News Item: Reforma Constitutiei
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Thursday 01 April 2010 - 03:58:23
Multumim prietenului Flavian Gradeanu pentru semnal.
Articol preluat de pe site-ul CERTITUDINEA (www.certitudinea.ro):
Unul dintre cele mai importante evenimente interne ale momentului este începerea punerii în discuţie a reformarii constitutiei, ca urmare a multiplelor incoerenţe din structura funcţională a celei existente.
Interesant este că, deşi constituţia trebuie să dea un cadru de organizare managerială a unei ţări, ea nu este proiectată de specialişti în management, ci de jurişti, ceea ce va conduce, în cazul în care nu se formează echipe specializate, la alte incoerenţe.
O altă mare problemă este că, în proiectarea constituţiei, se ţine cont de părerea politicienilor, adica a unei părţi semnificative dintre cei care au profitat de incosecvenţele şi incoerenţele vechii constituţii. Aceasta duce, în mod direct, la conflicte de interese în proiectarea unui tip de stat funcţional şi sustenabil, în care regulile constituţionale nu mai favorizează aceleaşi grupuri de interese.
Pentru a înţelege mai bine complexitatea situaţiei, trebuie să facem o scurtă analiză asupra disfuncţiilor mecanismelor constituţionale din actuala constituţie.
1. Mecanismul reprezentării în actuala constituţie se face pe criterii cultural-etnice sau teritoriale, nu şi pe criterii economice. Astfel, minorităţile sunt reprezentate, însă breslele nu sunt reprezentate cu o grila de selectie profesională clară. Această caractersitică a dus la o proastă legiferare a sectorului productiv, în consecinţă noi suntem în criză economică, industria s-a împuţinat şi nici ceea ce a rămas din ea nu este updatată la nivelul competiţiei mondiale; iar alte profesii, precum cele din învăţământ nu sunt sprijinite, pentru că nu există un plan de dezvoltare economică. Or, fără un asemenea plan, nu există nicio garanţie că investiţiile în educaţie se vor regăsi pe piaţa muncii peste o vreme.
2. Mecanismul selecţiei politicienilor, în actualul sistem, este direct dependent de banii pe care-i poate aduce politicianul către partidul ce-l susţine, nu de gradul de implicare socială, competenţa, responsabilitatea, calitatea, sau capacitatea managerială a celui ales. Noua constituţie va trebui să schimbe sistemul de selecţie de la nivelul autorităţilor centrale la nivelul autorităţilor locale, pentru a putea creşte gradul de profesionalism în politică.
3. Mecanismul finanţării partidelor politice este, în actuala constituţie foarte larg, permiţând mafiotismul şi lipsa de profesionalism. Datorită acestui mecanism, avem directori de instituţii care au ca singur merit faptul că au lipit afişe electorale pentru partidul care a câştigat alegerile. În rest, nu au niciun fel de pricepere pentru funcţia pe care au obţinut-o politic şi fac numai rău în acea poziţie, nu neapărat din intenţie, ci din ignoranţă. Din aceeaşi cauză – faptul că partidul a fost scutit de nişte cheltuieli de campanie – avem mafioţi şi traficanţi de droguri care sprijină financiar partidele politice, tot din cauza acestui sistem partidele au fost până recent incubatoare de afaceri pentru grupuri de interese, în loc să fie incubatoare de politici publice de dezvoltare. Şi în acest caz noua constituţie trebuie să facă ordine. Dar, fără implicarea specialiştilor în management în arhitectura informatică a sistemelor mari, ne vom găsi în faţa conflictelor de interese cu cei care sunt acum la cârma politică, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie.
4. Mecanismul separării puterilor în stat care, în actuala constituţie se regaseşte formal, nu este proiectat atât de funcţional încât sa fie acoperite toate atribuţiile principale necesare managementului naţional şi nici astfel încât instituţiile să nu se suprapună între ele prin aceleaşi atribuţii. Am avut, în toamna trecută, situatia absolut unicat în care preşedintele era în alegeri, parlamentul în discuţii de transformare a sa în unicameral, un guvern demis – dar în funcţie – şi încă un guvern paralel nefuncţional, justiţia în grevă… Adică niciun mecanism al statului nu mai funcţiona corect, din cauza proastei proiectări a actualei constituţii.
5. Mecanismul responsabilizării prin auditul calităţii managementului, la actuala constituţie este atât de slab încât, practic, nu influenţează nimic. Faptul că aşteptăm patru ani ca să corectăm o decizie greşită, în loc să avem pârghiile de acţiune în timp real, ne ajută mai degraba să irosim fondurile, contribuind în plus la creşterea corupţiei sistemului administrativ, la ineficienţa cheltuirii resurselor şi a utilizării potenţialelor naturale, tehnologice, umane sau de alt tip. În mod normal şi conform legilor economice, mecanismul calităţii trebuie corelat cu mecanismul auditării în timp real şi al schimbării unui manager slab cu unul mai bun, în cazul în care proiectul managerial al candidatului este mai bun decât realizările actualului funcţionar public numit pe criterii politice. Aceasta, indiferent dacă este vorba de un primar în sat sau de un ministru. Auditarea trebuie făcută şi la nivelul Curţii Constituţionale, care este unul dintre cele mai bine plătite mecanisme ale statului român, dar care nu a corectat, în douăzeci de ani, niciunul dintre mecanismele a căror analiză o fac în acest material. Din nou ne împiedicăm de mecanismul conflictului de interese care, probabil, va compromite şI proiectul noii constituţii. Curtea Constituţională este – după partidele parlamentare – cel de-al doilea actor implicat în proiectarea noii constituţii.
6. Mecanismul relaţiei cu stakeholder-ii este doar schiţată în actuala constituţie, considerandu-se (eronat) că doar sindicatele şi patronatele reprezintă aceasta categorie. Insuficienţa actualului mecanism a condus deseori la politizarea acestor structuri, care reprezintă prea puţin din interesele cetăţenilor. Există ţări, precum Elvetia, în care se face referendum pentru orice măsura ce vizează întreaga populaţie, fără cheltuieli mari, utilizând sisteme de vot online. Acelaşi mecanism se poate utiliza şi în cazul votului la alegeri. Acest mecanism, bine pus la punct, poate împiedica abuzurile şi politizarea aberantă a structurilor civile sau administrative. Din cauza proastei proiectări din actuala constituţie, ne aflăm acum în pragul unui nou proletcultism, cu tendinţa de avea un partid unic şi de a reedita comunismul într-o variantă nouă.
7. Mecanismul responsabilizării faţă de propria ţară este iarăşi un mecanism slab în actuala constituţie. Acest fapt a permis vinderea unei imense părţi a teritoriului naţional, fără clauze suplimentare de utilizare a pământului sau de creştere a performanţei afacerii cumpărate. Din această cauză, multe firme străine înregistrate în ţara lor plătesc impozite în ţara de înregistrare şi nu statului Român, ceea ce se simte acut la buget. Există ţări, precum Israel, în care pământul este al statului şi e concesionat pe perioade determinate, cu clauze obligatorii de bună utilizare, creştere a randamentului şi dezvoltării productivităţii, ceea ce face ca acel pământ din deşert să producă inimaginabil de mult. La noi se întâmplă ceea ce ştim cu toţii, din cauza lipsei mecanismelor constituţionale adecvate, adică un jaf continuu.
Din această cauză este de salutat intenţia de reformare a constituţiei şi a statului, dar personal îmi pun mari semne de întrebare privind mecanismele corectate în proiectul noii constituţii. Aceasta deoarece discuţiile se învârtesc mai degrabă în jurul unicameralismului sau a câte unui paragraf de lege cu caracter populist, în loc să mearga în direcţia dezvoltarii economice şi a ieşirii din criză a României. Nu văd nici măcar încercări de adecvare la cadrul constituţiei europene, care conţine explicit astfel de mecanisme.
Fac, din aceste motive, apel la toţi specialiştii din societatea civila care pot depista mecanisme ce trebuie corectate in actuala constituţie, să-şi exprime public părerea. Constituţia nouă trebuie să fie construită ca un sistem cibernetic, capabil să conducă la atingerea obiectivelor constituţionale. Actuala constituţie a dus la imigrarea a cinci milioane de români, la dezastru economic, la corupţia spaţiului public, la degradare culturală, la distrugerea sau frânarea iniţiativelor pozitive, la promovarea pe funcţii a unor non-valori sau chiar a unor anti-valori, la riscul de a ne pierde ţara.
Autor: Florian Colceag
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.788 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Thursday 01 April 2010 - 03:58:23
Multumim prietenului Flavian Gradeanu pentru semnal.
MODELUL DE ŢARĂ. Reforma Constituţiei
Articol preluat de pe site-ul CERTITUDINEA (www.certitudinea.ro):
Unul dintre cele mai importante evenimente interne ale momentului este începerea punerii în discuţie a reformarii constitutiei, ca urmare a multiplelor incoerenţe din structura funcţională a celei existente.
Interesant este că, deşi constituţia trebuie să dea un cadru de organizare managerială a unei ţări, ea nu este proiectată de specialişti în management, ci de jurişti, ceea ce va conduce, în cazul în care nu se formează echipe specializate, la alte incoerenţe.
O altă mare problemă este că, în proiectarea constituţiei, se ţine cont de părerea politicienilor, adica a unei părţi semnificative dintre cei care au profitat de incosecvenţele şi incoerenţele vechii constituţii. Aceasta duce, în mod direct, la conflicte de interese în proiectarea unui tip de stat funcţional şi sustenabil, în care regulile constituţionale nu mai favorizează aceleaşi grupuri de interese.
Pentru a înţelege mai bine complexitatea situaţiei, trebuie să facem o scurtă analiză asupra disfuncţiilor mecanismelor constituţionale din actuala constituţie.
1. Mecanismul reprezentării în actuala constituţie se face pe criterii cultural-etnice sau teritoriale, nu şi pe criterii economice. Astfel, minorităţile sunt reprezentate, însă breslele nu sunt reprezentate cu o grila de selectie profesională clară. Această caractersitică a dus la o proastă legiferare a sectorului productiv, în consecinţă noi suntem în criză economică, industria s-a împuţinat şi nici ceea ce a rămas din ea nu este updatată la nivelul competiţiei mondiale; iar alte profesii, precum cele din învăţământ nu sunt sprijinite, pentru că nu există un plan de dezvoltare economică. Or, fără un asemenea plan, nu există nicio garanţie că investiţiile în educaţie se vor regăsi pe piaţa muncii peste o vreme.
2. Mecanismul selecţiei politicienilor, în actualul sistem, este direct dependent de banii pe care-i poate aduce politicianul către partidul ce-l susţine, nu de gradul de implicare socială, competenţa, responsabilitatea, calitatea, sau capacitatea managerială a celui ales. Noua constituţie va trebui să schimbe sistemul de selecţie de la nivelul autorităţilor centrale la nivelul autorităţilor locale, pentru a putea creşte gradul de profesionalism în politică.
3. Mecanismul finanţării partidelor politice este, în actuala constituţie foarte larg, permiţând mafiotismul şi lipsa de profesionalism. Datorită acestui mecanism, avem directori de instituţii care au ca singur merit faptul că au lipit afişe electorale pentru partidul care a câştigat alegerile. În rest, nu au niciun fel de pricepere pentru funcţia pe care au obţinut-o politic şi fac numai rău în acea poziţie, nu neapărat din intenţie, ci din ignoranţă. Din aceeaşi cauză – faptul că partidul a fost scutit de nişte cheltuieli de campanie – avem mafioţi şi traficanţi de droguri care sprijină financiar partidele politice, tot din cauza acestui sistem partidele au fost până recent incubatoare de afaceri pentru grupuri de interese, în loc să fie incubatoare de politici publice de dezvoltare. Şi în acest caz noua constituţie trebuie să facă ordine. Dar, fără implicarea specialiştilor în management în arhitectura informatică a sistemelor mari, ne vom găsi în faţa conflictelor de interese cu cei care sunt acum la cârma politică, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie.
4. Mecanismul separării puterilor în stat care, în actuala constituţie se regaseşte formal, nu este proiectat atât de funcţional încât sa fie acoperite toate atribuţiile principale necesare managementului naţional şi nici astfel încât instituţiile să nu se suprapună între ele prin aceleaşi atribuţii. Am avut, în toamna trecută, situatia absolut unicat în care preşedintele era în alegeri, parlamentul în discuţii de transformare a sa în unicameral, un guvern demis – dar în funcţie – şi încă un guvern paralel nefuncţional, justiţia în grevă… Adică niciun mecanism al statului nu mai funcţiona corect, din cauza proastei proiectări a actualei constituţii.
5. Mecanismul responsabilizării prin auditul calităţii managementului, la actuala constituţie este atât de slab încât, practic, nu influenţează nimic. Faptul că aşteptăm patru ani ca să corectăm o decizie greşită, în loc să avem pârghiile de acţiune în timp real, ne ajută mai degraba să irosim fondurile, contribuind în plus la creşterea corupţiei sistemului administrativ, la ineficienţa cheltuirii resurselor şi a utilizării potenţialelor naturale, tehnologice, umane sau de alt tip. În mod normal şi conform legilor economice, mecanismul calităţii trebuie corelat cu mecanismul auditării în timp real şi al schimbării unui manager slab cu unul mai bun, în cazul în care proiectul managerial al candidatului este mai bun decât realizările actualului funcţionar public numit pe criterii politice. Aceasta, indiferent dacă este vorba de un primar în sat sau de un ministru. Auditarea trebuie făcută şi la nivelul Curţii Constituţionale, care este unul dintre cele mai bine plătite mecanisme ale statului român, dar care nu a corectat, în douăzeci de ani, niciunul dintre mecanismele a căror analiză o fac în acest material. Din nou ne împiedicăm de mecanismul conflictului de interese care, probabil, va compromite şI proiectul noii constituţii. Curtea Constituţională este – după partidele parlamentare – cel de-al doilea actor implicat în proiectarea noii constituţii.
6. Mecanismul relaţiei cu stakeholder-ii este doar schiţată în actuala constituţie, considerandu-se (eronat) că doar sindicatele şi patronatele reprezintă aceasta categorie. Insuficienţa actualului mecanism a condus deseori la politizarea acestor structuri, care reprezintă prea puţin din interesele cetăţenilor. Există ţări, precum Elvetia, în care se face referendum pentru orice măsura ce vizează întreaga populaţie, fără cheltuieli mari, utilizând sisteme de vot online. Acelaşi mecanism se poate utiliza şi în cazul votului la alegeri. Acest mecanism, bine pus la punct, poate împiedica abuzurile şi politizarea aberantă a structurilor civile sau administrative. Din cauza proastei proiectări din actuala constituţie, ne aflăm acum în pragul unui nou proletcultism, cu tendinţa de avea un partid unic şi de a reedita comunismul într-o variantă nouă.
7. Mecanismul responsabilizării faţă de propria ţară este iarăşi un mecanism slab în actuala constituţie. Acest fapt a permis vinderea unei imense părţi a teritoriului naţional, fără clauze suplimentare de utilizare a pământului sau de creştere a performanţei afacerii cumpărate. Din această cauză, multe firme străine înregistrate în ţara lor plătesc impozite în ţara de înregistrare şi nu statului Român, ceea ce se simte acut la buget. Există ţări, precum Israel, în care pământul este al statului şi e concesionat pe perioade determinate, cu clauze obligatorii de bună utilizare, creştere a randamentului şi dezvoltării productivităţii, ceea ce face ca acel pământ din deşert să producă inimaginabil de mult. La noi se întâmplă ceea ce ştim cu toţii, din cauza lipsei mecanismelor constituţionale adecvate, adică un jaf continuu.
Din această cauză este de salutat intenţia de reformare a constituţiei şi a statului, dar personal îmi pun mari semne de întrebare privind mecanismele corectate în proiectul noii constituţii. Aceasta deoarece discuţiile se învârtesc mai degrabă în jurul unicameralismului sau a câte unui paragraf de lege cu caracter populist, în loc să mearga în direcţia dezvoltarii economice şi a ieşirii din criză a României. Nu văd nici măcar încercări de adecvare la cadrul constituţiei europene, care conţine explicit astfel de mecanisme.
Fac, din aceste motive, apel la toţi specialiştii din societatea civila care pot depista mecanisme ce trebuie corectate in actuala constituţie, să-şi exprime public părerea. Constituţia nouă trebuie să fie construită ca un sistem cibernetic, capabil să conducă la atingerea obiectivelor constituţionale. Actuala constituţie a dus la imigrarea a cinci milioane de români, la dezastru economic, la corupţia spaţiului public, la degradare culturală, la distrugerea sau frânarea iniţiativelor pozitive, la promovarea pe funcţii a unor non-valori sau chiar a unor anti-valori, la riscul de a ne pierde ţara.
Autor: Florian Colceag
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.788 )