News Item: SNPPC LUPTA PENTRU DREPTURILE MEMBRILOR SAI
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Wednesday 24 February 2010 - 18:42:58
MODIFICAREA COEFICINŢILOR DE IERARHIZAREA PENTRU AGENŢII DE POLIŢIE ŞI PERSONALUL CONTRCATUAL, O PRIORITATE A S.N.P.P.C. ÎN URMĂTOARELE LUNI
La data de 09.10.2009 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 762/2009 Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.
Prezentăm si comentăm mai jos un extras din lege, pentru a se înţelege faptul că acest act normativ nu-şi va produce efecte decât începând cu anul 2011.
Extras din lege:
„Art. 41.
(1) Incepand cu 1 ianuarie 2011 si pana la 31 decembrie 2012 sistemul public de salarizare si ierarhizare va fi reformat si simplificat printr-un proiect de lege, care sa prevada inclusiv: reducerea numarului de functii din sectorul bugetar, trecerea treptata la salarii nominale, imbunatatirea ierarhiilor in cadrul domeniilor bugetare si a sistemului de grade, gradatii si trepte salariale.
(2) Principiile proiectului de lege prevazut la alin. (1) vor fi:
a) stabilirea unui sistem reformat si simplificat de ierarhizare in sectorul bugetar, care sa cuprinda grupuri ocupationale si grade si care sa se bazeze pe o metodologie moderna de evaluare pe baza de ocupatie si responsabilitati, astfel incat sa promoveze remuneratie egala pentru munca egala.
In cadrul unui grup ocupational, toate pozitiile vor fi clasificate pe grade, doar pe baza responsabilitatilor efective ale fiecarei pozitii;
b) stabilirea unei grile unice pentru toate institutiile publice care fac obiectul acestei legi, care sa defineasca nivelul salariului de baza pentru toate pozitiile din toate grupurile ocupationale.
Fiecare grup ocupational si grad va fi conceput pentru a recompensa mai mult functiile cu o mai mare responsabilitate si pentru a oferi motivatii pentru ca personalul cu calificarea si experienta corespunzatoare sa-si asume responsabilitati mai mari;
c) competitivitatea in raport cu piata muncii, in cadrul constrangerilor bugetare, pentru a atrage si a mentine personal calificat;
d) controlul unitar; ministrii sau conducatorii institutiilor publice care fac obiectul acestei legi nu pot acorda drepturi salariale suplimentare fata de cele prevazute de prezenta lege;
e) eliminarea cumulului de functii.
Art. 42.
(1) In vederea aplicarii prevederilor art. 41, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se infiinteaza o comisie bipartita, denumita in continuare Comisia. Comisia va fi formata din specialisti ai Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ai Ministerului Finantelor Publice, ai Ministerului Administratiei si Internelor, ai Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Apararii Nationale, ai Ministerului Sanatatii si ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cate un reprezentant desemnat de catre confederatiile sindicale reprezentative la nivel national. Atributiile. Comisia poate solicita asistenta tehnica, in masura in care considera necesar.
(2) Componenta nominala a Comisiei si atributiile acesteia se aproba prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.
(3) Nu mai tarziu de 30 iunie 2010, Comisia va publica un raport, care va descrie in detaliu structura grupurilor ocupationale si a gradelor, grila unica, dispozitiile revizuite pentru sporuri si alte stimulente financiare, cerintele unui sistem centralizat si automatizat de administrare a salariilor, precum si orice alte aspecte conexe.
(4) Pana la 30 septembrie 2010, dupa luarea in considerare a raportului Comisiei, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare un proiect de lege simplificat al salarizarii in sectorul public pentru anul 2011. ”
În perioada în care s-a dezbătut proiectul de lege, unele sindicate din poliţie acuzau S.N.P.P.C. că ar fi negociat coeficienţii de ierarhizare, fără să reprezinte agenţii de poliţie. Dar: Anexa nr. IV/1A din lege a fost stabilită unilateral de către Guvern, fără consultarea sindicatelor din poliţie, aşa cum se cunoaşte din toate canalele media.
S.N.P.P.C. şi-a exprimat împotrivirea faţă de actuala grilă de salarizare a poliţiştilor şi a încercat, prin toate mijloacele (mitingurile din luna august, comunicate de presă, întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Muncii, ai Finanţelor şi cu Administraţia Prezidenţială) să normalizeze situaţia pentru agenţii de poliţie şi personalul contractual, însă acțiunile noastre s-au intersectat întotdeauna cu luptele politice ale partidelor aflate la guvernare.
Nu am văzut însă niciun demers asemănător din partea altor sindicate. Ele doar acuză S.N.P.P.C., pentru a-şi crea imagine în rândul poliţiştilor. De aceea, suntem îndreptățiți să afirmăm că nu este normal ca unele sindicate, conduse de către pensionari ori alte persoane care nu au fost măcar o zi poliţiști, să se erijeze în lideri și apărători ai poliţiştilor.
Oare ce interese au aceşti indivizi, care au găsit un teren slab în rândul câtorva polițiști, pe care îi ademeneşte cu fantezii și minciuni. Din informațiile noastre, acești pseudo-lideri sunt personaje dirijate din umbră. Ei au clădit, sub imaginea unor sindicate, niște locuri unde se rulează fonduri „nerambursabile” și multă propagandă. Deși au fost inactivi aproape tot timpul, pseudo-liderii încearcă să-și convingă puținii adepți că dacă ar fi participat și condus negocierile cu guvernanții, în locul SNPPC, ar fi obținut coeficienți mai mari pentru agenții de poliție.
Elanul lor teoretic este însă demolat de două informații concrete:
- deși sindicatele lor sunt afiliate la confederații reprezentative, nu au înregistrat ori propus niciun amendament, prin intermediul și cu sprijinul confederațiilor.
- indivizii respectivi și-au câștigat renumele de pseudo-lideri încă de când încercau să-și facă imagine prin SNPPC. Altceva nu și-au propus, câtă vreme au fost lideri în sindicatul nostru. Înțelegându-le ambițiile personale, oamenii nu i-au mai votat. Intrați în uitare, pseudo-liderii s-au retras. Nu și-au pensionat însă și ambițiile, dar nimeni nu-i mai bagă în seamă, nimeni nu-i mai cheamă…
Acum, pseudo-liderii își coclesc respectul, pe care l-ar merita ca pensionari, încercând intoxicări informative de pe marginea terenului. Lumea are însă treabă!
SNPPC este recunoscut drept un partener serios, atât pentru susținerea revendicărilor cât și pentru negocierea lor. SNPPC nu promite rezolvări ci: acțiuni publice de atenționare și acțiuni insistente de negociere și revendicare pe căi legale.
Cel mai important obiectiv al prezentului rămâne, desigur, îmbunătățirea ierarhiei de salarizare a polițiștilor, cu precădere a agenților.
Pentru aceasta, juriștii noștri detaliază problema, pentru a încolți guvernanții care au discriminat cu rea voință polițiștii din România, permanent solicitați operativ, în raport cu purtătorii de grade militare.
Unul dintre punctele noastre de presiune este legat de art.6 lit.c, din legea unică de salarizare. Acolo, nu s-a ţinut cont de criteriile de bază luate în calcul la stabilirea ierarhiei salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare pentru poliţişti, după cum urmează:
1. nivelul studiilor şi al competenţelor – majoritatea agenţilor de poliţie, pe lângă studiile medii obligatorii, sunt și absolvenţi de studii postliceale (şcoala de agenţi de poliţie) şi studii superioare (specialități juridice, economice etc.); poliţiştii întocmesc acte procedurale, care fac parte din dosarele finalizate prin actul de justiţie. Prin activităţile desfăşurate, ei participă efectiv la înfăptuirea justiţiei (ex: 80% din actele de procedură penală ale unui dosar, finalizat de procuror, sunt întocmite de către poliţist); poliţiştii au competenţă de acţiune în mai multe domenii activitate, ceea ce face ca nivelul lor de pregătire să fie complex, pentru a putea cunoaşte şi aplica legea;
2. importanţa socială a muncii – poliţistul este principalul factor al instituţiilor statului. El asigură ordinea şi liniştea publică în România. Nu se poate compara, din punct de vedere al acestui criteriu, cu nici o altă activitate a militarilor. În orice societate democratică, importanţa socială a muncii de poliţie reprezintă factorul primordial pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a altor persoane, apărarea proprietăţii publice şi private, siguranţa cetăţenilor.
3. complexitatea şi diversitatea activităţilor – poliţistul acţionează, de regulă, singur sau cu cel mult un coleg. Activităţile desfăşurate pornesc de la culegerea de informaţii, activităţi de supraveghere informativă, consilierea cetăţenilor, prevenirea faptelor antisociale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, constatarea faptelor penale şi instrumentarea acestora (întocmirea actelor de procedură penală) până la apărarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, proprietatea publică şi privată, prin intervenție directă și cu utilizarea forței;
4. expunerea la factori de risc – poliţistul este primul element din lanțul de justiție care intervine contra infractorului, riscându-şi viaţa pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a altor persoane, apărarea proprietăţii publice şi private; poliţistul îşi desfăşoară activitatea în stradă, indiferent de condiţiile meteorologice. La acest criteriu, nici o altă categorie profesională nu este expusă factorilor de risc mai mult decât poliţiştii;
5. incompatibilităţile şi conflictele de interese – având în vedere că poliţistul nu poate deţine alte funcţii publice sau private remunerate, salariul primit pentru activitatea profesională, este singurul său venit; oferindu-i-se un salariu necorespunzător faţă de privaţiunile care îi sunt impuse prin lege, polițistul devine atras de actele de corupţie; pentru aceste motive, este necesar un salariu corespunzător.
Un alt argument important, pe care reprezentanţii Guvernului l-au ignorat cu bună știință, se referă la Recomandarea 10 din anul 2001 (Codul European de Etică al Poliţiei), a Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei. Documentul respectiv prevede, la art. 32, următoarele: „Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special, de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzătoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei”.
În timpul negocierilor, SNPPC acordă o atenție deosebită revendicărilor în favoarea personalului contractual din M.A.I., lucru pe care pseudo-liderii îl pierd de fiecare dată din interes. Colegii noștri „fără grade” își desfășoară activitatea în aceleași condiții ca personalul poliției. Ei sunt implicați, colateral, în situațiile de urgență pentru care se cere sprijinul poliției.
Cu toate acestea, coeficienții lor de salarizare au fost copiați după situația din alte structuri, fără sa fie remodelate după criteriile stabilite de lege.
Având în vedere aceste argumente, S.N.P.P.C., prin intermediul reprezentantului Confederaţiei Cartel ALFA, care va fi desemnat să facă parte din Comisia stabilită la art. 42 al Legii nr. 330/2009, explicitată mai sus, va face propuneri punctuale de modificare a coeficienţilor de ierarhizare pentru agenţii de poliţie şi personalul contractual.
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.764 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Wednesday 24 February 2010 - 18:42:58
MODIFICAREA COEFICINŢILOR DE IERARHIZAREA PENTRU AGENŢII DE POLIŢIE ŞI PERSONALUL CONTRCATUAL, O PRIORITATE A S.N.P.P.C. ÎN URMĂTOARELE LUNI
La data de 09.10.2009 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 762/2009 Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.
Prezentăm si comentăm mai jos un extras din lege, pentru a se înţelege faptul că acest act normativ nu-şi va produce efecte decât începând cu anul 2011.
Extras din lege:
„Art. 41.
(1) Incepand cu 1 ianuarie 2011 si pana la 31 decembrie 2012 sistemul public de salarizare si ierarhizare va fi reformat si simplificat printr-un proiect de lege, care sa prevada inclusiv: reducerea numarului de functii din sectorul bugetar, trecerea treptata la salarii nominale, imbunatatirea ierarhiilor in cadrul domeniilor bugetare si a sistemului de grade, gradatii si trepte salariale.
(2) Principiile proiectului de lege prevazut la alin. (1) vor fi:
a) stabilirea unui sistem reformat si simplificat de ierarhizare in sectorul bugetar, care sa cuprinda grupuri ocupationale si grade si care sa se bazeze pe o metodologie moderna de evaluare pe baza de ocupatie si responsabilitati, astfel incat sa promoveze remuneratie egala pentru munca egala.
In cadrul unui grup ocupational, toate pozitiile vor fi clasificate pe grade, doar pe baza responsabilitatilor efective ale fiecarei pozitii;
b) stabilirea unei grile unice pentru toate institutiile publice care fac obiectul acestei legi, care sa defineasca nivelul salariului de baza pentru toate pozitiile din toate grupurile ocupationale.
Fiecare grup ocupational si grad va fi conceput pentru a recompensa mai mult functiile cu o mai mare responsabilitate si pentru a oferi motivatii pentru ca personalul cu calificarea si experienta corespunzatoare sa-si asume responsabilitati mai mari;
c) competitivitatea in raport cu piata muncii, in cadrul constrangerilor bugetare, pentru a atrage si a mentine personal calificat;
d) controlul unitar; ministrii sau conducatorii institutiilor publice care fac obiectul acestei legi nu pot acorda drepturi salariale suplimentare fata de cele prevazute de prezenta lege;
e) eliminarea cumulului de functii.
Art. 42.
(1) In vederea aplicarii prevederilor art. 41, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se infiinteaza o comisie bipartita, denumita in continuare Comisia. Comisia va fi formata din specialisti ai Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ai Ministerului Finantelor Publice, ai Ministerului Administratiei si Internelor, ai Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Apararii Nationale, ai Ministerului Sanatatii si ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cate un reprezentant desemnat de catre confederatiile sindicale reprezentative la nivel national. Atributiile. Comisia poate solicita asistenta tehnica, in masura in care considera necesar.
(2) Componenta nominala a Comisiei si atributiile acesteia se aproba prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.
(3) Nu mai tarziu de 30 iunie 2010, Comisia va publica un raport, care va descrie in detaliu structura grupurilor ocupationale si a gradelor, grila unica, dispozitiile revizuite pentru sporuri si alte stimulente financiare, cerintele unui sistem centralizat si automatizat de administrare a salariilor, precum si orice alte aspecte conexe.
(4) Pana la 30 septembrie 2010, dupa luarea in considerare a raportului Comisiei, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare un proiect de lege simplificat al salarizarii in sectorul public pentru anul 2011. ”
În perioada în care s-a dezbătut proiectul de lege, unele sindicate din poliţie acuzau S.N.P.P.C. că ar fi negociat coeficienţii de ierarhizare, fără să reprezinte agenţii de poliţie. Dar: Anexa nr. IV/1A din lege a fost stabilită unilateral de către Guvern, fără consultarea sindicatelor din poliţie, aşa cum se cunoaşte din toate canalele media.
S.N.P.P.C. şi-a exprimat împotrivirea faţă de actuala grilă de salarizare a poliţiştilor şi a încercat, prin toate mijloacele (mitingurile din luna august, comunicate de presă, întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Muncii, ai Finanţelor şi cu Administraţia Prezidenţială) să normalizeze situaţia pentru agenţii de poliţie şi personalul contractual, însă acțiunile noastre s-au intersectat întotdeauna cu luptele politice ale partidelor aflate la guvernare.
Nu am văzut însă niciun demers asemănător din partea altor sindicate. Ele doar acuză S.N.P.P.C., pentru a-şi crea imagine în rândul poliţiştilor. De aceea, suntem îndreptățiți să afirmăm că nu este normal ca unele sindicate, conduse de către pensionari ori alte persoane care nu au fost măcar o zi poliţiști, să se erijeze în lideri și apărători ai poliţiştilor.
Oare ce interese au aceşti indivizi, care au găsit un teren slab în rândul câtorva polițiști, pe care îi ademeneşte cu fantezii și minciuni. Din informațiile noastre, acești pseudo-lideri sunt personaje dirijate din umbră. Ei au clădit, sub imaginea unor sindicate, niște locuri unde se rulează fonduri „nerambursabile” și multă propagandă. Deși au fost inactivi aproape tot timpul, pseudo-liderii încearcă să-și convingă puținii adepți că dacă ar fi participat și condus negocierile cu guvernanții, în locul SNPPC, ar fi obținut coeficienți mai mari pentru agenții de poliție.
Elanul lor teoretic este însă demolat de două informații concrete:
- deși sindicatele lor sunt afiliate la confederații reprezentative, nu au înregistrat ori propus niciun amendament, prin intermediul și cu sprijinul confederațiilor.
- indivizii respectivi și-au câștigat renumele de pseudo-lideri încă de când încercau să-și facă imagine prin SNPPC. Altceva nu și-au propus, câtă vreme au fost lideri în sindicatul nostru. Înțelegându-le ambițiile personale, oamenii nu i-au mai votat. Intrați în uitare, pseudo-liderii s-au retras. Nu și-au pensionat însă și ambițiile, dar nimeni nu-i mai bagă în seamă, nimeni nu-i mai cheamă…
Acum, pseudo-liderii își coclesc respectul, pe care l-ar merita ca pensionari, încercând intoxicări informative de pe marginea terenului. Lumea are însă treabă!
SNPPC este recunoscut drept un partener serios, atât pentru susținerea revendicărilor cât și pentru negocierea lor. SNPPC nu promite rezolvări ci: acțiuni publice de atenționare și acțiuni insistente de negociere și revendicare pe căi legale.
Cel mai important obiectiv al prezentului rămâne, desigur, îmbunătățirea ierarhiei de salarizare a polițiștilor, cu precădere a agenților.
Pentru aceasta, juriștii noștri detaliază problema, pentru a încolți guvernanții care au discriminat cu rea voință polițiștii din România, permanent solicitați operativ, în raport cu purtătorii de grade militare.
Unul dintre punctele noastre de presiune este legat de art.6 lit.c, din legea unică de salarizare. Acolo, nu s-a ţinut cont de criteriile de bază luate în calcul la stabilirea ierarhiei salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare pentru poliţişti, după cum urmează:
1. nivelul studiilor şi al competenţelor – majoritatea agenţilor de poliţie, pe lângă studiile medii obligatorii, sunt și absolvenţi de studii postliceale (şcoala de agenţi de poliţie) şi studii superioare (specialități juridice, economice etc.); poliţiştii întocmesc acte procedurale, care fac parte din dosarele finalizate prin actul de justiţie. Prin activităţile desfăşurate, ei participă efectiv la înfăptuirea justiţiei (ex: 80% din actele de procedură penală ale unui dosar, finalizat de procuror, sunt întocmite de către poliţist); poliţiştii au competenţă de acţiune în mai multe domenii activitate, ceea ce face ca nivelul lor de pregătire să fie complex, pentru a putea cunoaşte şi aplica legea;
2. importanţa socială a muncii – poliţistul este principalul factor al instituţiilor statului. El asigură ordinea şi liniştea publică în România. Nu se poate compara, din punct de vedere al acestui criteriu, cu nici o altă activitate a militarilor. În orice societate democratică, importanţa socială a muncii de poliţie reprezintă factorul primordial pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a altor persoane, apărarea proprietăţii publice şi private, siguranţa cetăţenilor.
3. complexitatea şi diversitatea activităţilor – poliţistul acţionează, de regulă, singur sau cu cel mult un coleg. Activităţile desfăşurate pornesc de la culegerea de informaţii, activităţi de supraveghere informativă, consilierea cetăţenilor, prevenirea faptelor antisociale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, constatarea faptelor penale şi instrumentarea acestora (întocmirea actelor de procedură penală) până la apărarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, proprietatea publică şi privată, prin intervenție directă și cu utilizarea forței;
4. expunerea la factori de risc – poliţistul este primul element din lanțul de justiție care intervine contra infractorului, riscându-şi viaţa pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a altor persoane, apărarea proprietăţii publice şi private; poliţistul îşi desfăşoară activitatea în stradă, indiferent de condiţiile meteorologice. La acest criteriu, nici o altă categorie profesională nu este expusă factorilor de risc mai mult decât poliţiştii;
5. incompatibilităţile şi conflictele de interese – având în vedere că poliţistul nu poate deţine alte funcţii publice sau private remunerate, salariul primit pentru activitatea profesională, este singurul său venit; oferindu-i-se un salariu necorespunzător faţă de privaţiunile care îi sunt impuse prin lege, polițistul devine atras de actele de corupţie; pentru aceste motive, este necesar un salariu corespunzător.
Un alt argument important, pe care reprezentanţii Guvernului l-au ignorat cu bună știință, se referă la Recomandarea 10 din anul 2001 (Codul European de Etică al Poliţiei), a Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei. Documentul respectiv prevede, la art. 32, următoarele: „Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special, de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzătoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei”.
În timpul negocierilor, SNPPC acordă o atenție deosebită revendicărilor în favoarea personalului contractual din M.A.I., lucru pe care pseudo-liderii îl pierd de fiecare dată din interes. Colegii noștri „fără grade” își desfășoară activitatea în aceleași condiții ca personalul poliției. Ei sunt implicați, colateral, în situațiile de urgență pentru care se cere sprijinul poliției.
Cu toate acestea, coeficienții lor de salarizare au fost copiați după situația din alte structuri, fără sa fie remodelate după criteriile stabilite de lege.
Având în vedere aceste argumente, S.N.P.P.C., prin intermediul reprezentantului Confederaţiei Cartel ALFA, care va fi desemnat să facă parte din Comisia stabilită la art. 42 al Legii nr. 330/2009, explicitată mai sus, va face propuneri punctuale de modificare a coeficienţilor de ierarhizare pentru agenţii de poliţie şi personalul contractual.
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.764 )