News Item: Conferinta de presa
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Thursday 12 August 2010 - 13:31:56
Acest comunicat a fost trimis atit presei, cit si administratiei prezidentiale, Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Reprezentantei Romaniei la Consiliul Europei, precum si asociatiilor pentru apararea drepturilor omului.
INVITAŢIE
Asociaţia ”Proiect SEMPER FIDELIS”, prin coordonatorul principal dr. Francisc Tobă, vă invită la
CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ DE PRESĂ
ce va avea loc vineri, 13 august 2010, orele 11.00, în Calea Victoriei nr. 91-93, Sector 1 (la sediul Partidului Ecologist Român).
Tema conferinţei: prezentarea conţinutului acţiunii judiciare civile intentată împotriva Partidului România Mare, S.C. Speranţa S.R.L., domnului Tudor Vadim Corneliu, domnului Modorcea Grid şi doamnei Fica Simona pentru prejudicierea gravă a onoarei şi demnităţii doamnei lt. col. Tobă Daniela Iuliana, fondator al Asociaţiei ”Proiect SEMPER FIDELIS”.
Aspecte ale acţiunii judiciare:
a) Cererea de retragere a autorizaţiei de funcţionare (desfiinţarea hotărârii judecătoreşti) a Partidului România Mare,
b) Cererea de suspendare a ziarului ”Tricolorul”.
Vă rugăm să confirmaţi participarea pînă joi, 12 august, orele 18.00, pe adresa de email -email- sau la numărul de telefon 0745 119 500.
Dr. Francisc Tobă
Coordonator principal Asociaţia “Proiect SEMPER FIDELIS”
Domnule Preşedinte,
Subsemnata, TOBĂ DANIELA IULIANA, domiciliată în Bucureşti, Sector 6, Strada Vlădeasa (...), cadru militar în Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, avînd gradul de locotenent-colonel şi ocupînd funcţia de Şef Birou Relaţii Publice în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, formulez prezenta:
CHEMARE ÎN JUDECATĂ
a următoarelor persoane fizice şi juridice:
a) FICA Simona, cetăţean român, cu adresă de domiciliu necunoscută, angajată/colaboratoare a publicaţiei ”Tricolorul” şi proprietară a publicaţiei online [cenzurat] (http://www.[cenzurat].ro),
b) TUDOR Corneliu Vadim, cetăţean român, Bucureşti, Str. Emile Zola nr. 2, Sector 1, Director al publicaţiei ”Tricolorul” conform afirmaţiilor sale publice şi proprietar cu 90% al Editurii S.C. SPERANŢA S.R.L.,
c) PARTIDUL ROMÂNIA MARE, cu sediul în Bucureşti, Str. Emile Zola nr. 2, Sector 1, a cărui siglă este înscrisă pe frontispiciul publicaţiei ”Tricolorul”,
d) Editura S.C. SPERANŢA S.R.L., cu sediul în Bucureşti, Strada G-ral Dr. Mihail Butoianu nr. 4, Et. 1, Ap. 1, Sector 5, editor al publicaţiei ”Tricolorul” aparţinând Partidului România Mare conform siglei afişate pe prima pagină,
e) MODORCEA Grid, cetăţean român, adresă de domiciliu necunoscută, Şef secţie (cultură) al publicaţiei ”Tricolorul”,
urmând ca prin sentinţa pe care o veţi pronunţa să-i obligaţi pe sus-numiţii, în temeiul dispoziţiilor art. 998 şi urm. ale Codului Civil, la plata către subsemnata a sumei pe care o va stabili instanţa, cu titlul de daune – interese, pentru prejudicii grave aduse onoarei şi demnităţii mele, carierei mele, statutului meu de militar, de femeie şi de persoană căsătorită, de angajat al statului într-o instituţie de importanţă privind securitatea naţională – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de cetăţean român de etnie maghiară.
Totodată, prin sentinţă vă rog să constataţi prejudiciul grav adus de sus-numiţii demnităţii şi onoarei mele.
De asemenea, solicit prin prezenta, în temeiul dispoziţiilor art. 27 alin(5) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, să dispuneţi retragerea de către autoritatea emitentă a autorizaţiei de funcţionare a editurii S.C. SPERANŢA S.R.L., editorul publicaţiei ”Tricolorul”, respectiv suspendarea apariţiei acestei publicaţii, dat fiind faptul că aceasta a încălcat grav dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului sus-menţionată.
Părţile ale căror domicilii/sedii nu se cunosc urmează a fi citate, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă, prin publicitate la uşa instanţei şi prin Monitorul Oficial al României.
Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază prezenta cerere de chemare în judecată sînt următoarele:
În data de 4 august 2010, ziarul ”Tricolorul”, subintitulat ”Ziar popular, creştin şi european”, a publicat pe prima pagină, loc central, sub semnătura pîrîtei FICA Simona, articolul ”Este, Oare, Daniela Tobă amanta lui Marcel Opriş?” cu subtitlu ”Când instanţa naşte spioni, iar Parchetul îi botează!”. Articolul abundă în afirmaţii mincinoase şi denigratoare la adresa mea. Astfel, se afirmă în articol că:
a) Am fondat ”un Serviciu Secret "privat"!”;
b) Am fost destituită din SPP;
c) Sînt ”semperistă penală”;
d) ”SPP a dovedit - cu probe!” că am sustras ”documente cu caracter Strict Secret”;
e) ”reprezentanţii SIE constatau” că aş fi făcut publice documente clasificate ”ce vizează Siguranţa Naţională”;
f) Sînt spion şi mă joc de-a spionii;
g) Public ”documente secrete în serial”;
h) Am furat documente din serverele SPP, iar acum fur din serverele STS, fiind ”în grija lui Marcel Opriş”;
i) Întreţin relaţii intime cu Directorul STS, Marcel Opriş şi pentru acest lucru lipsesc de la serviciu;
j) Sînt ”fustă”;
k) Mă ocup cu interceptări telefonice ilegale şi ascult convorbirile angajaţilor SRI şi ai celor din ”Serviciul Secret al Armatei”;
l) Am ordonat filaje;
Toate aceste afirmaţii sînt insulte şi calomnii de natură care mi-au adus şi continuă să-mi aducă grave prejudicii de ordin moral şi profesional, după cum am arătat anterior, şi care mă expun la pericole şi dispreţ public.
În acest sens, arăt că sînt căsătorită cu Tobă Francisc, iar afirmaţia indusă prin întrebarea din titlul articolului, dar şi afirmaţiile din cuprinsul acestuia cu privire la pretinsele raporturi intime pe care le-aş întreţine cu Directorul STS, gl. lt. Marcel Opriş, sînt de natură să producă un grav prejudiciu de ordin familial, atît mie, cît şi soţului meu. Acuzaţia de adulter adusă unei femei căsătorite are de cele mai multe ori consecinţe ireparabile în plan familial, social şi profesional. În cazul meu, o asemenea acuzaţie este cu atît mai păgubitoare cu cît sînt militar angajat într-o instituţie fundamentală din sistemul naţional de securitate, sistem caracterizat de reguli profesionale şi morale extrem de severe, prevăzute explicit în regulamentele militare.
În plus, prin funcţia pe care o ocup, aceea de Şef Birou Relaţii Publice, sînt în contact permanent cu cetăţenii, fiind esenţial ca imaginea mea publică să corespundă pe deplin respectivelor reguli menţionate anterior. De principiu, acuzaţia că aş întreţine relaţii intime cu superiorul meu în timpul serviciului trebuie să aibă drept consecinţă, dacă ar fi adevărată, atît demisia mea, cît şi demisia acestuia.
Dar întregul articol are drept ţintă tocmai crearea atmosferei care să ducă la înlăturarea mea din instituţia în care lucrez. În acest sens este de reţinut faptul că autorii acestui demers jurnalistic – atît pîrîta care semnează articolul, cît şi societatea editoare, directorul şi şeful secţiei de cultura al publicaţiei ”Tricolorul” – urmăresc să exercite presiuni atît asupra mea, cît şi a conducerii instituţiei în care lucrez, fie pentru a o părăsi, fie pentru a fi suspendată din funcţie şi/sau demisă. Pentru atingerea acestui scop, pe lîngă aspectele de moralitate descrise anterior, mi se creează imaginea de spion în slujba statului maghiar prin insistenta trimitere la numele de fată – Bodizs, nume pe care nu îl port şi nici nu îl folosesc. Această trimitere nu urmăreşte altceva decît eliminarea mea pe criterii etnice, eliminare la care autorii îl instigă în mod direct pe şeful STS.
De altfel, pîrîta FICA Simona duce de 3 ani o asiduă campanie de presă tipărită şi pe Internet în care criteriul etnic ocupă principalul loc în seria insultelor şi calomniilor la adresa mea, însoţită de cereri explicite de demitere şi acuze grave de spionaj în favoarea statului maghiar. Această campanie de hărţuire, insultă şi calomniere s-a intensificat exponenţial în ultimul an.
Acuzaţiile care mi se aduc prin articol – că sînt spion (ungur), că sustrag documente secrete prin acces neautorizat pe computerele STS unde lucrez – declanşează cercetări interne specifice. Aceste cercetări sînt însoţite de măsuri ce pun în pericol drepturile şi libertăţile mele fundamentale – dreptul la muncă, dreptul la promovare, chiar dreptul la libertate şi la viaţă etc. (Se impune precizarea faptului că nu am conturi în bănci din România sau străinătate, nu am alte venituri decît cele aferente muncii prestate în STS, nu deţin locuinţe proprietate personală, nu am acţiuni la societăţi comerciale, iar prin natura funcţiei ocupate am completat şi depus de fiecare dată la termen declaraţia de avere.)
Se cuvine să menţionez faptul că încă de la angare în STS am primit Certificat ORNISS pentru gestionarea documentelor pînă la nivelul de clasificare ”Strict Secret”, însă toate materialele cu care am operat pe parcursul timpului sînt neclasificate sau clasificate cel mult ”Secret de Serviciu” prin natura activităţii de comunicare publică a unităţii militare în care îmi desfăşor activitatea (petiţii ale cetăţenilor, materiale de presă etc.) Certificările ORNISS se eliberează numai în baza verificărilor şi avizelor efectuate de către instituţiile abilitate, inclusiv SRI.
Cu atît mai grave sînt acuzaţiile cu cît se afirmă că aş fi încălcav grav legea ordonînd filaje şi executînd interceptări de telefoane ale unor cadre militare din alte instituţii ale sistemului naţional de securitate. În alte state astfel de acuzaţii sînt suficiente pentru eliminarea chiar fizică a celui acuzat.
Acţiunea pîrîţilor vizînd înlăturarea mea din instituţie se constituie, pe fond, chiar într-un atac la însăşi securitatea naţională a României, de vreme ce sînt atacate şi implicit vulnerabilizate onoarea, moralitatea, demnitatea, credibilitatea şi profesionalismul Directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale - instituţie militară aflată directa coordonare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, persoană publică cu rang de secretar de stat, deţinînd rang militar în corpul generalilor.
O analiză chiar şi mai puţin atentă a textului publicat în ziarul ”Tricolorul” conduce la concluzia existenţei unei pregătiri sistematice, profesioniste, pe multiple planuri, a acţiunii de eliminare a mea din instituţia în care lucrez. Pîrîţii acţionează în plan psihologic atît asupra mea, în ideea de a mă forţa să-mi prezint demisia, dar şi asupra directorului STS, în ideea de a-l forţa să mă demită sau să facă presiuni asupra mea pentru a-mi înainta demisia. De altfel, după cum am arătat, pîrîţii instigă în mod direct la aşa ceva, acest îndemn fiind lansat în mod explicit în text, dar si pe site-ul numitei FICA Simona. Menţionez ca pe parcursul celor 3 ani în care pîrîta FICA Simona a dus anterior menţionata campanie de denigrare, acesta a cerut în mod direct şi repetat demiterea mea însuşi directorului STS.
Pîrîţii strecoară printre rînduri şi posibilitatea şantajului – ”(...)ştim, dar nu vrem să le stricăm oamenilor tihna căsniciilor...” – şantaj care este în formă organizată şi care, dat fiind numărul autorilor, capătă forma de crimă organizată.
Un alt plan în care acţionează pîrîţii este cel al incitării la discriminare pe criterii etnice, simplul fapt ca provin din familie mixtă română-maghiară (tatăl meu este de etnie maghiară) fiind suficient, în opinia lor, pentru a fi calificata drept spion şi pentru a fi eliminată din instituţia în care lucrez. Menţionez ca tatăl meu, Arpad, a fost ofiţer al Armatei Române şi a ieşit la pensie în urma unei cariere militare completă şi ireproşabilă. Mama mea, Niculina, cetăţean român, decedată, a fost profesor de istorie, o persoană cu vastă cultură, apreciată în mediile educaţionale.
Nu în ultimul rînd, acuzaţia că aş fura şi vinde documente clasificate este de natură să creeze premisele cel puţin ale suspendării mele din funcţie şi declanşării unei cercetări penale.
Presiunea profesionistă şi sistematică nu se opreşte numai asupra mea şi a directorului STS, ci este îndreptată şi asupra soţului meu, precum şi a opiniei publice, prin funcţia mediatică a publicaţiei.
Pentru a oferi o imagine, fie şi aproximativă, asupra carierei mele profesionale, niciodată supusă suspiciunilor, scandalurilor sau altor forme negative de percepţie publică, arăt că:
- Sînt licenţiată a Universităţii Politehica Bucureşti (promoţia 1995) şi am absolvit o serie de cursuri academice postuniversitare, masterate şi de specializare în instituţii româneşti, între care: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1995-1997, studii academice postuniversitare), Guvernul României cu sprijinul Institutului Republican Internaţional din SUA (1997, curs specializare), Guvernul României: Programul pentru Reforma Administratiei Publice - Uniunea Europeana/PHARE (1995-1997, curs specializare), Centrul Managerial EUROCEDRES (2000, curs specializare), Academia de Poliţie ”A.I. Cuza” (2002-2003, master), George C. Marshall Center prin Ministerul Apărării Naţionale (2002, curs specializare), Universitatea Bucureşti (2003-2004, studii postuniversitare), Academia Naţională de Informaţii (2007-2009, master).
- Am lucrat în mai multe instituţii publice, dar şi in zonă privată: Institutul de Cercetare si Proiectare Materiale de Constructii PROCEMA S.A. (1989-1992) ca laborant tehnolog, Grupul Şcolar Industrial Material Rulant (1992-1996) în funcţia de cadru didactic auxiliar; Guvernul României – Departamentul Informaţiilor Publice (1997-2000) întîi în funcţia de consultant guvernamental, fiind avansata după 8 luni ca expert – şef Sector Analiză, Strategie şi Comunicare Interministerială pentru merite în dezvoltarea şi implemetarea unor campanii naţionale de comunicare publică; Ministerul Apărării Naţionale – Cabinetul şefului Statului Major General (2000-2001) ca expert şi purtător de cuvînt (de unde am plecat prin cerere de transfer); Serviciul de Protecţie şi Pază, Cabinetul Directorului şi apoi Centrul de Pregătire Profesională a Personalului (2001-2004) în funcţia de ofiţer specialist şi grad de căpitan (de unde am plecat prin demisie cu motivaţia explicită a solicitării); S.C. Blueteam Ecologic S.R.L.(2004-2006) ca Director marketing şi acţionar. Din 2006 sînt angajat al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în funcţia de şef birou, avînd la angajare gradul de căpitan, fiind avasantă la termen maior (2007) şi la excepţional locotenent-colonel (2009) pentru contribuţia adusă la campania de promovare a numărului unic de urgenţă 112.
Toate calificativele de serviciu primite ca militar, atît în SPP, cît şi STS au fost de nivel ”Foarte bun”.
Văzînd dispoziţiile art. 27 alin (5) din O.U.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, vă rog să dispuneţi ca autoritatea emitentă să retragă autorizaţia de funcţionare (desfiinţarea hotărîrii judecătoreşti) a Partidului România Mare, editorul de fapt al publicaţiei ”Tricolorul”, să retragă autorizaţia de funcţionare S.C. SPERANŢA S.R.L. care editează publicaţia ”Tricolorul”, respectiv să suspendaţi apariţia publicaţiei în cauză, dat fiind prejudiciul semnificativ, chiar grav, pe care mi l-a creat prin discriminare pe criteriu etnic – incitarea la discriminare constituie, portivit actului normativ sus-citat, discriminare. În acest sens arăt că acţiunea pîrîţilor constituie discriminare pe criterii etnice, dar şi de gen (prin acuzaţia că aş fi avansat în carieră doar pentru că sînt femeie, că sînt ”fustă”), precum şi hărţuire (art. 2 alin (5), idem, iar în cazul editurii, directorului şi şefului de secţie al publicaţiei, fie şi prin atitudinea pasivă adoptată. Pîrîta FICA Simona a săvîrşit în mod direct faptele.
Precizez că toti pîrîţii au creat împreună prejudiciul şi au săvîrşit împreună faptele de discriminare prevăzute prin OUG nr. 137/2000 – pîrîta Fica Simona a scris şi semnat articolul, societatea editoare a pus la dispoziţie spaţiul de publicare şi fondurile aferente realizării şi tipăririi, seful secţiei a propus directorului articolul spre publicare, iar directorul a aprobat publicarea.
În ceea ce priveşte echivalentul în bani al prejudiciului pe care l-am suferit este de reţinut faptul că, aşa cum de altfel a apreciat şi Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 62/2007, onoarea şi demnitatea, ca valori supreme consacrate şi garantate prin art. 1 al Constituţiei României, nu pot fi evaluabile în bani. Potrivit Curţii Constituţionale, ”dezonoarea este prin natura sa ireparabilă, iar demnitatea umană nu poate fi echivalată în bani şi nici compensată prin foloase materiale”. De asemenea, conform aceleiaşi Decizii Curtea apreciază că ”insulta şi calomnia lezează grav personalitatea umană, demnitatea şi reputaţia celor agresaţi”. Pornind de la această constatare, orice evaluare în bani a prejudiciilor nu poate fi aşadar decît arbitrară. Rezultă de aici că despăgubirea financiară trebuie stabilită după alte criterii, precum acela al necesităţii reparării pagubei produse printr-o serie de acţiuni de popularizare a sentinţei prin comandarea şi editarea unor materiale biografice, a unor studii cu privire la insultă şi calomnie prin mass media şi cu privire la principiul prezumţiei de nevinovăţie, prin organizarea de conferinţe de presă şi prin oricare alte mijloace de comunicare publică. Ceea ce o persoană a pierdut prin insultă, calomnie şi discriminare săvîrşite în public nu poate fi recîştigat decît printr-o campanie mediatică susţinută şi continuă, sistematică şi organizată, care să aibă un impact mai mare decît impactul primar al insultei, calomniei şi discriminării, ştiut fiind din studiile de specialitate faptul ca informaţiile negative se propagă scris şi oral de la 1 emiţător la 10 receptori, pe cînd dezminţirea acestora doar de la 1 emiţător la 2-3 receptori. Mai precis, dacă o informaţie negativă a fost diseminată printr-o publicaţie cu un tiraj de 300.000 exemplare, atunci dezminţirile, explicaţiile şi probele aferente trebuie să fie receptate de cel puţin 300.000 de persoane, dar nu numai o singură dată, ci în mod repetat, astfel încît campania sus-menţionată să-şi atingă scopul şi în acelaşi timp să stopeze valul de propagare al informaţiilor negative.
În cazul de faţă, prejudiciul este cu atît mai grav dat fiind faptul că acesta a fost cauzat nu numai prin suport de hîrtie, dar şi prin Internet, atît pe site-ul ”Tricolorul”, cît şi prin publicaţia online ”[cenzurat]”.
Mai mult, aria pe care trebuie să se desfăşoare acţiunea de reparare a prejudiciului este cu atît mai mare cu cît ziarul ”Tricolorul” este, după cu scrie chiar în titlu, ”ziar european”, cu distribuţie inclusiv în Parlamentul European unde directorul publicaţiei îşi desfăşoară activitatea prin statutul său de europarlametar, ceea ce face ca acţiunile reparatorii să nu se limiteze doar la spaţiul românesc. În spaţiul european cheltuielile sînt pe măsură.
Simplul fapt al stabilirii de către instanţă a unei sume mari drept despăgubire pentru prejudiciul suferit este de natură să ofere, prin mediatizarea cuantumului, compensarea pagubei suferite. În aceste sens, suma de 2.000.000 (două milioane) EURO este de natură să producă o asemenea mediatizare astfel încît să atragă atenţia opiniei publice asupra cazului pentru ca aceasta să urmărească ulterior toate acţiunile demarate prin campania de reparare a prejudiciului.
Nu este însă suficientă acordarea unei sume ce ar acoperi cheltuielile aferente campaniei sus-menţionate, ci este necesar ca acţiunile reparatorii să îşi atingă scopul, atingere care nu poate fi realizată decît prin impactul puternic produs de soluţia judecătorească în aspectul ei pecuniar, ştiut fiind că memoria colectivă reţine doar faptele ieşite din comun.
De principiu, orice persoană – cu atît mai mult o femeie – caută să-şi clădească o familie şi să-şi croiască o carieră. Alegaţii de genul celor formulate de pîrîţi la adresa mea lasă întotdeauna urme de neşters în conştiinţa şi sufletul celui lezat, membrilor familiei sale, prietenilor şi colegilor de muncă, adesea pentru tot restul vieţii, iar prejudiciul suferit nu poate fi acoperit niciodată. Numai o sentinţă aspră şi dreaptă, cu imapct imediat şi puternic în opinia publică, poate repara, fie şi în parte, prejudiciul suferit.
Pentru o femeie, acuzaţia de infidelitate conjugală este un stigmat ce cu greu poate fi înlaturat. Acest stigmat este cu atît mai dureros cînd i se adaugă relaţii de infidelitate întreţinute cu superiorul său profesional. Opinia publică o va dispreţui, punînd ascensiunea sa profesională pe seama respectivei relaţii. Mai mult, imaginea instituţiei în care acasta îşi desfăşoară activitatea este grav afectată, oferind posibilitate şi altora să speculeze şi aducă acuze conexe ulterioare precum cele privind cheltuirea corespunzătoare a banului public, privind mecanismele de selecţie şi recrutare a personalului, privind funcţionarea internă a instituţiei şi îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor acesteia.
În mod corelativ, o sentinţă aspră sub aspect pecuniar este în măsură să reprime tendinţa unora de a distruge, prin folosirea ilicită şi abuzivă a libertăţii de exprimare, destine, familii şi cariere. Cuvîntul (mai ales cel tipărit) are, deseori, efecte cu mult mai distrugătoare decît agresiunea fizică, urmările fiind de neşters. Tocmai de aceea pedeapsa aplicată celui care îl foloseşte ca pe o armă de atac, contrar prevederilor constituţionale, legale şi regulilor ce guvernează o societate democratică, trebuie să fie pe măsură. În cazul jurnaliştilor lucrurile capătă mai multă gravitate, rolul media în societate fiind unul nu numai de informare, dar mai ales de educare. Apărarea împotriva prejudiciilor cauzate prin folosirea cuvîntului este garantată chiar de Constituţia României prin dispoziţiile art. 30 alin. (6), prin care se precizează că ”libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particlară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.
În raport cu cele prezentate mai sus, acordarea de către instanţă, în temeiul art. 998 şi urm. Cod Civil, a despăgubirilor în cuantumul arătat mai sus – 2.000.000 EURO echivalent în lei – constituie o măsură justă, dreaptă. Plata despăgubirilor urmează a fi efectuată de pîrîţi în mod solidar.
Vă rog să citaţi ca parte a acţiunii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în temeiul dispoziţiilor OUG nr. 130/2007.
În susţinerea acţiunii mele înţeleg să mă folosesc de probe cu înscrisuri şi martori.
Anexez la prezenta, în primă etapă:
- Copie după articolul publicat în ”Tricolorul”, precum şi copii după alte materiale mediatice semnate şi publicate de pîrîta FICA Simona în ultimii 3 ani care demonstrează hărţuire, şantaj, calomnie şi insultă sistematice, in forma organizata,
- Copie după Rezoluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale formulate de DIICOT, Ministerul Public,
- Copie după Cartea de Identitate,
- Copie după Certificatul de Căsătorie,
- Copie după Certificatul de Naştere,
- Copie după Demisia din SPP,
- Copie după Adeverinţa eliberată de SPP din care rezultă plecarea prin Demisie din instituţie,
- Copie după Statutul Asociaţiei ”Proiect SEMPER FIDELIS”, al cărei membru fondator sînt,
urmînd ca în zilele următoare să adaug şi alte documente, pe măsură ce-mi vor fi eliberate (cum ar fi graficul de prezenţă la serviciu în primele două trimestre ale acestui an, dar şi alte documente care pot susţine cauza).
Cu mulţumiri,
Data: 10 august 2010 Semnătura
Nr. Exemplare: 8
Prezentul document a fost timbrat cu timbru judiciar în valoare de 1,50 RON şi a fost achitată taxa de timbru în valoare de 19 RON (chitanţele cu seriile 22-222-41/P.V. 0 şi 22-222-42/P.V. 0)
Anexe: 41pagini
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI SECTORULUI 1 BUCUREŞTI
n.n. urmeaza o suita de plingeri penale. Va vom tine la curent.
Lt. col. Daniela Toba a inaintat un raport Directorului STS prin care solicita declansarea unei cercetari interne cu privire la faptele si persoanele mentionate, propunea informarea CSAT si cerea aprobarea organizarii unei conferinte de presa in calitate de cetatean, fara implicarea STS. Solicitarile au fost respinse.
Documentele anexate le gasiti in Galeria Foto, albumul Asociatia.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.838 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Thursday 12 August 2010 - 13:31:56
Acest comunicat a fost trimis atit presei, cit si administratiei prezidentiale, Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Reprezentantei Romaniei la Consiliul Europei, precum si asociatiilor pentru apararea drepturilor omului.
INVITAŢIE
Asociaţia ”Proiect SEMPER FIDELIS”, prin coordonatorul principal dr. Francisc Tobă, vă invită la
CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ DE PRESĂ
ce va avea loc vineri, 13 august 2010, orele 11.00, în Calea Victoriei nr. 91-93, Sector 1 (la sediul Partidului Ecologist Român).
Tema conferinţei: prezentarea conţinutului acţiunii judiciare civile intentată împotriva Partidului România Mare, S.C. Speranţa S.R.L., domnului Tudor Vadim Corneliu, domnului Modorcea Grid şi doamnei Fica Simona pentru prejudicierea gravă a onoarei şi demnităţii doamnei lt. col. Tobă Daniela Iuliana, fondator al Asociaţiei ”Proiect SEMPER FIDELIS”.
Aspecte ale acţiunii judiciare:
a) Cererea de retragere a autorizaţiei de funcţionare (desfiinţarea hotărârii judecătoreşti) a Partidului România Mare,
b) Cererea de suspendare a ziarului ”Tricolorul”.
Vă rugăm să confirmaţi participarea pînă joi, 12 august, orele 18.00, pe adresa de email -email- sau la numărul de telefon 0745 119 500.
Dr. Francisc Tobă
Coordonator principal Asociaţia “Proiect SEMPER FIDELIS”
Domnule Preşedinte,
Subsemnata, TOBĂ DANIELA IULIANA, domiciliată în Bucureşti, Sector 6, Strada Vlădeasa (...), cadru militar în Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, avînd gradul de locotenent-colonel şi ocupînd funcţia de Şef Birou Relaţii Publice în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, formulez prezenta:
CHEMARE ÎN JUDECATĂ
a următoarelor persoane fizice şi juridice:
a) FICA Simona, cetăţean român, cu adresă de domiciliu necunoscută, angajată/colaboratoare a publicaţiei ”Tricolorul” şi proprietară a publicaţiei online [cenzurat] (http://www.[cenzurat].ro),
b) TUDOR Corneliu Vadim, cetăţean român, Bucureşti, Str. Emile Zola nr. 2, Sector 1, Director al publicaţiei ”Tricolorul” conform afirmaţiilor sale publice şi proprietar cu 90% al Editurii S.C. SPERANŢA S.R.L.,
c) PARTIDUL ROMÂNIA MARE, cu sediul în Bucureşti, Str. Emile Zola nr. 2, Sector 1, a cărui siglă este înscrisă pe frontispiciul publicaţiei ”Tricolorul”,
d) Editura S.C. SPERANŢA S.R.L., cu sediul în Bucureşti, Strada G-ral Dr. Mihail Butoianu nr. 4, Et. 1, Ap. 1, Sector 5, editor al publicaţiei ”Tricolorul” aparţinând Partidului România Mare conform siglei afişate pe prima pagină,
e) MODORCEA Grid, cetăţean român, adresă de domiciliu necunoscută, Şef secţie (cultură) al publicaţiei ”Tricolorul”,
urmând ca prin sentinţa pe care o veţi pronunţa să-i obligaţi pe sus-numiţii, în temeiul dispoziţiilor art. 998 şi urm. ale Codului Civil, la plata către subsemnata a sumei pe care o va stabili instanţa, cu titlul de daune – interese, pentru prejudicii grave aduse onoarei şi demnităţii mele, carierei mele, statutului meu de militar, de femeie şi de persoană căsătorită, de angajat al statului într-o instituţie de importanţă privind securitatea naţională – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de cetăţean român de etnie maghiară.
Totodată, prin sentinţă vă rog să constataţi prejudiciul grav adus de sus-numiţii demnităţii şi onoarei mele.
De asemenea, solicit prin prezenta, în temeiul dispoziţiilor art. 27 alin(5) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, să dispuneţi retragerea de către autoritatea emitentă a autorizaţiei de funcţionare a editurii S.C. SPERANŢA S.R.L., editorul publicaţiei ”Tricolorul”, respectiv suspendarea apariţiei acestei publicaţii, dat fiind faptul că aceasta a încălcat grav dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului sus-menţionată.
Părţile ale căror domicilii/sedii nu se cunosc urmează a fi citate, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă, prin publicitate la uşa instanţei şi prin Monitorul Oficial al României.
Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază prezenta cerere de chemare în judecată sînt următoarele:
În data de 4 august 2010, ziarul ”Tricolorul”, subintitulat ”Ziar popular, creştin şi european”, a publicat pe prima pagină, loc central, sub semnătura pîrîtei FICA Simona, articolul ”Este, Oare, Daniela Tobă amanta lui Marcel Opriş?” cu subtitlu ”Când instanţa naşte spioni, iar Parchetul îi botează!”. Articolul abundă în afirmaţii mincinoase şi denigratoare la adresa mea. Astfel, se afirmă în articol că:
a) Am fondat ”un Serviciu Secret "privat"!”;
b) Am fost destituită din SPP;
c) Sînt ”semperistă penală”;
d) ”SPP a dovedit - cu probe!” că am sustras ”documente cu caracter Strict Secret”;
e) ”reprezentanţii SIE constatau” că aş fi făcut publice documente clasificate ”ce vizează Siguranţa Naţională”;
f) Sînt spion şi mă joc de-a spionii;
g) Public ”documente secrete în serial”;
h) Am furat documente din serverele SPP, iar acum fur din serverele STS, fiind ”în grija lui Marcel Opriş”;
i) Întreţin relaţii intime cu Directorul STS, Marcel Opriş şi pentru acest lucru lipsesc de la serviciu;
j) Sînt ”fustă”;
k) Mă ocup cu interceptări telefonice ilegale şi ascult convorbirile angajaţilor SRI şi ai celor din ”Serviciul Secret al Armatei”;
l) Am ordonat filaje;
Toate aceste afirmaţii sînt insulte şi calomnii de natură care mi-au adus şi continuă să-mi aducă grave prejudicii de ordin moral şi profesional, după cum am arătat anterior, şi care mă expun la pericole şi dispreţ public.
În acest sens, arăt că sînt căsătorită cu Tobă Francisc, iar afirmaţia indusă prin întrebarea din titlul articolului, dar şi afirmaţiile din cuprinsul acestuia cu privire la pretinsele raporturi intime pe care le-aş întreţine cu Directorul STS, gl. lt. Marcel Opriş, sînt de natură să producă un grav prejudiciu de ordin familial, atît mie, cît şi soţului meu. Acuzaţia de adulter adusă unei femei căsătorite are de cele mai multe ori consecinţe ireparabile în plan familial, social şi profesional. În cazul meu, o asemenea acuzaţie este cu atît mai păgubitoare cu cît sînt militar angajat într-o instituţie fundamentală din sistemul naţional de securitate, sistem caracterizat de reguli profesionale şi morale extrem de severe, prevăzute explicit în regulamentele militare.
În plus, prin funcţia pe care o ocup, aceea de Şef Birou Relaţii Publice, sînt în contact permanent cu cetăţenii, fiind esenţial ca imaginea mea publică să corespundă pe deplin respectivelor reguli menţionate anterior. De principiu, acuzaţia că aş întreţine relaţii intime cu superiorul meu în timpul serviciului trebuie să aibă drept consecinţă, dacă ar fi adevărată, atît demisia mea, cît şi demisia acestuia.
Dar întregul articol are drept ţintă tocmai crearea atmosferei care să ducă la înlăturarea mea din instituţia în care lucrez. În acest sens este de reţinut faptul că autorii acestui demers jurnalistic – atît pîrîta care semnează articolul, cît şi societatea editoare, directorul şi şeful secţiei de cultura al publicaţiei ”Tricolorul” – urmăresc să exercite presiuni atît asupra mea, cît şi a conducerii instituţiei în care lucrez, fie pentru a o părăsi, fie pentru a fi suspendată din funcţie şi/sau demisă. Pentru atingerea acestui scop, pe lîngă aspectele de moralitate descrise anterior, mi se creează imaginea de spion în slujba statului maghiar prin insistenta trimitere la numele de fată – Bodizs, nume pe care nu îl port şi nici nu îl folosesc. Această trimitere nu urmăreşte altceva decît eliminarea mea pe criterii etnice, eliminare la care autorii îl instigă în mod direct pe şeful STS.
De altfel, pîrîta FICA Simona duce de 3 ani o asiduă campanie de presă tipărită şi pe Internet în care criteriul etnic ocupă principalul loc în seria insultelor şi calomniilor la adresa mea, însoţită de cereri explicite de demitere şi acuze grave de spionaj în favoarea statului maghiar. Această campanie de hărţuire, insultă şi calomniere s-a intensificat exponenţial în ultimul an.
Acuzaţiile care mi se aduc prin articol – că sînt spion (ungur), că sustrag documente secrete prin acces neautorizat pe computerele STS unde lucrez – declanşează cercetări interne specifice. Aceste cercetări sînt însoţite de măsuri ce pun în pericol drepturile şi libertăţile mele fundamentale – dreptul la muncă, dreptul la promovare, chiar dreptul la libertate şi la viaţă etc. (Se impune precizarea faptului că nu am conturi în bănci din România sau străinătate, nu am alte venituri decît cele aferente muncii prestate în STS, nu deţin locuinţe proprietate personală, nu am acţiuni la societăţi comerciale, iar prin natura funcţiei ocupate am completat şi depus de fiecare dată la termen declaraţia de avere.)
Se cuvine să menţionez faptul că încă de la angare în STS am primit Certificat ORNISS pentru gestionarea documentelor pînă la nivelul de clasificare ”Strict Secret”, însă toate materialele cu care am operat pe parcursul timpului sînt neclasificate sau clasificate cel mult ”Secret de Serviciu” prin natura activităţii de comunicare publică a unităţii militare în care îmi desfăşor activitatea (petiţii ale cetăţenilor, materiale de presă etc.) Certificările ORNISS se eliberează numai în baza verificărilor şi avizelor efectuate de către instituţiile abilitate, inclusiv SRI.
Cu atît mai grave sînt acuzaţiile cu cît se afirmă că aş fi încălcav grav legea ordonînd filaje şi executînd interceptări de telefoane ale unor cadre militare din alte instituţii ale sistemului naţional de securitate. În alte state astfel de acuzaţii sînt suficiente pentru eliminarea chiar fizică a celui acuzat.
Acţiunea pîrîţilor vizînd înlăturarea mea din instituţie se constituie, pe fond, chiar într-un atac la însăşi securitatea naţională a României, de vreme ce sînt atacate şi implicit vulnerabilizate onoarea, moralitatea, demnitatea, credibilitatea şi profesionalismul Directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale - instituţie militară aflată directa coordonare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, persoană publică cu rang de secretar de stat, deţinînd rang militar în corpul generalilor.
O analiză chiar şi mai puţin atentă a textului publicat în ziarul ”Tricolorul” conduce la concluzia existenţei unei pregătiri sistematice, profesioniste, pe multiple planuri, a acţiunii de eliminare a mea din instituţia în care lucrez. Pîrîţii acţionează în plan psihologic atît asupra mea, în ideea de a mă forţa să-mi prezint demisia, dar şi asupra directorului STS, în ideea de a-l forţa să mă demită sau să facă presiuni asupra mea pentru a-mi înainta demisia. De altfel, după cum am arătat, pîrîţii instigă în mod direct la aşa ceva, acest îndemn fiind lansat în mod explicit în text, dar si pe site-ul numitei FICA Simona. Menţionez ca pe parcursul celor 3 ani în care pîrîta FICA Simona a dus anterior menţionata campanie de denigrare, acesta a cerut în mod direct şi repetat demiterea mea însuşi directorului STS.
Pîrîţii strecoară printre rînduri şi posibilitatea şantajului – ”(...)ştim, dar nu vrem să le stricăm oamenilor tihna căsniciilor...” – şantaj care este în formă organizată şi care, dat fiind numărul autorilor, capătă forma de crimă organizată.
Un alt plan în care acţionează pîrîţii este cel al incitării la discriminare pe criterii etnice, simplul fapt ca provin din familie mixtă română-maghiară (tatăl meu este de etnie maghiară) fiind suficient, în opinia lor, pentru a fi calificata drept spion şi pentru a fi eliminată din instituţia în care lucrez. Menţionez ca tatăl meu, Arpad, a fost ofiţer al Armatei Române şi a ieşit la pensie în urma unei cariere militare completă şi ireproşabilă. Mama mea, Niculina, cetăţean român, decedată, a fost profesor de istorie, o persoană cu vastă cultură, apreciată în mediile educaţionale.
Nu în ultimul rînd, acuzaţia că aş fura şi vinde documente clasificate este de natură să creeze premisele cel puţin ale suspendării mele din funcţie şi declanşării unei cercetări penale.
Presiunea profesionistă şi sistematică nu se opreşte numai asupra mea şi a directorului STS, ci este îndreptată şi asupra soţului meu, precum şi a opiniei publice, prin funcţia mediatică a publicaţiei.
Pentru a oferi o imagine, fie şi aproximativă, asupra carierei mele profesionale, niciodată supusă suspiciunilor, scandalurilor sau altor forme negative de percepţie publică, arăt că:
- Sînt licenţiată a Universităţii Politehica Bucureşti (promoţia 1995) şi am absolvit o serie de cursuri academice postuniversitare, masterate şi de specializare în instituţii româneşti, între care: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1995-1997, studii academice postuniversitare), Guvernul României cu sprijinul Institutului Republican Internaţional din SUA (1997, curs specializare), Guvernul României: Programul pentru Reforma Administratiei Publice - Uniunea Europeana/PHARE (1995-1997, curs specializare), Centrul Managerial EUROCEDRES (2000, curs specializare), Academia de Poliţie ”A.I. Cuza” (2002-2003, master), George C. Marshall Center prin Ministerul Apărării Naţionale (2002, curs specializare), Universitatea Bucureşti (2003-2004, studii postuniversitare), Academia Naţională de Informaţii (2007-2009, master).
- Am lucrat în mai multe instituţii publice, dar şi in zonă privată: Institutul de Cercetare si Proiectare Materiale de Constructii PROCEMA S.A. (1989-1992) ca laborant tehnolog, Grupul Şcolar Industrial Material Rulant (1992-1996) în funcţia de cadru didactic auxiliar; Guvernul României – Departamentul Informaţiilor Publice (1997-2000) întîi în funcţia de consultant guvernamental, fiind avansata după 8 luni ca expert – şef Sector Analiză, Strategie şi Comunicare Interministerială pentru merite în dezvoltarea şi implemetarea unor campanii naţionale de comunicare publică; Ministerul Apărării Naţionale – Cabinetul şefului Statului Major General (2000-2001) ca expert şi purtător de cuvînt (de unde am plecat prin cerere de transfer); Serviciul de Protecţie şi Pază, Cabinetul Directorului şi apoi Centrul de Pregătire Profesională a Personalului (2001-2004) în funcţia de ofiţer specialist şi grad de căpitan (de unde am plecat prin demisie cu motivaţia explicită a solicitării); S.C. Blueteam Ecologic S.R.L.(2004-2006) ca Director marketing şi acţionar. Din 2006 sînt angajat al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în funcţia de şef birou, avînd la angajare gradul de căpitan, fiind avasantă la termen maior (2007) şi la excepţional locotenent-colonel (2009) pentru contribuţia adusă la campania de promovare a numărului unic de urgenţă 112.
Toate calificativele de serviciu primite ca militar, atît în SPP, cît şi STS au fost de nivel ”Foarte bun”.
Văzînd dispoziţiile art. 27 alin (5) din O.U.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, vă rog să dispuneţi ca autoritatea emitentă să retragă autorizaţia de funcţionare (desfiinţarea hotărîrii judecătoreşti) a Partidului România Mare, editorul de fapt al publicaţiei ”Tricolorul”, să retragă autorizaţia de funcţionare S.C. SPERANŢA S.R.L. care editează publicaţia ”Tricolorul”, respectiv să suspendaţi apariţia publicaţiei în cauză, dat fiind prejudiciul semnificativ, chiar grav, pe care mi l-a creat prin discriminare pe criteriu etnic – incitarea la discriminare constituie, portivit actului normativ sus-citat, discriminare. În acest sens arăt că acţiunea pîrîţilor constituie discriminare pe criterii etnice, dar şi de gen (prin acuzaţia că aş fi avansat în carieră doar pentru că sînt femeie, că sînt ”fustă”), precum şi hărţuire (art. 2 alin (5), idem, iar în cazul editurii, directorului şi şefului de secţie al publicaţiei, fie şi prin atitudinea pasivă adoptată. Pîrîta FICA Simona a săvîrşit în mod direct faptele.
Precizez că toti pîrîţii au creat împreună prejudiciul şi au săvîrşit împreună faptele de discriminare prevăzute prin OUG nr. 137/2000 – pîrîta Fica Simona a scris şi semnat articolul, societatea editoare a pus la dispoziţie spaţiul de publicare şi fondurile aferente realizării şi tipăririi, seful secţiei a propus directorului articolul spre publicare, iar directorul a aprobat publicarea.
În ceea ce priveşte echivalentul în bani al prejudiciului pe care l-am suferit este de reţinut faptul că, aşa cum de altfel a apreciat şi Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 62/2007, onoarea şi demnitatea, ca valori supreme consacrate şi garantate prin art. 1 al Constituţiei României, nu pot fi evaluabile în bani. Potrivit Curţii Constituţionale, ”dezonoarea este prin natura sa ireparabilă, iar demnitatea umană nu poate fi echivalată în bani şi nici compensată prin foloase materiale”. De asemenea, conform aceleiaşi Decizii Curtea apreciază că ”insulta şi calomnia lezează grav personalitatea umană, demnitatea şi reputaţia celor agresaţi”. Pornind de la această constatare, orice evaluare în bani a prejudiciilor nu poate fi aşadar decît arbitrară. Rezultă de aici că despăgubirea financiară trebuie stabilită după alte criterii, precum acela al necesităţii reparării pagubei produse printr-o serie de acţiuni de popularizare a sentinţei prin comandarea şi editarea unor materiale biografice, a unor studii cu privire la insultă şi calomnie prin mass media şi cu privire la principiul prezumţiei de nevinovăţie, prin organizarea de conferinţe de presă şi prin oricare alte mijloace de comunicare publică. Ceea ce o persoană a pierdut prin insultă, calomnie şi discriminare săvîrşite în public nu poate fi recîştigat decît printr-o campanie mediatică susţinută şi continuă, sistematică şi organizată, care să aibă un impact mai mare decît impactul primar al insultei, calomniei şi discriminării, ştiut fiind din studiile de specialitate faptul ca informaţiile negative se propagă scris şi oral de la 1 emiţător la 10 receptori, pe cînd dezminţirea acestora doar de la 1 emiţător la 2-3 receptori. Mai precis, dacă o informaţie negativă a fost diseminată printr-o publicaţie cu un tiraj de 300.000 exemplare, atunci dezminţirile, explicaţiile şi probele aferente trebuie să fie receptate de cel puţin 300.000 de persoane, dar nu numai o singură dată, ci în mod repetat, astfel încît campania sus-menţionată să-şi atingă scopul şi în acelaşi timp să stopeze valul de propagare al informaţiilor negative.
În cazul de faţă, prejudiciul este cu atît mai grav dat fiind faptul că acesta a fost cauzat nu numai prin suport de hîrtie, dar şi prin Internet, atît pe site-ul ”Tricolorul”, cît şi prin publicaţia online ”[cenzurat]”.
Mai mult, aria pe care trebuie să se desfăşoare acţiunea de reparare a prejudiciului este cu atît mai mare cu cît ziarul ”Tricolorul” este, după cu scrie chiar în titlu, ”ziar european”, cu distribuţie inclusiv în Parlamentul European unde directorul publicaţiei îşi desfăşoară activitatea prin statutul său de europarlametar, ceea ce face ca acţiunile reparatorii să nu se limiteze doar la spaţiul românesc. În spaţiul european cheltuielile sînt pe măsură.
Simplul fapt al stabilirii de către instanţă a unei sume mari drept despăgubire pentru prejudiciul suferit este de natură să ofere, prin mediatizarea cuantumului, compensarea pagubei suferite. În aceste sens, suma de 2.000.000 (două milioane) EURO este de natură să producă o asemenea mediatizare astfel încît să atragă atenţia opiniei publice asupra cazului pentru ca aceasta să urmărească ulterior toate acţiunile demarate prin campania de reparare a prejudiciului.
Nu este însă suficientă acordarea unei sume ce ar acoperi cheltuielile aferente campaniei sus-menţionate, ci este necesar ca acţiunile reparatorii să îşi atingă scopul, atingere care nu poate fi realizată decît prin impactul puternic produs de soluţia judecătorească în aspectul ei pecuniar, ştiut fiind că memoria colectivă reţine doar faptele ieşite din comun.
De principiu, orice persoană – cu atît mai mult o femeie – caută să-şi clădească o familie şi să-şi croiască o carieră. Alegaţii de genul celor formulate de pîrîţi la adresa mea lasă întotdeauna urme de neşters în conştiinţa şi sufletul celui lezat, membrilor familiei sale, prietenilor şi colegilor de muncă, adesea pentru tot restul vieţii, iar prejudiciul suferit nu poate fi acoperit niciodată. Numai o sentinţă aspră şi dreaptă, cu imapct imediat şi puternic în opinia publică, poate repara, fie şi în parte, prejudiciul suferit.
Pentru o femeie, acuzaţia de infidelitate conjugală este un stigmat ce cu greu poate fi înlaturat. Acest stigmat este cu atît mai dureros cînd i se adaugă relaţii de infidelitate întreţinute cu superiorul său profesional. Opinia publică o va dispreţui, punînd ascensiunea sa profesională pe seama respectivei relaţii. Mai mult, imaginea instituţiei în care acasta îşi desfăşoară activitatea este grav afectată, oferind posibilitate şi altora să speculeze şi aducă acuze conexe ulterioare precum cele privind cheltuirea corespunzătoare a banului public, privind mecanismele de selecţie şi recrutare a personalului, privind funcţionarea internă a instituţiei şi îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor acesteia.
În mod corelativ, o sentinţă aspră sub aspect pecuniar este în măsură să reprime tendinţa unora de a distruge, prin folosirea ilicită şi abuzivă a libertăţii de exprimare, destine, familii şi cariere. Cuvîntul (mai ales cel tipărit) are, deseori, efecte cu mult mai distrugătoare decît agresiunea fizică, urmările fiind de neşters. Tocmai de aceea pedeapsa aplicată celui care îl foloseşte ca pe o armă de atac, contrar prevederilor constituţionale, legale şi regulilor ce guvernează o societate democratică, trebuie să fie pe măsură. În cazul jurnaliştilor lucrurile capătă mai multă gravitate, rolul media în societate fiind unul nu numai de informare, dar mai ales de educare. Apărarea împotriva prejudiciilor cauzate prin folosirea cuvîntului este garantată chiar de Constituţia României prin dispoziţiile art. 30 alin. (6), prin care se precizează că ”libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particlară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.
În raport cu cele prezentate mai sus, acordarea de către instanţă, în temeiul art. 998 şi urm. Cod Civil, a despăgubirilor în cuantumul arătat mai sus – 2.000.000 EURO echivalent în lei – constituie o măsură justă, dreaptă. Plata despăgubirilor urmează a fi efectuată de pîrîţi în mod solidar.
Vă rog să citaţi ca parte a acţiunii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în temeiul dispoziţiilor OUG nr. 130/2007.
În susţinerea acţiunii mele înţeleg să mă folosesc de probe cu înscrisuri şi martori.
Anexez la prezenta, în primă etapă:
- Copie după articolul publicat în ”Tricolorul”, precum şi copii după alte materiale mediatice semnate şi publicate de pîrîta FICA Simona în ultimii 3 ani care demonstrează hărţuire, şantaj, calomnie şi insultă sistematice, in forma organizata,
- Copie după Rezoluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale formulate de DIICOT, Ministerul Public,
- Copie după Cartea de Identitate,
- Copie după Certificatul de Căsătorie,
- Copie după Certificatul de Naştere,
- Copie după Demisia din SPP,
- Copie după Adeverinţa eliberată de SPP din care rezultă plecarea prin Demisie din instituţie,
- Copie după Statutul Asociaţiei ”Proiect SEMPER FIDELIS”, al cărei membru fondator sînt,
urmînd ca în zilele următoare să adaug şi alte documente, pe măsură ce-mi vor fi eliberate (cum ar fi graficul de prezenţă la serviciu în primele două trimestre ale acestui an, dar şi alte documente care pot susţine cauza).
Cu mulţumiri,
Data: 10 august 2010 Semnătura
Nr. Exemplare: 8
Prezentul document a fost timbrat cu timbru judiciar în valoare de 1,50 RON şi a fost achitată taxa de timbru în valoare de 19 RON (chitanţele cu seriile 22-222-41/P.V. 0 şi 22-222-42/P.V. 0)
Anexe: 41pagini
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI SECTORULUI 1 BUCUREŞTI
n.n. urmeaza o suita de plingeri penale. Va vom tine la curent.
Lt. col. Daniela Toba a inaintat un raport Directorului STS prin care solicita declansarea unei cercetari interne cu privire la faptele si persoanele mentionate, propunea informarea CSAT si cerea aprobarea organizarii unei conferinte de presa in calitate de cetatean, fara implicarea STS. Solicitarile au fost respinse.
Documentele anexate le gasiti in Galeria Foto, albumul Asociatia.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.838 )