News Item: AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA !
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Monday 15 February 2010 - 21:12:13
Infractori, nu taiati din pensiile celor ce au muncit si inca mai muncesc in armata si in politie. Platiti corect taxele la stat.
Exemple:
UNUL
Primaria sectorului 3, condusa de Liviu Negoita, are datorii la banci de aproximativ 70 de milioane de euro. Trei dintre credite, insumand 230.000.000 lei, fara dobanzi, comisioane si alte costuri aferente, primarul Liviu Negoita le va lasa mostenire viitorului edil al sectorului 3. Este vorba de credite luate in utimii trei ani, de la o singura banca si toate cu o perioada de gratie de trei ani si o perioada de rambursare de sapte ani.
ALTUL
Cum s-a ales Robert Negoita cu inca o datorie la stat de 3 milioane de euro, incercand sa scape de una de 28 de milioane
- Astfel ca, daca in urma cu o luna ANAF a decis sa impuna schestru asigurator pe proprietatile sale pentru datoria de 28 de milioane de euro, acum Negoita trebuie sa plateasca statului 31 de milioane de euro.
Cele 28 de milioane ar reprezenta TVA-ul aferent vanzarilor efectuate de Negoita intre 2005 si 2006, cand a vandut sute de case in calitate de persoana fizica pentru a evita plata TVA. Fiscul a considerat insa ca sunt operatiuni comerciale, astfel ca in luna august i-a emis o decizie de impunere pentru sumele datorate bugetului de stat. Negoita a contestat decizia si a incercat sa evite sechestul printr-un aport de capital.
Pentru a se sustrage de la plata taxelor catre stat si a masurilor asiguratorii dispuse de catre ANAF asupra bunurilor sale, Robert Negoita a recurs la o serie de operatiuni. Astfel, imobilele pe care le detinea parlamentarul PSD in valoare de peste 66 de milioane de lei au fost constituite ca aport in natura la capitalul social al SC Domus Stil Construct SRL.
SI ALTUL
Afacerea Rompetrol
Cea mai importantă dintre afacerile lui Patriciu, cea care, de altfel, l-a scos din anonimat, a fost afacerea Rompetrol. Dintr-un patron al cotidianului folosit în numeroase campanii de manipulare a opiniei publice, adică Ziua, Dinu Patriciu a devenit rapid oligarh şi mogul după ce i s-a pus în braţe Petromidia. Pentru a intra în posesia rafinăriei, Patriciu a făcut eforturi deosebite atât pe plan politic, cât şi financiar, înfiinţând mai multe societăţi în străinătate, îndeosebi în paradisuri fiscale sau în state cu o fiscalitate destul de permisivă. El a cumpărat, de asemenea, de pe Rasdaq, mai multe acţiuni la Rompetrol SA, societatea ce deţinea rafinăria, şi n-a renunţat să spere nici când, într-o primă fază. Petromidia a fost preluată de societatea turcă Akmaya. La sfârşitul anului 2000, după ce turcii au fost obligaţi să renunţe la pachetul majoritar de la Rompetrol (69,9%), acesta este preluat de grupul reprezentat de Dinu Patriciu, The Rompetrol Grup BV Olanda. Pentru a ascunde numele investitorilor implicaţi, dar şi pentru a beneficia de înlesniri fiscale, societatea amintită era controlată printr-un off-shore, Romanian Oil and Gas Investments SARL din Luxemburg. Numele unuia dintre investitori a ieşit la iveală mult mai târziu, abia când acesta şi-a vândut acţiunile deţinute. Este vorba despre Sorin Marin care a participat, alături de Dinu Patriciu, la operaţiunea de preluare de pe piaţa bursieră a unui pachet important de acţiuni Rompetrol, îndeosebi prin firma comună SG Internaţional. Sorin Marin era un fel de paravan al lui Sorin Ovidiu Vîntu. De altfel, cel care i-a dat un sprijin esenţial lui Patriciu, în preluarea controlului Rompetrol, a fost Sorin Ovidiu Vîntu care, după ce a cumpărat de la PAS un pachet total de 11% din acţiuni, el i le-a vândut lui Patriciu dându-i astfel controlul afacerii. În aprilie 2005, grupul Rompetrol era controlat de The Rompetrol Group NV – Olanda, deţinut, la rândul său, de Rompetrol Holding SA Elveţia, ai cărui acţionari erau Dinu Patriciu (80%) şi americanul Phil Stephenson (20%). Prin Rompetrol, Dinu Patriciu a preluat Rafinăria Vega din Ploieşti şi, pentru o perioadă, cu sprijinul lui Radu Sârbu, administrarea societăţii Conpet SA, care asigura întreaga infrastructură a sistemului naţional de transport prin conducte ale ţiţeiului. În ultimii ani, el a devenit mogul prin preluarea cotidianului Adevărul şi înfiinţarea holdingului cu acelaşi nume, sub umbrela căruia a adunat sau înfiinţat şi alte publicaţii (Click, Dilema Veche, Dilemateca, Foreign Policy Romania, Historia, Forbes Romania etc).Datoria pe care actualii patroni ai Rompetrol o au de achitat către statul român depăşeşte astăzi 700 milioane de dolari. Dacă a scăpat de datorii, cu ajutorul amicului Adrian Năstase, oligarhul n-a scăpat însă de procurori. Astfel, în septembrie 2006, după un an de tatonări din partea anchetatorilor, s-a finalizat rechizitoriul în dosarul privind delapidarea sumei de 85 milioane de dolari (creanţa Libia) şi manipularea pieţei de capital, prin scoaterea la vânzare, în 7 aprilie 2004, a acţiunilor Rompetrol Rafinare Constantă. În acest dosar, inculpatul Dinu Patriciu este acuzat de mai multe infracţiuni: delapidare, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat etc etc.
SI ALTUL
Sorin Ovidiu Vîntu este cel de-al treilea mogul căruia Traian Băsescu îi reproşează, de câţiva ani, implicarea în acţiuni îndreptate împotriva statului român şi a avuţiei naţionale. SOV a şi reacţionat, pe un ton ironic, la un moment dat, după ce i s-a reproşat atacul constant asupra instituţiilor de stat, prin expresia „întăriţi-vă statul”!. „Nu am oameni în structurile statului. Pentru mine ar fi mai uşor să cumpăr unul din structură decât să-l plasez acolo, dacă aş vrea să fac astfel de lucruri... Dacă statul este incapabil să-şi protejeze resursele este treaba lui. Omul de afaceri încearcă. Este treaba statului să-l prindă şi să-l lege. Intăriţi-vă statul!”, a declarat el.
Părintele FNI a scăpat de puşcărie
Sorin Ovidiu Vîntu şi-a căpătat deja, după titlul de speculator pe piaţa de capital, renumele de samsar de conştiinţe din politică, administraţie şi mass-media. A devenit „mogul” după ce a cumpărat postul tv Realitatea şi a înfiinţat apoi Trustul Realitatea-Caţavencu. Referitor la trecutul său controversat, Vîntu ştie bine care e valoarea presei. După ce a lansat pe piaţă SOV Invest, societatea care a administrat una dintre cele mai mari escrocherii financiare din istoria postdecembristă a României, adică FNI, iar vina pentru acel tun financiar a fost asumată oficial de către Ioana Maria Vlas, Sorin Vîntu a trecut prin cea mai neagră perioadă din viaţa sa, el fiind vânat de toată presa controlată atunci de Convenţia Democrată. A fost, astfel, pentru cel puţin doi ani, cel mai vânat om de afaceri din România, toţi făcându-l responsabil de escrocheria FNI. Deşi, practic, el era cel care a controlat afacerea FNI şi a câştigat sume imense de acolo, teoretic nu s-a putut demonstra că el este şi vinovat pentru escrocherie. A fost însă inculpat într-un alt dosar legat tot de afacerea FNI, numai că acuzaţia privea originea capitalului de înfiinţare al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, capital provenit tot de la... FNI. A scăpat şi de acolo, recent, după ce a căpătat imunitate politico-mediatică.
Tonomatele şi sindicaliştii de casă
Pentru că în anii de hărţuială continuă din partea presei a înţeles ce rol poate juca aceasta, el a decis ca, înainte de orice altă afacere, să investească în presă şi să o transforme într-o armă pentru rezolvarea tuturor problemelor sale. Cei mai tari jurnalişti din presa română au fost fie cumpăraţi, fie reduşi la tăcere prin compromitere. A cumpărat foarte mulţi jurnalişti care, pentru sumele imense oferite ca salariu sau prime de instalare, au renunţat la statutul profesional şi au devenit tonomate care execută la comandă orice ordin venit de la patron. A atras de partea sa, prin „farmecul personal”, politicieni, lideri de sindicat, foşti angajaţi ai serviciilor de informaţii etc., toţi fiind profund impresionaţi de „cash”-ul cu care se tot laudă şi pe care, uneori, îl şi are, mogulul. Din plutonul său de tonomate fac parte Răzvan Dumitrescu, Adrian Ursu, Emil Hurezeanu, Cornel Nistorescu, Doru Buşcu, Corina Drăgotescu, Robert Turcescu, Mihai Tatulici, Sorin Roşca Stănescu etc., la care se adaugă conducerile cotidienelor Gardianul, Ziua şi Academia Caţavencu. Dintre liderii de sindicat pe care i-a atras pe statele lui de plată, dar şi în sfera sa de influenţă sunt Liviu Luca, Marius Petcu, Dumitru Costin, Iacob Baciu, Achille Duţu şi Ion Popescu, toţi membri în Consiliul de Administraţie la Realitatea TV.
Preşedintele Băsescu i-a închis robinetul lui SOV
Prima mare afacere a lui Vîntu, blocată în mandatul lui Traian Băsescu a fost cea legată de preluarea, în numele sindicaliştilor FSLI Petrom, condus de Liviu Luca, a pachetului de 8% din acţiunile Petrom. Prevăzută în contractul de privatizare al Petrom, preluarea acţiunilor de către salariaţi era posibilă doar printr-un act normativ cu putere de lege care să-i permită paravanului lui Vîntu, adică lui Liviu Luca, să acţioneze în numele celorlalţi salariaţi, legea iniţială prevăzând doar posibilitatea achiziţionării de acţiuni pentru fiecare dintre salariaţi, în nume propriu. Pentru promovarea actului normativ, care i-ar fi adus aproximativ 230 milioane de euro, cuplul Vîntu-Luca a apelat la gruparea controlată de „spionul” bulgar Stamen Stantchev, în mai 2005, care, la rândul său a început să facă demersurile lobbiste pe lângă ministrul Codruţ Seres. Toate demersurile de tip mafiot ale lui Stantchev, Seres şi Nagy Zsolt au fost însă zadarnice, deoarece ministrul Seculici a refuzat să semneze, iar Parchetul a monitorizat la sânge activitatea grupării de spionaj a lui Stantchev, blocând afacerea lui SOV. Acesta a fost, pentru Vîntu, semnalul că trebuie să-şi folosească forţa mediatică pentru a-l pedepsi pe Băsescu, preşedintele celor care i-au stricat afacerea. A urmat apoi afacerea Petromservice, un tun de 325 milioane de euro obţinuţi din vânzarea societăţii către OMV. Ce l-a scos însă din minţi pe Sorin Vîntu a fost refuzul lui Traian Băsescu de a aproba, în CSAT, privatizarea Poştei, afacere râvnită de ani buni de către Sorin Ovidiu Vîntu. Asta l-a determinat pe mogul să-şi asmută câinii media cu şi mai mare înverşunare asupra lui Traian Băsescu. În urmă cu câteva luni, preşedintele Băsescu l-a acuzat public pe Vîntu pentru deturnarea a peste 60 milioane de euro, dintr-o ramburasare ilegală de TVA, făcând referire la afacerea Petrom-PSV Company (fosta Petromservice). „Nici proprietarul real al trustului Intact, nici proprietarul trustului Realitatea nu au mai prea putut să îşi facă jocurile pentru că nu s-a mai putut negocia. (...) În ultimii cinci ani au fost cam ghinionişti. Sigur, domnul Vîntu, pe ultima sută a guvernării Tăriceanu, a reuşit să tragă un tun de vreo 60 de milioane de euro, dar să sperăm că instituţiile statului vor recupera aceşti bani, o rambursare ilegală de TVA”, a declarat preşedintele Băsescu. Evident, la fel ca şi în cazul FNI, Sorin Vîntu s-a asigurat că nu va răspunde penal în cazul în care procurorii DNA vor instrumenta dosarul acestei afaceri. “…Vîntu nu pune semnături de unde ia banii şi intră în puşcărie Ana Maria Vlas pentru FNI şi FNA. Aici, probabil, alţii vor merge în faţa procurorilor, nu domnul Vîntu”, a completat Traian Băsescu.
DAR NU,NU VA ATINGETI DE AVERILE ACESTOR INDIVIZI, EI NU POT FI PUSI LA PUNCT DEOARECE AU DAT BANI LA PARTIDE, AU CORUPT IN STANGA SI IN DREAPTA, AU PARLAMENTUL, AU GUVERNUL, AU INSTITUTIILE STATULUI DE PARTEA LOR.
CEL MAI BINE ESTE SA INASPRITI JUGUL SI SA REDUCETI DIN PENSIILE MILITARILOR SI POLITISTILOR.
INCEPETI CU ACEST MILITAR, CONSTANTIN CARARUSA.
Singurul om care a adunat bombe neexplodate cit sa incapa in sute de vagoane, acum pensionar, are povesti absolut iesite din comun, intimplate de-a lungul periculoasei sale cariere. In vremea comunismului, maistrul Constantin Cararusa a gasit la Iasi un cap de cerb din aur masiv, cintarind nu mai putin de 25 kg. A fost luat de Securitate si de atunci nu mai stie nimic de el. Din cauza "cerbului", un om a murit suspect, iar un altul a ajuns la Socola. "Cred ca inca doua sute de ani se va mai gasi munitie in Iasi", spune cel mai experimentat genist din Iasi. Si-a cumparat loc de veci in locul in care a gasit o bomba de o tona. In judet a fost de doua ori Frontul de Est, la ultimul razboi: o data ofensiv si a doua oara defensiv.
„Cred ca inca 200 de ani se va mai gasi munitie in Iasi“, spune cel mai experimentat genist din Iasi, Constantin Cararusa
Iasul sta pe un veritabil si imens depozit de munitie. Intreg judetul este practic intesat cu munitie de razboi ramasa neexplodata din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In ultimii ani, cantitatile de bombe asanate din judet au etichetat Iasul ca fiind cel mai bogat in munitie. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), in fiecare an se aduna in medie zece tone de material pirotehnic de pe cimpurile judetului. "Cred ca inca doua sute de ani de acum inainte se va mai gasi munitie in Iasi", apreciaza maistrul militar Constantin Cararusa, fostul genist al ISU, care a lucrat mai bine de 35 de ani la "recoltarea" munitiei. In timpul carierei sale, maistrul Cararusa a scos la suprafata pe linga sute de vagoane cu munitie si bijuterii si monezi de aur, precum si comori ascunse sub pamint in timpul razboiului.
La Iasi, razboiul continua
In vreme de pace, la Iasi, razboiul continua. Cel putin pentru specialistii ISU, care vor mai avea de lucru cel putin patru, cinci generatii de acum inainte. In fiecare luna, in functie de recolta, sute sau mii de kilograme de proiectile sint aruncate in aer prin explozii controlate, in poligonul special amenajat pentru detonare. "Iasul este cel mai bogat in munitie neexplodata. Aici se gaseste cea mai mare cantitate de pe Frontul de Est. In timpul razboiului, linia frontului a fost in doua rinduri stabilizata in judetul Iasi. Asa se explica aceasta bogatie de munitie. Am gasit proiectile chiar si din Primul Razboi si citeva care au ramas din timpul Razboiului de Independenta", a explicat colonelul Dan Axinte, prim adjunct al sefului ISU. Reprezentantii ISU spun ca evidenta exacta dupa calibru, provenienta sau tip a bombelor adunate din judet de-a lungul anilor, precum si alte date statistice au fost predate Arhivelor Ministerului Apararii. "Nu mai avem o evidenta exacta a activitatilor de stringere si distrugere a munitiei pentru ca, in momentul in care am trecut in subordinea Ministerului de Interne, am predat toate documentele catre Arhiva Ministerului Apararii. In orice caz, cadenta in care se aduna proiectilele este in medie de zece tone pe an", a explicat maiorul Dan Marciuc, purtator de cuvint al ISU.
Trebuia sa cunosti mai multe limbi straine
Timp de peste 35 de ani, un singur om a "arat" cimpurile din judet in cautare de proiectile ramase din timpul conflictelor militare desfasurate in zona Moldovei. In toata cariera sa, maistrul militar iesean Constantin Cararusa a neutralizat mii de tone de explozibil. Puse la un loc, puterea lor ar fi provocat un dezastru, cit cele de la Nagasaki si Hiroshima adunate. "Nu exagerez cind spun ca am umplut peste 500 de vagoane cu munitie. Era extraordinar de multa. Si acum mai este foarte multa. Cimpurile sint pline cu munitie. Erau vremuri cind tractoarele sau plugurile aflate la arat sareau zilnic in aer. Cred ca inca doua sute de ani se va mai gasi munitie in Iasi", explica maistrul Cararusa, fost specialit genist in cadrul Protectiei Civile si responsabil cu asanarea si distrugerea munitiei din zona Moldovei. "Cind am terminat pregatirea, din 88 de candidati am promovat doar patru, care apoi am fost repartizati prin tara. Era o pregatire foarte riguroasa. Trebuia sa cunosti limbile rusa, germana, engleza, ca sa intelegi insemnele si inscrisurile de pe proiectile", mai rememoreaza fostul genist, acum pensionar. De asemenea, mai spune acesta, si cunostintele de fizica si chimie erau obligatorii, pentru a cunoaste transformarile fizico-chimice pe care le suporta incarcatura exploziva si corpul bombei. "Daca in chirurgie medicul ar fi cu adevarat legat de viata pacientului, daca viata lui ar depinde de viata celui de pe masa de operatie, in lumea asta ar muri mai multi oameni. Stiam ca daca n-am dat diagnosticul care trebuie - provenienta, calibrul, tipul, periculozitatea, pozitia, transformarea fizico-chimica - mureau oamenii pe capete pe linga mine. Te sacrifici si pe tine, si pe altii. Privesti inscriptionarile acelea vechi, si-ti pare ca trece o vesnicie pina termini. Si-ti zici mereu in gind: «Doamne, ajuta!»"
Loc de veci in locul in care a gasit o bomba de o tona
"Ajutat" de o tehnica precara la inceputul activitatii, fostul genist a gasit metode prin care era tinut la curent cu ce se intimpla prin judet. "Detectoarele nu erau asa de performante. Si atunci ce-am facut: mergeam prin sate, pe la scoli, si intrebam copii pe unde au vazut bombe. Ei umblau toata ziua pe dealuri si stiau unde sint. Si ei imi ziceau, iar eu ma duceam si le luam. La fiecare sfirsit de saptamina le luam dulciuri din banii mei si le ducem. Le mai lasam si cite un banut, dar stiam ca, daca ei gaseau o bomba, ma anuntau imediat", explica maistrul Cararusa. El are si o explicatie pentru perfecta stare de functionare in care sint gasite proiectilele, chiar si dupa zeci de ani in care au stat in pamint. "Cele mai multe sint de provenienta ruseasca si nemteasca. Doar nu credeti ca ei s-au gindit sa faca bombele doar pentru citiva ani, cit a durat razboiul. Din aceasta cauza sint si asa periculoase. Sint ruginite si arata inofensiv, insa mecanismele de declansare si incarcatura exploziva sint functionale", spune fostul genist. Cea mai mare bomba dezgropata la Iasi a fost descoperita in cimitirul Sfintul Vasile. Este vorba despre o bomba de aviatie de 1.000 de kilograme. A fost descoperita de un iesean care tocmai isi cumparase un loc de veci si voia sa isi amenajeze un cavou. "Dupa ce a gasit-o, omul nu a mai vrut sa isi pastreze locul de veci, a zis ca il vinde. I-a fost frica. Si l-am cumparat eu", isi aminteste zimbind maistrul Cararusa.
In beciurile Securitatii pentru o explozie la Baia Mare
In lunga sa activitate, problemele nu l-au ocolit. Si asta nu din lipsa de profesionalism, ci din ignoranta altora. A petrecut aproape zece zile in beciurile Securitatii pentru ca mai multe proiectile au ajuns sa fie vindute la fier vechi. Oamenii le adunasera de pe dealurile din judet, le-au pus sub gramada de fiare vechi in carucioare si le-au vindut la depozit. Ulterior, fierul vechi a ajuns la Baia Mare si a intrat in cuptoarele de topire ale combinatului, iar incarcatura bombelor s-a initiat din cauza caldurii si cuptoarele au fost distruse. "M-au luat la anchetat, ca de la Iasi venisera bombele. De parca eu aveam vreo vina ca aceia le-au vindut la fier vechi. Dar asa era pe atunci. Am stat mai mult de o saptamina in beciurile Securitatii si nu m-a putut scoate nimeni, cu toate ca stiau ca nu sint eu vinovat", isi aminteste fostul genist. Tot cu agentii Securitatii a avut de furca si cind a gasit, in timpul unei asanari, un imens cap de cerb, facut din aur. "Cred ca avea in jur la 25 de kilograme. O fi fost furat cine stie de unde si abandonat de soldati cind s-au retras. Era ingropat intr-un fost transeu, alaturi de munitie. L-am predat la Securitate, dar nu stiu ce s-a mai intimplat cu el. N-am mai auzit nimic", isi aminteste maistrul genist. El spune ca, ulterior, proprietarul terenului si cel care efectua lucrarile agricole pe cimpul respectiv au fost luati in ancheta de securisti, pentru ca dintr-un corn de cerb lipsea o bucata de aproximativ cinci centimetri. "Unul dintre ei a murit ciudat intre timp, celalalt stiu ca a fost o perioada internat pe la Socola din cauza anchetei. Erau banuiti ca ei au luat partea care lipsea si ca cerbul era al lor si ca mai au si altele, dar nu vor sa spuna", a explicat Cararusa.
"Daca erai singur acum, te omoram"
Desi toata cariera a fost inconjurat de bombe si viata i-a fost pusa in pericol la fiecare asanare, fostul genist a primit si amenintari explicite cu moartea. "Am fost chemat intr-o comuna, unde cineva lasase prin testament trei borcane pline cu cocosei de aur. Se specifica in act ca sint in partea din stinga a casei. Cind am ajuns, in mijlocul casei era facuta o groapa de aproximativ zece metri, si nu gasisera nimic", isi aminteste maistrul militar. Dupa citeva minute de cautari cu detectorul de metale, comoara a fost gasita zidita intre peretii casei, care aveau aproape un metru grosime. "Dupa ce i-am scos, mi-au zis: daca erai singur acum, te omoram, ca sa nu mai stie nimeni. Eu mersesem insa cu doi baieti si cu inca un colonel de la armata si nu aveau ce sa ne faca", isi aminteste genistul pensionar.
"La mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia"
Desi are aproape sase ani de cind nu mai este efectiv in mijlocul bombelor, maistrul Cararusa inca le poarta de grija celor pentru care a lucrat atitia ani. "Oamenii nu isi dau seama cit sint de periculoase bombele astea. Din cauza transformarilor care le sufera peste atitia zeci de ani, devin si mai periculoase. Unii sint chiar inconstienti si se apuca sa le mute, sau mai rau, sint copii care se joaca cu ele", spune fostul genit al ISU. El sustine ca incarcatura pirotehnica a proiectilelor se poate declansa de la un simplu trasnet, sau de la prea multa caldura. "Exista incarcatura care se poate initia la 70 de grade Celsius. Tineti insa cont ca, in interiorul proiectilului, temperatura aproape se dubleaza. Asta inseamna ca, la mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia", avertizeaza maistrul militar Constantin Cararusa. Din fericire, in ultimii ani, la Iasi nu s-a intimplat deocamdata o astfel de nenorocire.
Cararusa a iesit la pensie, iar locul i-a fost luat de elevul sau
Din 2001, de cind Cararusa a iesit la pensie, locul sau a fost luat de fostul sau elev, maistrul Doru Catana. In cei aproape sase ani de cind aduna bombe de pe cimpurile din judet, maistrul Catana a scos din pamint si a aruncat in aer aproape 60 de tone de munitie. Ca el mai sint doar alti patru in tara. "Dureaza sapte ani sa pregatesti un genist care sa poata merge singur la sapaturi. Mie nu imi ajunge timpul la cit am de lucru. Acum la Dumbrava, peste doua ore la Ruginoasa si tot asa. Plus judetul Neamt", spune genistul Catana. Seriozitatea profesionistului a intilnit de multe ori inconstienta tragicomica a omului de rind. "Un barbat de la tara folosea o bomba ca nicovala, pe care batea sapa. Am mai intilnit cazuri in care oamenii luau proiectilele cu caruciorul si le duceau la fier vechi. Cel mai adesea copiii arata incostienta, aruncind proiectile in foc, dar si adultii actioneaza de multe ori gresit", a tinut sa precizeze specialistul ISU.
Casa primarului din Popricani, construita pe un depozit de munitie
Potrivit estimarilor, in zonele Popricani - Victoria se gaseste cea mai mare cantitate de bombe abandonate, unele case din localitate fiind practic zidite pe adevarate depozite de munitie. "Eu cred ca ar trebui impus prin lege ca inainte de constructie sa se faca verificari asupra pamintului si a ceea ce se gaseste in adincime. Se pot intimpla tragedii", este de parere fostul genist al ISU. Potrivit informatiilor, chiar si casa primarului din Popricani sta pe un adevarat buncar plin cu proiectile. "Este posibil, munitie se gaseste in tot Popricaniul. Sint pline cimpurile", a explicat Otonel Slabu, primarul comunei Popricani
[Trimis de BOC TATA, AI FACUT ARMATA ?]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.758 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Monday 15 February 2010 - 21:12:13
Infractori, nu taiati din pensiile celor ce au muncit si inca mai muncesc in armata si in politie. Platiti corect taxele la stat.
Exemple:
UNUL
Primaria sectorului 3, condusa de Liviu Negoita, are datorii la banci de aproximativ 70 de milioane de euro. Trei dintre credite, insumand 230.000.000 lei, fara dobanzi, comisioane si alte costuri aferente, primarul Liviu Negoita le va lasa mostenire viitorului edil al sectorului 3. Este vorba de credite luate in utimii trei ani, de la o singura banca si toate cu o perioada de gratie de trei ani si o perioada de rambursare de sapte ani.
ALTUL
Cum s-a ales Robert Negoita cu inca o datorie la stat de 3 milioane de euro, incercand sa scape de una de 28 de milioane
- Astfel ca, daca in urma cu o luna ANAF a decis sa impuna schestru asigurator pe proprietatile sale pentru datoria de 28 de milioane de euro, acum Negoita trebuie sa plateasca statului 31 de milioane de euro.
Cele 28 de milioane ar reprezenta TVA-ul aferent vanzarilor efectuate de Negoita intre 2005 si 2006, cand a vandut sute de case in calitate de persoana fizica pentru a evita plata TVA. Fiscul a considerat insa ca sunt operatiuni comerciale, astfel ca in luna august i-a emis o decizie de impunere pentru sumele datorate bugetului de stat. Negoita a contestat decizia si a incercat sa evite sechestul printr-un aport de capital.
Pentru a se sustrage de la plata taxelor catre stat si a masurilor asiguratorii dispuse de catre ANAF asupra bunurilor sale, Robert Negoita a recurs la o serie de operatiuni. Astfel, imobilele pe care le detinea parlamentarul PSD in valoare de peste 66 de milioane de lei au fost constituite ca aport in natura la capitalul social al SC Domus Stil Construct SRL.
SI ALTUL
Afacerea Rompetrol
Cea mai importantă dintre afacerile lui Patriciu, cea care, de altfel, l-a scos din anonimat, a fost afacerea Rompetrol. Dintr-un patron al cotidianului folosit în numeroase campanii de manipulare a opiniei publice, adică Ziua, Dinu Patriciu a devenit rapid oligarh şi mogul după ce i s-a pus în braţe Petromidia. Pentru a intra în posesia rafinăriei, Patriciu a făcut eforturi deosebite atât pe plan politic, cât şi financiar, înfiinţând mai multe societăţi în străinătate, îndeosebi în paradisuri fiscale sau în state cu o fiscalitate destul de permisivă. El a cumpărat, de asemenea, de pe Rasdaq, mai multe acţiuni la Rompetrol SA, societatea ce deţinea rafinăria, şi n-a renunţat să spere nici când, într-o primă fază. Petromidia a fost preluată de societatea turcă Akmaya. La sfârşitul anului 2000, după ce turcii au fost obligaţi să renunţe la pachetul majoritar de la Rompetrol (69,9%), acesta este preluat de grupul reprezentat de Dinu Patriciu, The Rompetrol Grup BV Olanda. Pentru a ascunde numele investitorilor implicaţi, dar şi pentru a beneficia de înlesniri fiscale, societatea amintită era controlată printr-un off-shore, Romanian Oil and Gas Investments SARL din Luxemburg. Numele unuia dintre investitori a ieşit la iveală mult mai târziu, abia când acesta şi-a vândut acţiunile deţinute. Este vorba despre Sorin Marin care a participat, alături de Dinu Patriciu, la operaţiunea de preluare de pe piaţa bursieră a unui pachet important de acţiuni Rompetrol, îndeosebi prin firma comună SG Internaţional. Sorin Marin era un fel de paravan al lui Sorin Ovidiu Vîntu. De altfel, cel care i-a dat un sprijin esenţial lui Patriciu, în preluarea controlului Rompetrol, a fost Sorin Ovidiu Vîntu care, după ce a cumpărat de la PAS un pachet total de 11% din acţiuni, el i le-a vândut lui Patriciu dându-i astfel controlul afacerii. În aprilie 2005, grupul Rompetrol era controlat de The Rompetrol Group NV – Olanda, deţinut, la rândul său, de Rompetrol Holding SA Elveţia, ai cărui acţionari erau Dinu Patriciu (80%) şi americanul Phil Stephenson (20%). Prin Rompetrol, Dinu Patriciu a preluat Rafinăria Vega din Ploieşti şi, pentru o perioadă, cu sprijinul lui Radu Sârbu, administrarea societăţii Conpet SA, care asigura întreaga infrastructură a sistemului naţional de transport prin conducte ale ţiţeiului. În ultimii ani, el a devenit mogul prin preluarea cotidianului Adevărul şi înfiinţarea holdingului cu acelaşi nume, sub umbrela căruia a adunat sau înfiinţat şi alte publicaţii (Click, Dilema Veche, Dilemateca, Foreign Policy Romania, Historia, Forbes Romania etc).Datoria pe care actualii patroni ai Rompetrol o au de achitat către statul român depăşeşte astăzi 700 milioane de dolari. Dacă a scăpat de datorii, cu ajutorul amicului Adrian Năstase, oligarhul n-a scăpat însă de procurori. Astfel, în septembrie 2006, după un an de tatonări din partea anchetatorilor, s-a finalizat rechizitoriul în dosarul privind delapidarea sumei de 85 milioane de dolari (creanţa Libia) şi manipularea pieţei de capital, prin scoaterea la vânzare, în 7 aprilie 2004, a acţiunilor Rompetrol Rafinare Constantă. În acest dosar, inculpatul Dinu Patriciu este acuzat de mai multe infracţiuni: delapidare, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat etc etc.
SI ALTUL
Sorin Ovidiu Vîntu este cel de-al treilea mogul căruia Traian Băsescu îi reproşează, de câţiva ani, implicarea în acţiuni îndreptate împotriva statului român şi a avuţiei naţionale. SOV a şi reacţionat, pe un ton ironic, la un moment dat, după ce i s-a reproşat atacul constant asupra instituţiilor de stat, prin expresia „întăriţi-vă statul”!. „Nu am oameni în structurile statului. Pentru mine ar fi mai uşor să cumpăr unul din structură decât să-l plasez acolo, dacă aş vrea să fac astfel de lucruri... Dacă statul este incapabil să-şi protejeze resursele este treaba lui. Omul de afaceri încearcă. Este treaba statului să-l prindă şi să-l lege. Intăriţi-vă statul!”, a declarat el.
Părintele FNI a scăpat de puşcărie
Sorin Ovidiu Vîntu şi-a căpătat deja, după titlul de speculator pe piaţa de capital, renumele de samsar de conştiinţe din politică, administraţie şi mass-media. A devenit „mogul” după ce a cumpărat postul tv Realitatea şi a înfiinţat apoi Trustul Realitatea-Caţavencu. Referitor la trecutul său controversat, Vîntu ştie bine care e valoarea presei. După ce a lansat pe piaţă SOV Invest, societatea care a administrat una dintre cele mai mari escrocherii financiare din istoria postdecembristă a României, adică FNI, iar vina pentru acel tun financiar a fost asumată oficial de către Ioana Maria Vlas, Sorin Vîntu a trecut prin cea mai neagră perioadă din viaţa sa, el fiind vânat de toată presa controlată atunci de Convenţia Democrată. A fost, astfel, pentru cel puţin doi ani, cel mai vânat om de afaceri din România, toţi făcându-l responsabil de escrocheria FNI. Deşi, practic, el era cel care a controlat afacerea FNI şi a câştigat sume imense de acolo, teoretic nu s-a putut demonstra că el este şi vinovat pentru escrocherie. A fost însă inculpat într-un alt dosar legat tot de afacerea FNI, numai că acuzaţia privea originea capitalului de înfiinţare al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, capital provenit tot de la... FNI. A scăpat şi de acolo, recent, după ce a căpătat imunitate politico-mediatică.
Tonomatele şi sindicaliştii de casă
Pentru că în anii de hărţuială continuă din partea presei a înţeles ce rol poate juca aceasta, el a decis ca, înainte de orice altă afacere, să investească în presă şi să o transforme într-o armă pentru rezolvarea tuturor problemelor sale. Cei mai tari jurnalişti din presa română au fost fie cumpăraţi, fie reduşi la tăcere prin compromitere. A cumpărat foarte mulţi jurnalişti care, pentru sumele imense oferite ca salariu sau prime de instalare, au renunţat la statutul profesional şi au devenit tonomate care execută la comandă orice ordin venit de la patron. A atras de partea sa, prin „farmecul personal”, politicieni, lideri de sindicat, foşti angajaţi ai serviciilor de informaţii etc., toţi fiind profund impresionaţi de „cash”-ul cu care se tot laudă şi pe care, uneori, îl şi are, mogulul. Din plutonul său de tonomate fac parte Răzvan Dumitrescu, Adrian Ursu, Emil Hurezeanu, Cornel Nistorescu, Doru Buşcu, Corina Drăgotescu, Robert Turcescu, Mihai Tatulici, Sorin Roşca Stănescu etc., la care se adaugă conducerile cotidienelor Gardianul, Ziua şi Academia Caţavencu. Dintre liderii de sindicat pe care i-a atras pe statele lui de plată, dar şi în sfera sa de influenţă sunt Liviu Luca, Marius Petcu, Dumitru Costin, Iacob Baciu, Achille Duţu şi Ion Popescu, toţi membri în Consiliul de Administraţie la Realitatea TV.
Preşedintele Băsescu i-a închis robinetul lui SOV
Prima mare afacere a lui Vîntu, blocată în mandatul lui Traian Băsescu a fost cea legată de preluarea, în numele sindicaliştilor FSLI Petrom, condus de Liviu Luca, a pachetului de 8% din acţiunile Petrom. Prevăzută în contractul de privatizare al Petrom, preluarea acţiunilor de către salariaţi era posibilă doar printr-un act normativ cu putere de lege care să-i permită paravanului lui Vîntu, adică lui Liviu Luca, să acţioneze în numele celorlalţi salariaţi, legea iniţială prevăzând doar posibilitatea achiziţionării de acţiuni pentru fiecare dintre salariaţi, în nume propriu. Pentru promovarea actului normativ, care i-ar fi adus aproximativ 230 milioane de euro, cuplul Vîntu-Luca a apelat la gruparea controlată de „spionul” bulgar Stamen Stantchev, în mai 2005, care, la rândul său a început să facă demersurile lobbiste pe lângă ministrul Codruţ Seres. Toate demersurile de tip mafiot ale lui Stantchev, Seres şi Nagy Zsolt au fost însă zadarnice, deoarece ministrul Seculici a refuzat să semneze, iar Parchetul a monitorizat la sânge activitatea grupării de spionaj a lui Stantchev, blocând afacerea lui SOV. Acesta a fost, pentru Vîntu, semnalul că trebuie să-şi folosească forţa mediatică pentru a-l pedepsi pe Băsescu, preşedintele celor care i-au stricat afacerea. A urmat apoi afacerea Petromservice, un tun de 325 milioane de euro obţinuţi din vânzarea societăţii către OMV. Ce l-a scos însă din minţi pe Sorin Vîntu a fost refuzul lui Traian Băsescu de a aproba, în CSAT, privatizarea Poştei, afacere râvnită de ani buni de către Sorin Ovidiu Vîntu. Asta l-a determinat pe mogul să-şi asmută câinii media cu şi mai mare înverşunare asupra lui Traian Băsescu. În urmă cu câteva luni, preşedintele Băsescu l-a acuzat public pe Vîntu pentru deturnarea a peste 60 milioane de euro, dintr-o ramburasare ilegală de TVA, făcând referire la afacerea Petrom-PSV Company (fosta Petromservice). „Nici proprietarul real al trustului Intact, nici proprietarul trustului Realitatea nu au mai prea putut să îşi facă jocurile pentru că nu s-a mai putut negocia. (...) În ultimii cinci ani au fost cam ghinionişti. Sigur, domnul Vîntu, pe ultima sută a guvernării Tăriceanu, a reuşit să tragă un tun de vreo 60 de milioane de euro, dar să sperăm că instituţiile statului vor recupera aceşti bani, o rambursare ilegală de TVA”, a declarat preşedintele Băsescu. Evident, la fel ca şi în cazul FNI, Sorin Vîntu s-a asigurat că nu va răspunde penal în cazul în care procurorii DNA vor instrumenta dosarul acestei afaceri. “…Vîntu nu pune semnături de unde ia banii şi intră în puşcărie Ana Maria Vlas pentru FNI şi FNA. Aici, probabil, alţii vor merge în faţa procurorilor, nu domnul Vîntu”, a completat Traian Băsescu.
DAR NU,NU VA ATINGETI DE AVERILE ACESTOR INDIVIZI, EI NU POT FI PUSI LA PUNCT DEOARECE AU DAT BANI LA PARTIDE, AU CORUPT IN STANGA SI IN DREAPTA, AU PARLAMENTUL, AU GUVERNUL, AU INSTITUTIILE STATULUI DE PARTEA LOR.
CEL MAI BINE ESTE SA INASPRITI JUGUL SI SA REDUCETI DIN PENSIILE MILITARILOR SI POLITISTILOR.
INCEPETI CU ACEST MILITAR, CONSTANTIN CARARUSA.
Singurul om care a adunat bombe neexplodate cit sa incapa in sute de vagoane, acum pensionar, are povesti absolut iesite din comun, intimplate de-a lungul periculoasei sale cariere. In vremea comunismului, maistrul Constantin Cararusa a gasit la Iasi un cap de cerb din aur masiv, cintarind nu mai putin de 25 kg. A fost luat de Securitate si de atunci nu mai stie nimic de el. Din cauza "cerbului", un om a murit suspect, iar un altul a ajuns la Socola. "Cred ca inca doua sute de ani se va mai gasi munitie in Iasi", spune cel mai experimentat genist din Iasi. Si-a cumparat loc de veci in locul in care a gasit o bomba de o tona. In judet a fost de doua ori Frontul de Est, la ultimul razboi: o data ofensiv si a doua oara defensiv.
„Cred ca inca 200 de ani se va mai gasi munitie in Iasi“, spune cel mai experimentat genist din Iasi, Constantin Cararusa
Iasul sta pe un veritabil si imens depozit de munitie. Intreg judetul este practic intesat cu munitie de razboi ramasa neexplodata din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In ultimii ani, cantitatile de bombe asanate din judet au etichetat Iasul ca fiind cel mai bogat in munitie. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), in fiecare an se aduna in medie zece tone de material pirotehnic de pe cimpurile judetului. "Cred ca inca doua sute de ani de acum inainte se va mai gasi munitie in Iasi", apreciaza maistrul militar Constantin Cararusa, fostul genist al ISU, care a lucrat mai bine de 35 de ani la "recoltarea" munitiei. In timpul carierei sale, maistrul Cararusa a scos la suprafata pe linga sute de vagoane cu munitie si bijuterii si monezi de aur, precum si comori ascunse sub pamint in timpul razboiului.
La Iasi, razboiul continua
In vreme de pace, la Iasi, razboiul continua. Cel putin pentru specialistii ISU, care vor mai avea de lucru cel putin patru, cinci generatii de acum inainte. In fiecare luna, in functie de recolta, sute sau mii de kilograme de proiectile sint aruncate in aer prin explozii controlate, in poligonul special amenajat pentru detonare. "Iasul este cel mai bogat in munitie neexplodata. Aici se gaseste cea mai mare cantitate de pe Frontul de Est. In timpul razboiului, linia frontului a fost in doua rinduri stabilizata in judetul Iasi. Asa se explica aceasta bogatie de munitie. Am gasit proiectile chiar si din Primul Razboi si citeva care au ramas din timpul Razboiului de Independenta", a explicat colonelul Dan Axinte, prim adjunct al sefului ISU. Reprezentantii ISU spun ca evidenta exacta dupa calibru, provenienta sau tip a bombelor adunate din judet de-a lungul anilor, precum si alte date statistice au fost predate Arhivelor Ministerului Apararii. "Nu mai avem o evidenta exacta a activitatilor de stringere si distrugere a munitiei pentru ca, in momentul in care am trecut in subordinea Ministerului de Interne, am predat toate documentele catre Arhiva Ministerului Apararii. In orice caz, cadenta in care se aduna proiectilele este in medie de zece tone pe an", a explicat maiorul Dan Marciuc, purtator de cuvint al ISU.
Trebuia sa cunosti mai multe limbi straine
Timp de peste 35 de ani, un singur om a "arat" cimpurile din judet in cautare de proiectile ramase din timpul conflictelor militare desfasurate in zona Moldovei. In toata cariera sa, maistrul militar iesean Constantin Cararusa a neutralizat mii de tone de explozibil. Puse la un loc, puterea lor ar fi provocat un dezastru, cit cele de la Nagasaki si Hiroshima adunate. "Nu exagerez cind spun ca am umplut peste 500 de vagoane cu munitie. Era extraordinar de multa. Si acum mai este foarte multa. Cimpurile sint pline cu munitie. Erau vremuri cind tractoarele sau plugurile aflate la arat sareau zilnic in aer. Cred ca inca doua sute de ani se va mai gasi munitie in Iasi", explica maistrul Cararusa, fost specialit genist in cadrul Protectiei Civile si responsabil cu asanarea si distrugerea munitiei din zona Moldovei. "Cind am terminat pregatirea, din 88 de candidati am promovat doar patru, care apoi am fost repartizati prin tara. Era o pregatire foarte riguroasa. Trebuia sa cunosti limbile rusa, germana, engleza, ca sa intelegi insemnele si inscrisurile de pe proiectile", mai rememoreaza fostul genist, acum pensionar. De asemenea, mai spune acesta, si cunostintele de fizica si chimie erau obligatorii, pentru a cunoaste transformarile fizico-chimice pe care le suporta incarcatura exploziva si corpul bombei. "Daca in chirurgie medicul ar fi cu adevarat legat de viata pacientului, daca viata lui ar depinde de viata celui de pe masa de operatie, in lumea asta ar muri mai multi oameni. Stiam ca daca n-am dat diagnosticul care trebuie - provenienta, calibrul, tipul, periculozitatea, pozitia, transformarea fizico-chimica - mureau oamenii pe capete pe linga mine. Te sacrifici si pe tine, si pe altii. Privesti inscriptionarile acelea vechi, si-ti pare ca trece o vesnicie pina termini. Si-ti zici mereu in gind: «Doamne, ajuta!»"
Loc de veci in locul in care a gasit o bomba de o tona
"Ajutat" de o tehnica precara la inceputul activitatii, fostul genist a gasit metode prin care era tinut la curent cu ce se intimpla prin judet. "Detectoarele nu erau asa de performante. Si atunci ce-am facut: mergeam prin sate, pe la scoli, si intrebam copii pe unde au vazut bombe. Ei umblau toata ziua pe dealuri si stiau unde sint. Si ei imi ziceau, iar eu ma duceam si le luam. La fiecare sfirsit de saptamina le luam dulciuri din banii mei si le ducem. Le mai lasam si cite un banut, dar stiam ca, daca ei gaseau o bomba, ma anuntau imediat", explica maistrul Cararusa. El are si o explicatie pentru perfecta stare de functionare in care sint gasite proiectilele, chiar si dupa zeci de ani in care au stat in pamint. "Cele mai multe sint de provenienta ruseasca si nemteasca. Doar nu credeti ca ei s-au gindit sa faca bombele doar pentru citiva ani, cit a durat razboiul. Din aceasta cauza sint si asa periculoase. Sint ruginite si arata inofensiv, insa mecanismele de declansare si incarcatura exploziva sint functionale", spune fostul genist. Cea mai mare bomba dezgropata la Iasi a fost descoperita in cimitirul Sfintul Vasile. Este vorba despre o bomba de aviatie de 1.000 de kilograme. A fost descoperita de un iesean care tocmai isi cumparase un loc de veci si voia sa isi amenajeze un cavou. "Dupa ce a gasit-o, omul nu a mai vrut sa isi pastreze locul de veci, a zis ca il vinde. I-a fost frica. Si l-am cumparat eu", isi aminteste zimbind maistrul Cararusa.
In beciurile Securitatii pentru o explozie la Baia Mare
In lunga sa activitate, problemele nu l-au ocolit. Si asta nu din lipsa de profesionalism, ci din ignoranta altora. A petrecut aproape zece zile in beciurile Securitatii pentru ca mai multe proiectile au ajuns sa fie vindute la fier vechi. Oamenii le adunasera de pe dealurile din judet, le-au pus sub gramada de fiare vechi in carucioare si le-au vindut la depozit. Ulterior, fierul vechi a ajuns la Baia Mare si a intrat in cuptoarele de topire ale combinatului, iar incarcatura bombelor s-a initiat din cauza caldurii si cuptoarele au fost distruse. "M-au luat la anchetat, ca de la Iasi venisera bombele. De parca eu aveam vreo vina ca aceia le-au vindut la fier vechi. Dar asa era pe atunci. Am stat mai mult de o saptamina in beciurile Securitatii si nu m-a putut scoate nimeni, cu toate ca stiau ca nu sint eu vinovat", isi aminteste fostul genist. Tot cu agentii Securitatii a avut de furca si cind a gasit, in timpul unei asanari, un imens cap de cerb, facut din aur. "Cred ca avea in jur la 25 de kilograme. O fi fost furat cine stie de unde si abandonat de soldati cind s-au retras. Era ingropat intr-un fost transeu, alaturi de munitie. L-am predat la Securitate, dar nu stiu ce s-a mai intimplat cu el. N-am mai auzit nimic", isi aminteste maistrul genist. El spune ca, ulterior, proprietarul terenului si cel care efectua lucrarile agricole pe cimpul respectiv au fost luati in ancheta de securisti, pentru ca dintr-un corn de cerb lipsea o bucata de aproximativ cinci centimetri. "Unul dintre ei a murit ciudat intre timp, celalalt stiu ca a fost o perioada internat pe la Socola din cauza anchetei. Erau banuiti ca ei au luat partea care lipsea si ca cerbul era al lor si ca mai au si altele, dar nu vor sa spuna", a explicat Cararusa.
"Daca erai singur acum, te omoram"
Desi toata cariera a fost inconjurat de bombe si viata i-a fost pusa in pericol la fiecare asanare, fostul genist a primit si amenintari explicite cu moartea. "Am fost chemat intr-o comuna, unde cineva lasase prin testament trei borcane pline cu cocosei de aur. Se specifica in act ca sint in partea din stinga a casei. Cind am ajuns, in mijlocul casei era facuta o groapa de aproximativ zece metri, si nu gasisera nimic", isi aminteste maistrul militar. Dupa citeva minute de cautari cu detectorul de metale, comoara a fost gasita zidita intre peretii casei, care aveau aproape un metru grosime. "Dupa ce i-am scos, mi-au zis: daca erai singur acum, te omoram, ca sa nu mai stie nimeni. Eu mersesem insa cu doi baieti si cu inca un colonel de la armata si nu aveau ce sa ne faca", isi aminteste genistul pensionar.
"La mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia"
Desi are aproape sase ani de cind nu mai este efectiv in mijlocul bombelor, maistrul Cararusa inca le poarta de grija celor pentru care a lucrat atitia ani. "Oamenii nu isi dau seama cit sint de periculoase bombele astea. Din cauza transformarilor care le sufera peste atitia zeci de ani, devin si mai periculoase. Unii sint chiar inconstienti si se apuca sa le mute, sau mai rau, sint copii care se joaca cu ele", spune fostul genit al ISU. El sustine ca incarcatura pirotehnica a proiectilelor se poate declansa de la un simplu trasnet, sau de la prea multa caldura. "Exista incarcatura care se poate initia la 70 de grade Celsius. Tineti insa cont ca, in interiorul proiectilului, temperatura aproape se dubleaza. Asta inseamna ca, la mai mult de 35 de grade afara, se poate declansa explozia", avertizeaza maistrul militar Constantin Cararusa. Din fericire, in ultimii ani, la Iasi nu s-a intimplat deocamdata o astfel de nenorocire.
Cararusa a iesit la pensie, iar locul i-a fost luat de elevul sau
Din 2001, de cind Cararusa a iesit la pensie, locul sau a fost luat de fostul sau elev, maistrul Doru Catana. In cei aproape sase ani de cind aduna bombe de pe cimpurile din judet, maistrul Catana a scos din pamint si a aruncat in aer aproape 60 de tone de munitie. Ca el mai sint doar alti patru in tara. "Dureaza sapte ani sa pregatesti un genist care sa poata merge singur la sapaturi. Mie nu imi ajunge timpul la cit am de lucru. Acum la Dumbrava, peste doua ore la Ruginoasa si tot asa. Plus judetul Neamt", spune genistul Catana. Seriozitatea profesionistului a intilnit de multe ori inconstienta tragicomica a omului de rind. "Un barbat de la tara folosea o bomba ca nicovala, pe care batea sapa. Am mai intilnit cazuri in care oamenii luau proiectilele cu caruciorul si le duceau la fier vechi. Cel mai adesea copiii arata incostienta, aruncind proiectile in foc, dar si adultii actioneaza de multe ori gresit", a tinut sa precizeze specialistul ISU.
Casa primarului din Popricani, construita pe un depozit de munitie
Potrivit estimarilor, in zonele Popricani - Victoria se gaseste cea mai mare cantitate de bombe abandonate, unele case din localitate fiind practic zidite pe adevarate depozite de munitie. "Eu cred ca ar trebui impus prin lege ca inainte de constructie sa se faca verificari asupra pamintului si a ceea ce se gaseste in adincime. Se pot intimpla tragedii", este de parere fostul genist al ISU. Potrivit informatiilor, chiar si casa primarului din Popricani sta pe un adevarat buncar plin cu proiectile. "Este posibil, munitie se gaseste in tot Popricaniul. Sint pline cimpurile", a explicat Otonel Slabu, primarul comunei Popricani
[Trimis de BOC TATA, AI FACUT ARMATA ?]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.758 )