News Item: SNPPC nu se lasa!
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Sunday 21 March 2010 - 23:22:22
SNPPC a hotarât să trimită amendamentele pe care le-a formulat referitor la Legea de salarizare unitară, direct comisiei care se ocupă de finisarea acestei legi, în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
În felul acesta se evită nu numai buclele birocratice ale traseului spre comisie dar şi unele eventuale intervenţii discrete asupra textului. În acest caz, de mare importanţă pentru personalul M.A.I. orice prudenţă poate fi binevenită.
Vă rugăm, citiţi cu atenţie documentul.
În situaţia în care propunerile nu vor fi luate în calcul la elaborarea raportului comisiei, ne rezervăm dreptul de a declanşa manifestări de protest prevăzute de lege.
CĂTRE,
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
COMISIA BIPARTITĂ CONSTITUITĂ ÎN TEMEIUL ART. 42 DIN
LEGEA-CADRU NR. 330/2009 PRIVIND SALARIZAREA UNITARĂ
A PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE
Având în vedere prevederile art. 42 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi a atribuţiilor comisiei, conform Ordinului ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1774/09.12.2009, propunem următoarele amendamente, care să fie cuprinse în raportul comisiei:
1. Analizând prevederile art. 6 lit. c din lege, constatăm că la stabilirea ierarhiei salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare pentru anumite funcţii ale poliţiştilor, nu s-a ţinut cont de criteriile de bază care trebuie luate în calcul, după cum urmează:
- nivelul studiilor şi al competenţelor – majoritatea agenţilor de poliţie, pe lângă studiile medii obligatorii, sunt şi absolvenţi de studii postliceale (şcoala de agenţi de poliţie); iar mulţi dintre ei au absolvit, cu licenţă, studii superioare juridice.
Poliţiştii întocmesc acte procedurale, care fac parte din dosarele finalizate prin actul de justiţie. Prin activităţile desfăşurate, ei participă efectiv la înfăptuirea justiţiei (astfel, aproximativ 80 % din actele de procedură penală ale unui dosar, finalizat de procuror, sunt întocmite de către poliţist, dar el nu primeşte şi sporurile acordate, pentru acest lucru, procurorilor). Pentru a putea aplica legea, într-o diversitate de situaţii, poliţiştii au competenţe de acţiune în mai multe domenii de activitate, ceea ce impune ca nivelul lor de pregătire să fie complex;
- importanţa socială a muncii – poliţistul este principalul vector de mediere şi de acţiune al instituţiilor statului care asigură ordinea şi liniştea publică în România.
Prestaţia sa în societate este continuă şi nu poate fi comparată, din punct de vedere al acestui criteriu, cu activităţile militarilor. În orice societate democratică, importanţa socială a muncii de poliţie reprezintă factorul primordial pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a membrilor comunităţii, apărarea proprietăţii publice şi private, siguranţa în societate a cetăţenilor;
- complexitatea şi diversitatea activităţilor – poliţistul acţionează, de regulă, singur, sau cel mult însoţit de un coleg.
Activităţile desfăşurate pornesc de la culegerea de informaţii, activităţi de supraveghere informativă, consilierea cetăţenilor, prevenirea faptelor antisociale; constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, constatarea faptelor penale şi instrumentarea acestora (întocmirea actelor de procedură penală) şi continuă cu intervenţii directe pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, a proprietăţii publice şi private;
- expunerea la factori crescuţi de risc – poliţistul este primul element care acţionează în contact cu infractorul, riscându-şi integritatea şi viaţa pentru apărarea şi salvarea persoanelor; pentru apărarea proprietăţii publice şi private.
Poliţistul îşi desfăşoară activitatea în stradă, indiferent de condiţiile meteorologice. Nicio categorie profesională nu are o expunere mai mare la o combinaţie riscuri deosebite, în stradă, aşa cum o au poliţiştii;
- incompatibilităţile şi conflictele de interese – având în vedere că poliţistul nu poate deţine alte funcţii publice sau private remunerate, aşa cum este aprobat tuturor celorlalţi funcţionari publici, conform art. 52 din Legea nr. 330/2009 pentru modificarea alin. (1) al art. 96 din Legea nr. 161/2003, salariul primit pentru activitatea profesională, este singurul său venit.
Oferindu-se poliţistului un salariu necorespunzător faţă de privaţiunile care îi sunt impuse prin lege, acesta este predispus la acte de corupţie. Pentru a preveni aceste motive, este necesar un salariu corespunzător.
Având în vedere aceste criterii şi ţinând cont de Recomandarea 10 din anul 2001 (Codul European de Etică al Poliţiei), a Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei, care la art. 32, prevede "Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special, de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzătoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei"
2. Anexa nr. 6 – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei, art. 4 prevăde următoarele:
(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi personalul de probaţiune beneficiază de următoarele sporuri:
a) pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică : 25% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară;
b) de confidenţialitate: 5% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară.
Pentru eliminarea discriminării, trebuie specificat expres în legea de salarizare ca şi ceilalţi ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară să beneficieze, conform Legii nr. 364/2004, de sporurile salariale mai sus menţionate, întrucât desfăşoară în mod direct activităţi de culegere a informaţiilor, de investigare şi de instrumentare a infracţiunilor de corupţie, de combatere a criminalităţii organizate şi terorism, prin delegare de competenţă primită de la procuror.
În acest sens menţionăm faptul că au fost defăşurate acţiuni în instanţă pe acest obiect, instanţele acordând, prin hotărâri judecătoreşti, acest drept şi poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară, conform Legii nr. 364/2004.
De asemenea, poliţiştii criminalişti care lucrează în cadrul Poliţiei Române trebuie să beneficieze de aceleaşi sporuri ca personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice.
3. Cu privire la personalul din sistemul bugetar încadrat pe bază de contract individual de muncă, în anexele la această lege există discrepanţe între coeficienţii de ierarhizare pentru aceeaşi funcţie (ex. la Anexa nr.II/14.1, funcţia de referent IA cu studii medii este prevăzută cu un coeficient între 1,40-1,80, iar la Anexa nr.II/4.1 aceeaşi funcţie cu studii medii este prevăzută cu un coeficient între 2,10 -2,65), diferită fiind doar instituţia.
Pentru a elimina această discriminare din punct de vedere al actelor normative în vigoare, propunem ca:
toate funcţiile similare din cadrul administraţiei publice şi unităţile bugetare subordonate autorităţilor publice să fie identice din punct de vedere al coeficientului de ierarhizare, diferenţa dintre acestea urmând a fi făcută de fiecare ordonator principal de credite, în funcţie de domeniul de activitate.
În situaţia în care propunerile nu vor fi luate în calcul la elaborarea raportului comisiei, ne rezervăm dreptul de a declanşa manifestări de protest prevăzute de lege.
Detalii pe -email-
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.778 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Sunday 21 March 2010 - 23:22:22
SNPPC a hotarât să trimită amendamentele pe care le-a formulat referitor la Legea de salarizare unitară, direct comisiei care se ocupă de finisarea acestei legi, în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
În felul acesta se evită nu numai buclele birocratice ale traseului spre comisie dar şi unele eventuale intervenţii discrete asupra textului. În acest caz, de mare importanţă pentru personalul M.A.I. orice prudenţă poate fi binevenită.
Vă rugăm, citiţi cu atenţie documentul.
În situaţia în care propunerile nu vor fi luate în calcul la elaborarea raportului comisiei, ne rezervăm dreptul de a declanşa manifestări de protest prevăzute de lege.
CĂTRE,
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
COMISIA BIPARTITĂ CONSTITUITĂ ÎN TEMEIUL ART. 42 DIN
LEGEA-CADRU NR. 330/2009 PRIVIND SALARIZAREA UNITARĂ
A PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE
Având în vedere prevederile art. 42 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi a atribuţiilor comisiei, conform Ordinului ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1774/09.12.2009, propunem următoarele amendamente, care să fie cuprinse în raportul comisiei:
1. Analizând prevederile art. 6 lit. c din lege, constatăm că la stabilirea ierarhiei salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare pentru anumite funcţii ale poliţiştilor, nu s-a ţinut cont de criteriile de bază care trebuie luate în calcul, după cum urmează:
- nivelul studiilor şi al competenţelor – majoritatea agenţilor de poliţie, pe lângă studiile medii obligatorii, sunt şi absolvenţi de studii postliceale (şcoala de agenţi de poliţie); iar mulţi dintre ei au absolvit, cu licenţă, studii superioare juridice.
Poliţiştii întocmesc acte procedurale, care fac parte din dosarele finalizate prin actul de justiţie. Prin activităţile desfăşurate, ei participă efectiv la înfăptuirea justiţiei (astfel, aproximativ 80 % din actele de procedură penală ale unui dosar, finalizat de procuror, sunt întocmite de către poliţist, dar el nu primeşte şi sporurile acordate, pentru acest lucru, procurorilor). Pentru a putea aplica legea, într-o diversitate de situaţii, poliţiştii au competenţe de acţiune în mai multe domenii de activitate, ceea ce impune ca nivelul lor de pregătire să fie complex;
- importanţa socială a muncii – poliţistul este principalul vector de mediere şi de acţiune al instituţiilor statului care asigură ordinea şi liniştea publică în România.
Prestaţia sa în societate este continuă şi nu poate fi comparată, din punct de vedere al acestui criteriu, cu activităţile militarilor. În orice societate democratică, importanţa socială a muncii de poliţie reprezintă factorul primordial pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a membrilor comunităţii, apărarea proprietăţii publice şi private, siguranţa în societate a cetăţenilor;
- complexitatea şi diversitatea activităţilor – poliţistul acţionează, de regulă, singur, sau cel mult însoţit de un coleg.
Activităţile desfăşurate pornesc de la culegerea de informaţii, activităţi de supraveghere informativă, consilierea cetăţenilor, prevenirea faptelor antisociale; constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, constatarea faptelor penale şi instrumentarea acestora (întocmirea actelor de procedură penală) şi continuă cu intervenţii directe pentru apărarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, a proprietăţii publice şi private;
- expunerea la factori crescuţi de risc – poliţistul este primul element care acţionează în contact cu infractorul, riscându-şi integritatea şi viaţa pentru apărarea şi salvarea persoanelor; pentru apărarea proprietăţii publice şi private.
Poliţistul îşi desfăşoară activitatea în stradă, indiferent de condiţiile meteorologice. Nicio categorie profesională nu are o expunere mai mare la o combinaţie riscuri deosebite, în stradă, aşa cum o au poliţiştii;
- incompatibilităţile şi conflictele de interese – având în vedere că poliţistul nu poate deţine alte funcţii publice sau private remunerate, aşa cum este aprobat tuturor celorlalţi funcţionari publici, conform art. 52 din Legea nr. 330/2009 pentru modificarea alin. (1) al art. 96 din Legea nr. 161/2003, salariul primit pentru activitatea profesională, este singurul său venit.
Oferindu-se poliţistului un salariu necorespunzător faţă de privaţiunile care îi sunt impuse prin lege, acesta este predispus la acte de corupţie. Pentru a preveni aceste motive, este necesar un salariu corespunzător.
Având în vedere aceste criterii şi ţinând cont de Recomandarea 10 din anul 2001 (Codul European de Etică al Poliţiei), a Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei, care la art. 32, prevede "Personalul de poliţie trebuie să beneficieze, în calitate de funcţionari, de o gamă de drepturi sociale şi economice, cât mai mare posibil. Trebuie să beneficieze, în special, de dreptul sindical sau de a participa în instanţe, de dreptul de percepere a unei remuneraţii corespunzătoare, de dreptul la o acoperire socială şi de măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinând cont de caracterul particular al muncii poliţiei"
2. Anexa nr. 6 – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei, art. 4 prevăde următoarele:
(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi personalul de probaţiune beneficiază de următoarele sporuri:
a) pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică : 25% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară;
b) de confidenţialitate: 5% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară.
Pentru eliminarea discriminării, trebuie specificat expres în legea de salarizare ca şi ceilalţi ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară să beneficieze, conform Legii nr. 364/2004, de sporurile salariale mai sus menţionate, întrucât desfăşoară în mod direct activităţi de culegere a informaţiilor, de investigare şi de instrumentare a infracţiunilor de corupţie, de combatere a criminalităţii organizate şi terorism, prin delegare de competenţă primită de la procuror.
În acest sens menţionăm faptul că au fost defăşurate acţiuni în instanţă pe acest obiect, instanţele acordând, prin hotărâri judecătoreşti, acest drept şi poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară, conform Legii nr. 364/2004.
De asemenea, poliţiştii criminalişti care lucrează în cadrul Poliţiei Române trebuie să beneficieze de aceleaşi sporuri ca personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice.
3. Cu privire la personalul din sistemul bugetar încadrat pe bază de contract individual de muncă, în anexele la această lege există discrepanţe între coeficienţii de ierarhizare pentru aceeaşi funcţie (ex. la Anexa nr.II/14.1, funcţia de referent IA cu studii medii este prevăzută cu un coeficient între 1,40-1,80, iar la Anexa nr.II/4.1 aceeaşi funcţie cu studii medii este prevăzută cu un coeficient între 2,10 -2,65), diferită fiind doar instituţia.
Pentru a elimina această discriminare din punct de vedere al actelor normative în vigoare, propunem ca:
toate funcţiile similare din cadrul administraţiei publice şi unităţile bugetare subordonate autorităţilor publice să fie identice din punct de vedere al coeficientului de ierarhizare, diferenţa dintre acestea urmând a fi făcută de fiecare ordonator principal de credite, în funcţie de domeniul de activitate.
În situaţia în care propunerile nu vor fi luate în calcul la elaborarea raportului comisiei, ne rezervăm dreptul de a declanşa manifestări de protest prevăzute de lege.
Detalii pe -email-
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.778 )