News Item: Nu mai dati cu BOCancii-n militari (11)
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Wednesday 10 March 2010 - 07:03:42
Preşedintelui României, Preşedintele CSAŢ şi Comandantul Forţelor Armate
Primului ministru al Guvernului României
Preşedintelui Senatului
Preşedintelui Camerei Deputaţilor
Federaţia Militarilor din România, organizaţie formată din 11 structuri asociative din domeniul securităţii naţionale, care au împreună peste 20.000 de membri, vă supune atenţiei câteva amendamente la proiectul „Legii privind sistemul unitar de pensii publice” ca urmare a neconstituţionalităţii unor prevederi, a nerespectării normelor comunitare în domeniu, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale şi a încălcării principiului neretroactivităţii legii.
În egală măsură, în opinia noastră, proiectul de lege nu recunoaşte riscurile profesionale specifice, ignoră incompatibilităţile şi interdicţiile proprii sistemului militar şi susţine principii discriminatorii.
Ne exprimăm indignarea şi consternarea faţă de poziţiile publice ale unor demnitari ai statului român, caracterizate prin agresivitate şi utilizarea unor sintagme jignitoare şi defăimătoare la adresa celor care au slujit şi vor sluji ţara cu demnitate, responsabilitate şi spirit de sacrificiu. Reţinem, în acest sens, afirmaţiile repetate în spaţiul public ale primului-ministru şi ale ministrului muncii.
Militarii din România nu au fost şi nu vor avea pretenţia vreodată să fie beneficiarii nici a unor solde şi nici a unor pensii „de lux”, catalogate de către unii dintre demnitarii României ca fiind „nesimţite”.
Legea nr. 164/2001privind pensiile militare de stat are prevederi clare cu referire la baza de calcul al cuantumului pensiilor, iar afirmaţiile publice potrivit cărora, în ultima lună de activitate, se adaugă tot felul de sporuri este neadevărată. Linşajul mediatic fără precedent lansat împotriva noastră are ca finalitate în mod cert dezinformarea, manipularea, dezbinarea şi contrapunerea unor categorii socio-profesionale diferite din România.
Somăm public, pe această cale, pe primul ministru al Guvernului României, domnul Emil Boc şi pe ministrul muncii, domnul Mihai Şeitan să-şi ceară scuze public pentru umilirea tuturor militarilor din forţele armate naţionale şi să înceteze imediat această atitudine. Oare cum poate o Armată de „nesimţiţi” să mai garanteze, în conformitate cu Art. 118 din Constituţia României, suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională?
De asemenea, vă supunem atenţiei, pe această cale, observaţiile şi propunerile noastre, astfel:
a) Proiectul de lege este neconstituţional întrucât încalcă prevederile art.1 alin.(5), art.41 alin.(1), art.44, art. 47 alin.(2) şi art.135 alin.(2) lit.(f),. De asemenea, apreciem că se încalcă şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la dreptul de proprietate, şi raportat la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. Proiectul de lege, în egală măsură, sfidează Deciziile nr.20/2000, 46/2002, 375/2005, 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea, sau excepţia de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor unor legi în domeniu.
b) Proiectul de lege, în spiritul lui, este antiromânesc şi antinaţional aducând grave prejudicii militarilor forţelor armate care, alături de slujitorii bisericii formează cei doi piloni, fundamentali şi stabili, ai Statului Unitar Român şi al naţiunii române în general. Sistemul pensiilor militare este cel mai vechi din România datând din perioada 1829-1832 când apar primele reglementări în cele două Ţări Româneşti iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza apare prima legiferare a pensiilor pentru militarii Armatei Române. Din acele vremuri şi până astăzi nici regimul comunist nu a anulat-o ca reglementare juridică de sine stătătoare.
c) Proiectul de lege conţine prevederi contrare reglementărilor juridice din spaţiul comunitar european anulând actualul sistem al pensiilor militare de stat care este în deplină concordanţă cu sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie şi a prevederilor actului de aderare ce se coroborează cu prevederile articolului 249 din Tratatul de constituirea a Comunităţii Europene.
d) Proiectul de lege este în disonanţă cu spiritul alianţei euroatlantice sfidând reglementările similare ale statelor membre NATO, contravenind astfel prevederilor tratatelor şi acordurilor acestei organizaţii.
e) Prevederile legii 164/2001 au fost unanim apreciate în cadrul reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2001 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiile din România abilitate să gestioneze sistemul special de securitate socială, inclusiv al pensiilor.
f) Actuala lege 164/2001 întruneşte, conform reglementărilor comunitare în domeniu, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional. Legea actuală se referă la o categorie particulară de cetăţeni – cadrele militare – aşa cum prevede şi Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi care, în secţiunea a 3-a intitulată „Interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi”, nominalizează cel puţin şapte drepturi fundamentale a căror exercitare de către membrii forţelor armate este limitată printre acestea fiind dreptul de a fi ales în diferite instituţii/organe; dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; libertatea de exprimare; libertatea de asociere; dreptul de a exercita activităţi economice etc.
g) În final, dar nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun membrilor forţelor armate – adică militarilor – obligaţii şi interdicţii severe iar „fişa postului” include asumarea unor riscuri sporite şi, la nevoie sacrificiul suprem. Această realitate, asumată prin jurământ conform prevederilor constituţionale, a justificat diferenţierea regimului juridic de pensionare în raport cu alte categorii socio-profesionale cărora nu le sînt proprii toate aceste constrângeri. Principalul argument ale legiuitorului în menţinerea sistemelor de pensii ocupaţionale se referă la această realitate obiectivă a vieţii socio-economice.
Statutul social aparte al militarilor din forţele armate este determinat atât de importanţa activităţilor din domeniul securităţii naţionale, printre care subliniem că armata este garantul ordinii constituţionale, cît şi de constrângerile asumate prin jurământul militar faţă de popor, a cărui suveranitate este menţionată expres în Constituţia României (2003) la art.48 alin.(1).
În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în situaţia în care există neconcordanţe între prevederile legale naţionale şi cele europene, acestea din urmă primează.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut militarului, cum ar fi o pensie ocupaţională stabilită prin acte normative speciale, dar nesocotit ulterior fără o justificare rezonabilă, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cît şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 12.
Existenţa unor sisteme de pensii ocupaţionale, reglementate prin legi speciale, aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptate la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sînt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrînsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Din aceste perspective, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d) din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.
De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat de acelaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile asumate prin jurământul militar, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sînt supuşi pe durata exercitării funcţiei.
Apreciem că principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură pensie.
Considerăm că demersurile privind recalcularea pensiilor contravin jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile). Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.
Pe de altă parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.
Având în vedere cele prezentate vă rugăm, în virtutea atribuţiilor legale pe care le deţineţi, să analizaţi observaţiile noastre şi să respingeţi acele prevederi ale proiectului de lege privind pensiile militarilor din forţele armate ale României.
Cu aleasă consideraţie,
General de brigadă (r)
NICOALE GROPAN
Preşedintele Federaţiei Militarilor din România
Organizaţiile membre:
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă sau în Retragere din Armele Transmisiuni, Informatică şi Război Electronic - A.C.M.R.T.I.R.E.
Asociaţia Ofiterilor în Rezerva din România
Asociaţia Româna pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii - A.R.P.I.A.
Asociaţia “General Roland Pârlogeanu”
Asociaţia Proiect SEMPER FIDELIS
Asociaţia Naţională Democratica de Luptă Împotriva Corupţiei
Fundaţia “ Ordinul Militar de România”
Asociaţia “Col.umna Club” (ASCOL)
Fundaţia MCP (MASS COMMUNICATION POWER)
Asociaţia de Sprijin a Personalului Militar Disponibilizat (A.S.P.M.D.)
Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România ,,CONDOR”
n.n. - Scrisoarea a fost depusa la toate institutiile vizate. De asemenea, FMR a avut ieri discutii cu senatorii din Comisia pentru munca, familie si protectie sociala, astazi cu cei din Comisia pentru administratia publica, iar miine va dialoga cu senatorii din Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. De asemenea, vor urma discutii si cu alte comisii din Parlament.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.773 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Wednesday 10 March 2010 - 07:03:42
SCRISOARE DESCHISĂ
Preşedintelui României, Preşedintele CSAŢ şi Comandantul Forţelor Armate
Primului ministru al Guvernului României
Preşedintelui Senatului
Preşedintelui Camerei Deputaţilor
Federaţia Militarilor din România, organizaţie formată din 11 structuri asociative din domeniul securităţii naţionale, care au împreună peste 20.000 de membri, vă supune atenţiei câteva amendamente la proiectul „Legii privind sistemul unitar de pensii publice” ca urmare a neconstituţionalităţii unor prevederi, a nerespectării normelor comunitare în domeniu, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale şi a încălcării principiului neretroactivităţii legii.
În egală măsură, în opinia noastră, proiectul de lege nu recunoaşte riscurile profesionale specifice, ignoră incompatibilităţile şi interdicţiile proprii sistemului militar şi susţine principii discriminatorii.
Ne exprimăm indignarea şi consternarea faţă de poziţiile publice ale unor demnitari ai statului român, caracterizate prin agresivitate şi utilizarea unor sintagme jignitoare şi defăimătoare la adresa celor care au slujit şi vor sluji ţara cu demnitate, responsabilitate şi spirit de sacrificiu. Reţinem, în acest sens, afirmaţiile repetate în spaţiul public ale primului-ministru şi ale ministrului muncii.
Militarii din România nu au fost şi nu vor avea pretenţia vreodată să fie beneficiarii nici a unor solde şi nici a unor pensii „de lux”, catalogate de către unii dintre demnitarii României ca fiind „nesimţite”.
Legea nr. 164/2001privind pensiile militare de stat are prevederi clare cu referire la baza de calcul al cuantumului pensiilor, iar afirmaţiile publice potrivit cărora, în ultima lună de activitate, se adaugă tot felul de sporuri este neadevărată. Linşajul mediatic fără precedent lansat împotriva noastră are ca finalitate în mod cert dezinformarea, manipularea, dezbinarea şi contrapunerea unor categorii socio-profesionale diferite din România.
Somăm public, pe această cale, pe primul ministru al Guvernului României, domnul Emil Boc şi pe ministrul muncii, domnul Mihai Şeitan să-şi ceară scuze public pentru umilirea tuturor militarilor din forţele armate naţionale şi să înceteze imediat această atitudine. Oare cum poate o Armată de „nesimţiţi” să mai garanteze, în conformitate cu Art. 118 din Constituţia României, suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională?
De asemenea, vă supunem atenţiei, pe această cale, observaţiile şi propunerile noastre, astfel:
a) Proiectul de lege este neconstituţional întrucât încalcă prevederile art.1 alin.(5), art.41 alin.(1), art.44, art. 47 alin.(2) şi art.135 alin.(2) lit.(f),. De asemenea, apreciem că se încalcă şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la dreptul de proprietate, şi raportat la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. Proiectul de lege, în egală măsură, sfidează Deciziile nr.20/2000, 46/2002, 375/2005, 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea, sau excepţia de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor unor legi în domeniu.
b) Proiectul de lege, în spiritul lui, este antiromânesc şi antinaţional aducând grave prejudicii militarilor forţelor armate care, alături de slujitorii bisericii formează cei doi piloni, fundamentali şi stabili, ai Statului Unitar Român şi al naţiunii române în general. Sistemul pensiilor militare este cel mai vechi din România datând din perioada 1829-1832 când apar primele reglementări în cele două Ţări Româneşti iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza apare prima legiferare a pensiilor pentru militarii Armatei Române. Din acele vremuri şi până astăzi nici regimul comunist nu a anulat-o ca reglementare juridică de sine stătătoare.
c) Proiectul de lege conţine prevederi contrare reglementărilor juridice din spaţiul comunitar european anulând actualul sistem al pensiilor militare de stat care este în deplină concordanţă cu sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie şi a prevederilor actului de aderare ce se coroborează cu prevederile articolului 249 din Tratatul de constituirea a Comunităţii Europene.
d) Proiectul de lege este în disonanţă cu spiritul alianţei euroatlantice sfidând reglementările similare ale statelor membre NATO, contravenind astfel prevederilor tratatelor şi acordurilor acestei organizaţii.
e) Prevederile legii 164/2001 au fost unanim apreciate în cadrul reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2001 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiile din România abilitate să gestioneze sistemul special de securitate socială, inclusiv al pensiilor.
f) Actuala lege 164/2001 întruneşte, conform reglementărilor comunitare în domeniu, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional. Legea actuală se referă la o categorie particulară de cetăţeni – cadrele militare – aşa cum prevede şi Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi care, în secţiunea a 3-a intitulată „Interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi”, nominalizează cel puţin şapte drepturi fundamentale a căror exercitare de către membrii forţelor armate este limitată printre acestea fiind dreptul de a fi ales în diferite instituţii/organe; dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; libertatea de exprimare; libertatea de asociere; dreptul de a exercita activităţi economice etc.
g) În final, dar nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun membrilor forţelor armate – adică militarilor – obligaţii şi interdicţii severe iar „fişa postului” include asumarea unor riscuri sporite şi, la nevoie sacrificiul suprem. Această realitate, asumată prin jurământ conform prevederilor constituţionale, a justificat diferenţierea regimului juridic de pensionare în raport cu alte categorii socio-profesionale cărora nu le sînt proprii toate aceste constrângeri. Principalul argument ale legiuitorului în menţinerea sistemelor de pensii ocupaţionale se referă la această realitate obiectivă a vieţii socio-economice.
Statutul social aparte al militarilor din forţele armate este determinat atât de importanţa activităţilor din domeniul securităţii naţionale, printre care subliniem că armata este garantul ordinii constituţionale, cît şi de constrângerile asumate prin jurământul militar faţă de popor, a cărui suveranitate este menţionată expres în Constituţia României (2003) la art.48 alin.(1).
În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în situaţia în care există neconcordanţe între prevederile legale naţionale şi cele europene, acestea din urmă primează.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut militarului, cum ar fi o pensie ocupaţională stabilită prin acte normative speciale, dar nesocotit ulterior fără o justificare rezonabilă, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cît şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 12.
Existenţa unor sisteme de pensii ocupaţionale, reglementate prin legi speciale, aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptate la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sînt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrînsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Din aceste perspective, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d) din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.
De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat de acelaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile asumate prin jurământul militar, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sînt supuşi pe durata exercitării funcţiei.
Apreciem că principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură pensie.
Considerăm că demersurile privind recalcularea pensiilor contravin jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile). Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.
Pe de altă parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.
Având în vedere cele prezentate vă rugăm, în virtutea atribuţiilor legale pe care le deţineţi, să analizaţi observaţiile noastre şi să respingeţi acele prevederi ale proiectului de lege privind pensiile militarilor din forţele armate ale României.
Cu aleasă consideraţie,
General de brigadă (r)
NICOALE GROPAN
Preşedintele Federaţiei Militarilor din România
Organizaţiile membre:
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă sau în Retragere din Armele Transmisiuni, Informatică şi Război Electronic - A.C.M.R.T.I.R.E.
Asociaţia Ofiterilor în Rezerva din România
Asociaţia Româna pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii - A.R.P.I.A.
Asociaţia “General Roland Pârlogeanu”
Asociaţia Proiect SEMPER FIDELIS
Asociaţia Naţională Democratica de Luptă Împotriva Corupţiei
Fundaţia “ Ordinul Militar de România”
Asociaţia “Col.umna Club” (ASCOL)
Fundaţia MCP (MASS COMMUNICATION POWER)
Asociaţia de Sprijin a Personalului Militar Disponibilizat (A.S.P.M.D.)
Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România ,,CONDOR”
n.n. - Scrisoarea a fost depusa la toate institutiile vizate. De asemenea, FMR a avut ieri discutii cu senatorii din Comisia pentru munca, familie si protectie sociala, astazi cu cei din Comisia pentru administratia publica, iar miine va dialoga cu senatorii din Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. De asemenea, vor urma discutii si cu alte comisii din Parlament.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.773 )