News Item: Nu mai dati cu BOCancii-n militari (9)
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Tuesday 16 February 2010 - 20:00:11
Saptamana Financiara, 15 februarie 2010, Adrian Mosoianu
LINK
Legea unitară a pensiilor nu va trece de Curtea Constituţională
Deşi a dat aviz favorabil proiectului de lege, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii prevederilor cu privire la recalcularea pensiilor speciale
După cum „Săptămâna Financiară” a atras atenţia în mai multe rânduri, propunerile de integrare în sistemul public a pensiilor de serviciu aflate în plată, prin recalcularea şi reducerea lor proporţională cu contribuţia beneficiarilor la asigurările sociale, se vor lovi de „zidul” Curţii Constituţionale. În plus, Consiliul Legislativ, cu toate că acordă aviz favorabil proiectului de lege, arată că, în cazul magistraţilor (din care este formată şi Curtea Con sti tu ţio nală) şi militari lor, pensiile specia le nu vor putea fi desfii nţate nici pentru cei care urmează să se pensioneze în viitor. Asta în pofida fap tului că Legea fundamentală ga ran tează doar dreptul la pensie, nu şi la un anumit cuantum sau la o anumită modalitate - privilegiată - de calcul al pensiei.
Discuţiile asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii vor începe imediat după adop tarea bugetului pe 2010, declara, pe 6 ianuarie, premierul Emil Boc. Atât bugetul de stat, cât şi cel al asi gurărilor sociale au fost votate de Par lament la sfârşitul săptămânii trecute, iar Guvernul dispune de ma joritatea necesară pentru a adopta proiectul cu pricina.
Însă, chiar dacă va trece de Par lament, acesta nu are nicio şansă să reziste reclamaţiilor de neconstitu ţio na litate ce vor surveni cu siguran ţă din partea categoriilor socio-pro fe sionale care îşi vor vedea drepturile de pensie diminuate în urma apro bă rii noii legi. Şi de data asta nu o spunem noi, ci Consiliul Legislativ - organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative şi de a verifica concordanţa lor cu pre ve derile şi principiile Constituţiei.
Pensionarii „speciali” au „imunitate constituţională”
Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sis temului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Con stituţie, potrivit căruia legea dispu ne numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, se arată în avizul Con siliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis Parla men tului încă de la începutul lunii noiembrie a anului trecut.
„În cazul de faţă, deoarece mă su rile propuse nu sunt de natură pe nală, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se pot ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente”, subliniază Consiliul Legislativ. Astfel, arată Consiliul, actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. „O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modi fica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”, avertizează Consiliul Legis la tiv, care, cu toate acestea, a acordat aviz favorabil propunerii legislative.
Se anunţă un val de procese
În avizul Consiliului Legislativ se mai spune că modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câş ti gate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi la declararea de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri. „Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adre seze instanţelor de judecată, naţio nale şi internaţionale, pentru contes tarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective”, atrage atenţia Consiliul.
Instituţia citează ca exemple, în sprijinul afirmaţiilor sale, şi câteva mostre de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie de pensii. Astfel, în decizia Curţii nr. 120/2007, se spune că „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. În con cluzie, pensiile aflate în plată con stituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicân du-se numai pe viitor, adică pensiilor sta bilite după intrarea în vigoare a a cesteia, conchide Consiliul Legislativ.
Pensiile magistraţilor şi militarilor - de neatins
În avizul Consiliului Legislativ se mai arată că, în cazul pensiilor ma-gistraţilor şi militarilor, nu doar re ducerea prin recalculare a celor afla te în plată, în acord cu contribuţiile plătite, este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fun da mentale de către Curtea Constituţională, ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare. „Curtea Con stituţională s-a pronunţat, prin De cizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”, se spune în aviz.
Articolul cu pricina, preluat apoi în Legea 303/2004 privind statutul ju decătorilor şi procurorilor, preve de că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură be neficiază, la împlinirea vârstei pre vă zute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net rea lizat din salariul de bază plus spo ruri şi că partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
Însă Consiliul mai arată că, în viziunea Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost instituite în baza aceloraşi argumente ca şi cele ale militarilor şi că, în concluzie, nici acestea nu pot fi des fiinţate. „Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare par ţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale că rora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii”, arată Consiliul Legislativ.
De reţinut că, potrivit Curţii Con stituţionale, prevederile legale actua le cu privire la pensionarea militari lor se aplică şi angajaţilor Ministe ru lui de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pa ză, ca şi celor ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Minis te rului Justiţiei.
Adevărul despre pensiile de stat: nu sunt contributive
„Argumentul de desfiinţare a pen siilor de serviciu potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că principiul fundamental al pensiilor de stat constă în faptul că salariaţii de azi îi întreţin pe pensio narii de azi. Pensionarii de azi nu-şi re cuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii gene ra ţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi în tre ţi nuţi de cei care vor lucra în acel moment”, afirmă Consiliul Legislativ.
Raţionamentul Consiliului face lumină asupra structurii reale de func ţionare a sistemului public de pensii, care nu oferă nicio garanţie nimănui, ci doar ia cu forţa bani de la salariaţii actuali, contra unei pro misiuni în alb că îi va întreţine după retragerea din activitate. Totuşi, aces ta nu este un argument împotriva desfiinţării pensiilor speciale. Ci unul pentru reformarea cât mai rapidă a întregului sistem de pensii, în condiţiile în care este greu de cre zut, de exemplu, că persoanele care in tră astăzi în sistem vor primi, pes te 40-45 de ani, la pensie, o sumă cât de cât civilizată, dat fiind că, atunci, pensionarii vor reprezenta 30% din populaţia României, dublu decât în prezent.
Magistraţii s-au îmbulzit la pensionare
Aproape 600 de persoane (593) au solicitat anul trecut ieşirea din magistratură prin pensionare, mai mult decât dublu comparativ cu nivelul din 2008, care a fost de 261, potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Anul 2009 a fost un an de cotitură în materia resurselor umane, având în vede re nu mă rul mare de magistraţi care aveau vo caţia de a se pensiona (sic! - n.r.) şi riscul blocării sistemului judiciar în lipsa unor mă suri de contracarare”, se arată într-un raport recent de activitate al CSM. În 2009 au cerut pensionarea 350 de jude că tori (153 în 2008) şi 243 de procurori (108 în 2008).
Potrivit celor mai recente date ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asi gurări Sociale (CNPAS), la finalul lunii noiembrie din 2009 se aflau în plată pensii pentru 2.632 de pensionari proveniţi din magistratură. Pensia medie a acestora, constituită din suma cuvenită potrivit contribuţiilor efectuate, plus completare de la bugetul de stat până la 80% din ultimul venit brut realizat în acti vitate, era de 8.484 de lei pe lună. Din datele CNPAS reiese că, în 2009, doar din bugetul de stat s-au cheltuit, pentru pensiile magistraţilor, aproape 233 de milioane de lei.
Primit pe adresa noastra de email:
Precedentul din Lituania
In 22.12.2009 , Curtea Constitutionala a LITUANIEI, o alta tara membra a U.E. a declarat NECONSTITUTIONALA legea prin care au intentionat sa reduca pensiile la ordinul FMI , deoarece este considerata ca o expropiere a unui drept cistigat prin legile statului. Deci exista precedent in statele U.E.
Referitor la situaţia pensiilor militare, menţionez că în multe ţări reglementarea acestora se face într-un capitol special, separat, din legea generală a pensiilor. Nicăieri nu există o lege "unitară" a pensiilor, ci o lege "generală", care poate include atăt pensiile de serviciu, cât şi pensiile ocupaţionale, pensiile opţionale şi pensiile private. Cred că pensiile militare, ca pensii ocupaţionale, ar trebui reglementate de legea română într-un capitol separat.. Trebuie ţinut seama că aceste pensii au avut şi au ca bază contribuţia personală. Nu se înţelege de către cei care fac atâta caz de pensiile noastre că solda nu este tot una cu salariu. Solda este suma de bani pe care o primeşte o persoană ce este la dispoziţia Statului pentru a servi la asigurarea securităţii sale, la nevoie. Deci este o sumă ce se acordă nu pentru ce face persoana angajată în sistemul militar, în mod curent, ci pentru ce este chemată a face în caz de necesitate, pentru securitatea Statului, respectiv pentru apărare. Persoana respectivă este obligată să se pregătească în mod corespunzător, potrivit normelor sistemului respectiv, fiind obligată ca, la nevoie, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, chiar cu preţul vieţii. Această prevedere nu se regăseşte în niciun alt sistem social. Iar pregătirea în acest scop este permanentă şi impune o seamă de privaţiuni speciale, asumate în momentul acceptării de a face parte din sistemul respectiv. Pentru asta sunt plătiţi militarii, nu pentru ce fac în mod curent. Din acest motiv, Statul, în general, nu concepe să aibă o altă contribuţie proprie la fondul de pensii destinate militarilor. Foarte puţini dintre cei care pretind că se ocupă de problemele de apărare înţeleg acest aspect. Din păcate. Rezultatul este gândirea de tip Boc-Şeitan. Acesta este pericolul major. Nu numai pentru pensionari, ci pentru întreg sistemul militar.
Reducerea cuantumului echivaleaza cu o expropriere si poate fi atacata in justitie si la CEDO.
Sunt două aspecte de observat: dreptul la pensie nu este ceva abstract, ci înseamnă inclusiv cuantumul calculat potrivit legii. Şeitan execută numai ordinele şefilor săi, nu gândeşte el. Se pare că nici nu prea poate. L-am auzit din nou aseară pe "marele" Boc perorând în stilul caracteristic despre "principiul contributivităţţii, care îi este foarte drag, dar nu-l înţelege, ca jurist. Cuantumul pensiei, stabilit prin lege, nu poate fi modificat în sensul anulării sau diminuării, decât prin hotărârea definitivă a unei instanţe, este un drept câştigat. Magistraţii au câştigat pe această formulă toate procesele intentate Statului pentru neplata unor astfel de drepturi ce le dobândiseră prin lege.
În ce priveşte apelul la CEDO, acesta este posibil şi în situaţia că nici o instanţă a Statului nu îşi asumă competenţa într-o cauză în care a fost sesizată legal. Regula comună cere parcurgerea tuturor etapelor procesuale prevăzute pe plan naţional.
DEJA CURTEA CONSTITUTIONALA A LITUANIEI A CREAT UN PRECEDENT , PRIN DECLARAREA UNEI LEGI SIMILARE CU CEA A LUI SEITAN-BOC , DREPT NECONSTITUTIONALA , DE REDUCERE A PENSIILOR .
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.761 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Tuesday 16 February 2010 - 20:00:11
Saptamana Financiara, 15 februarie 2010, Adrian Mosoianu
LINK
Legea unitară a pensiilor nu va trece de Curtea Constituţională
Deşi a dat aviz favorabil proiectului de lege, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii prevederilor cu privire la recalcularea pensiilor speciale
După cum „Săptămâna Financiară” a atras atenţia în mai multe rânduri, propunerile de integrare în sistemul public a pensiilor de serviciu aflate în plată, prin recalcularea şi reducerea lor proporţională cu contribuţia beneficiarilor la asigurările sociale, se vor lovi de „zidul” Curţii Constituţionale. În plus, Consiliul Legislativ, cu toate că acordă aviz favorabil proiectului de lege, arată că, în cazul magistraţilor (din care este formată şi Curtea Con sti tu ţio nală) şi militari lor, pensiile specia le nu vor putea fi desfii nţate nici pentru cei care urmează să se pensioneze în viitor. Asta în pofida fap tului că Legea fundamentală ga ran tează doar dreptul la pensie, nu şi la un anumit cuantum sau la o anumită modalitate - privilegiată - de calcul al pensiei.
Discuţiile asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii vor începe imediat după adop tarea bugetului pe 2010, declara, pe 6 ianuarie, premierul Emil Boc. Atât bugetul de stat, cât şi cel al asi gurărilor sociale au fost votate de Par lament la sfârşitul săptămânii trecute, iar Guvernul dispune de ma joritatea necesară pentru a adopta proiectul cu pricina.
Însă, chiar dacă va trece de Par lament, acesta nu are nicio şansă să reziste reclamaţiilor de neconstitu ţio na litate ce vor surveni cu siguran ţă din partea categoriilor socio-pro fe sionale care îşi vor vedea drepturile de pensie diminuate în urma apro bă rii noii legi. Şi de data asta nu o spunem noi, ci Consiliul Legislativ - organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative şi de a verifica concordanţa lor cu pre ve derile şi principiile Constituţiei.
Pensionarii „speciali” au „imunitate constituţională”
Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sis temului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Con stituţie, potrivit căruia legea dispu ne numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, se arată în avizul Con siliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis Parla men tului încă de la începutul lunii noiembrie a anului trecut.
„În cazul de faţă, deoarece mă su rile propuse nu sunt de natură pe nală, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se pot ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente”, subliniază Consiliul Legislativ. Astfel, arată Consiliul, actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. „O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modi fica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”, avertizează Consiliul Legis la tiv, care, cu toate acestea, a acordat aviz favorabil propunerii legislative.
Se anunţă un val de procese
În avizul Consiliului Legislativ se mai spune că modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câş ti gate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi la declararea de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri. „Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adre seze instanţelor de judecată, naţio nale şi internaţionale, pentru contes tarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective”, atrage atenţia Consiliul.
Instituţia citează ca exemple, în sprijinul afirmaţiilor sale, şi câteva mostre de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie de pensii. Astfel, în decizia Curţii nr. 120/2007, se spune că „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. În con cluzie, pensiile aflate în plată con stituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicân du-se numai pe viitor, adică pensiilor sta bilite după intrarea în vigoare a a cesteia, conchide Consiliul Legislativ.
Pensiile magistraţilor şi militarilor - de neatins
În avizul Consiliului Legislativ se mai arată că, în cazul pensiilor ma-gistraţilor şi militarilor, nu doar re ducerea prin recalculare a celor afla te în plată, în acord cu contribuţiile plătite, este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fun da mentale de către Curtea Constituţională, ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare. „Curtea Con stituţională s-a pronunţat, prin De cizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”, se spune în aviz.
Articolul cu pricina, preluat apoi în Legea 303/2004 privind statutul ju decătorilor şi procurorilor, preve de că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură be neficiază, la împlinirea vârstei pre vă zute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net rea lizat din salariul de bază plus spo ruri şi că partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
Însă Consiliul mai arată că, în viziunea Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost instituite în baza aceloraşi argumente ca şi cele ale militarilor şi că, în concluzie, nici acestea nu pot fi des fiinţate. „Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare par ţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale că rora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii”, arată Consiliul Legislativ.
De reţinut că, potrivit Curţii Con stituţionale, prevederile legale actua le cu privire la pensionarea militari lor se aplică şi angajaţilor Ministe ru lui de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pa ză, ca şi celor ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Minis te rului Justiţiei.
Adevărul despre pensiile de stat: nu sunt contributive
„Argumentul de desfiinţare a pen siilor de serviciu potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că principiul fundamental al pensiilor de stat constă în faptul că salariaţii de azi îi întreţin pe pensio narii de azi. Pensionarii de azi nu-şi re cuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii gene ra ţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi în tre ţi nuţi de cei care vor lucra în acel moment”, afirmă Consiliul Legislativ.
Raţionamentul Consiliului face lumină asupra structurii reale de func ţionare a sistemului public de pensii, care nu oferă nicio garanţie nimănui, ci doar ia cu forţa bani de la salariaţii actuali, contra unei pro misiuni în alb că îi va întreţine după retragerea din activitate. Totuşi, aces ta nu este un argument împotriva desfiinţării pensiilor speciale. Ci unul pentru reformarea cât mai rapidă a întregului sistem de pensii, în condiţiile în care este greu de cre zut, de exemplu, că persoanele care in tră astăzi în sistem vor primi, pes te 40-45 de ani, la pensie, o sumă cât de cât civilizată, dat fiind că, atunci, pensionarii vor reprezenta 30% din populaţia României, dublu decât în prezent.
Magistraţii s-au îmbulzit la pensionare
Aproape 600 de persoane (593) au solicitat anul trecut ieşirea din magistratură prin pensionare, mai mult decât dublu comparativ cu nivelul din 2008, care a fost de 261, potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Anul 2009 a fost un an de cotitură în materia resurselor umane, având în vede re nu mă rul mare de magistraţi care aveau vo caţia de a se pensiona (sic! - n.r.) şi riscul blocării sistemului judiciar în lipsa unor mă suri de contracarare”, se arată într-un raport recent de activitate al CSM. În 2009 au cerut pensionarea 350 de jude că tori (153 în 2008) şi 243 de procurori (108 în 2008).
Potrivit celor mai recente date ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asi gurări Sociale (CNPAS), la finalul lunii noiembrie din 2009 se aflau în plată pensii pentru 2.632 de pensionari proveniţi din magistratură. Pensia medie a acestora, constituită din suma cuvenită potrivit contribuţiilor efectuate, plus completare de la bugetul de stat până la 80% din ultimul venit brut realizat în acti vitate, era de 8.484 de lei pe lună. Din datele CNPAS reiese că, în 2009, doar din bugetul de stat s-au cheltuit, pentru pensiile magistraţilor, aproape 233 de milioane de lei.
Primit pe adresa noastra de email:
Precedentul din Lituania
In 22.12.2009 , Curtea Constitutionala a LITUANIEI, o alta tara membra a U.E. a declarat NECONSTITUTIONALA legea prin care au intentionat sa reduca pensiile la ordinul FMI , deoarece este considerata ca o expropiere a unui drept cistigat prin legile statului. Deci exista precedent in statele U.E.
Referitor la situaţia pensiilor militare, menţionez că în multe ţări reglementarea acestora se face într-un capitol special, separat, din legea generală a pensiilor. Nicăieri nu există o lege "unitară" a pensiilor, ci o lege "generală", care poate include atăt pensiile de serviciu, cât şi pensiile ocupaţionale, pensiile opţionale şi pensiile private. Cred că pensiile militare, ca pensii ocupaţionale, ar trebui reglementate de legea română într-un capitol separat.. Trebuie ţinut seama că aceste pensii au avut şi au ca bază contribuţia personală. Nu se înţelege de către cei care fac atâta caz de pensiile noastre că solda nu este tot una cu salariu. Solda este suma de bani pe care o primeşte o persoană ce este la dispoziţia Statului pentru a servi la asigurarea securităţii sale, la nevoie. Deci este o sumă ce se acordă nu pentru ce face persoana angajată în sistemul militar, în mod curent, ci pentru ce este chemată a face în caz de necesitate, pentru securitatea Statului, respectiv pentru apărare. Persoana respectivă este obligată să se pregătească în mod corespunzător, potrivit normelor sistemului respectiv, fiind obligată ca, la nevoie, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, chiar cu preţul vieţii. Această prevedere nu se regăseşte în niciun alt sistem social. Iar pregătirea în acest scop este permanentă şi impune o seamă de privaţiuni speciale, asumate în momentul acceptării de a face parte din sistemul respectiv. Pentru asta sunt plătiţi militarii, nu pentru ce fac în mod curent. Din acest motiv, Statul, în general, nu concepe să aibă o altă contribuţie proprie la fondul de pensii destinate militarilor. Foarte puţini dintre cei care pretind că se ocupă de problemele de apărare înţeleg acest aspect. Din păcate. Rezultatul este gândirea de tip Boc-Şeitan. Acesta este pericolul major. Nu numai pentru pensionari, ci pentru întreg sistemul militar.
Reducerea cuantumului echivaleaza cu o expropriere si poate fi atacata in justitie si la CEDO.
Sunt două aspecte de observat: dreptul la pensie nu este ceva abstract, ci înseamnă inclusiv cuantumul calculat potrivit legii. Şeitan execută numai ordinele şefilor săi, nu gândeşte el. Se pare că nici nu prea poate. L-am auzit din nou aseară pe "marele" Boc perorând în stilul caracteristic despre "principiul contributivităţţii, care îi este foarte drag, dar nu-l înţelege, ca jurist. Cuantumul pensiei, stabilit prin lege, nu poate fi modificat în sensul anulării sau diminuării, decât prin hotărârea definitivă a unei instanţe, este un drept câştigat. Magistraţii au câştigat pe această formulă toate procesele intentate Statului pentru neplata unor astfel de drepturi ce le dobândiseră prin lege.
În ce priveşte apelul la CEDO, acesta este posibil şi în situaţia că nici o instanţă a Statului nu îşi asumă competenţa într-o cauză în care a fost sesizată legal. Regula comună cere parcurgerea tuturor etapelor procesuale prevăzute pe plan naţional.
DEJA CURTEA CONSTITUTIONALA A LITUANIEI A CREAT UN PRECEDENT , PRIN DECLARAREA UNEI LEGI SIMILARE CU CEA A LUI SEITAN-BOC , DREPT NECONSTITUTIONALA , DE REDUCERE A PENSIILOR .
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.761 )