au ramas clasificate. Documentul prevede ca Romania va dezvolta o politica "pro-activa" pentru combaterea terorismului, care se va realiza prioritar prin mijloace pasnice, in cadrul organismelor internationale, dar care nu exclude contracararea prin forta, inclusiv prin instrumente militare, precum si participarea la "coalitii de vointa". In 2 martie, doua cotidiane centrale au publicat, informatii privind continutul proiectelor de legi privind statutul ofiterilor de informatii si functionarea si organizarea SRI. Conform acestor informatii, proiectul legii privind organizarea si functionarea SRI prevede ca lucratorii Serviciului – care vor deveni civili – au dreptul sa solicite si sa primeasca, in mod gratuit, de la autoritati si institutii publice, precum si de la organizatii private, informatii si documente sau copii dupa acestea, care contin informatii pentru "realizarea" securitatii nationale. De asemenea, lucratori specializati, si anume desemnati din SRI, pot efectua acte premergatoare cu privire la infractiuni ce au legatura cu siguranta nationala. Aceste acte premergatoare si procedurile de realizare a lor se stabilesc, in comun, de catre SRI si Ministerul Public, dar ele au caracter secret. Ofiterii SRI vor avea posibilitatea de "a constata" infractiuni flagrante referitoare la pregatirea sau savarsirea unor actiuni de terorism, dar si a infractiunilor de coruptie si de criminalitate organizata, care sunt de natura sa puna in pericol siguranta nationala. In ceea ce priveste proiectul Legii statutul profesional al ofiterilor de informatii, documentul stipuleaza ca acestia sunt exonerati de raspunderea penala sau civila daca, prin exercitarea in limitele legii, ale atributiilor de serviciu au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Proiectul mai prevede ca in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul prealabil al conducatorului autoritatii informative. In cazul în care se impune inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, ofiterii pot folosi orice sistem de comunicare sau transport si pot intra in orice loc public sau privat, cu despagubiri ulterioare. In 14 martie, parlamentarii Comisiei SRI au votat, in unanimitate, ca pachetul de legi elaborate in CSAT sa fie arhivat la sediul comisiei, intrucat aceasta nu il poate dezbate, a anuntat presedintele comisiei SRI, Radu Stroe. “CSAT si serviciile de informatii nu sunt abilitate de a initia proiecte de lege si nici nu pot sesiza Parlamentul Romaniei in acest sens”, este primul motiv invocat de Stroe. Comisia “nu este abilitata, potrivit procedurilor parlamentare si a normelor legale in vigoare, sa dezbata proiecte de lege si sa intocmeasca rapoarte pe fond”, este al doilea considerent pe care se sprijina argumentele senatorului Radu Stroe. “Referitor la un viitor pachet de legi privind securitatea nationala, ar fi necesar ca respectivele legi sa fie elaborate în stricta concordanta cu drepturile si libertatile cetatenilor, consfintite de Constitutia Romaniei”, este cel de-al treilea motiv, precizat de comunicat, pentru care Comisia SRI nu va dezbate legile de la CSAT. La sfarsitul saptamanii viitoare, expira si termenul stabilit in CSAT pentru finalizarea pachetului legislativ in domeniul sigurantei nationale.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.67 )