News Item: Statutul politistului - forma propusa de minister
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Sunday 29 May 2011 - 10:35:25
Ca de obicei, asteptam propunerile si observatiile voastre pe adresa noastra de mail -email- sau pe forum.
PROIECT
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1 - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice de serviciu dintre poliţist şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, precum şi standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea impuse de profesia de poliţist.
(2) Poliţistul este funcţionar public cu statut special, care poartă de regulă armament, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, ce poartă de regulă uniformă şi exercită, în principal, atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în condiţiile legii.
(3) Statutul special este conferit de natura şi condiţiile speciale de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, de riscurile misiunilor îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică a poliţistului, siguranţa sa şi a familiei sale, de obligaţiile, îndatoririle, restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi incompatibilităţile specifice, precum şi de drepturile profesionale şi compensatorii acordate în condiţiile prezentei legi.
ART. 2 - Autoritatea conferită de statutul profesional şi de funcţia deţinută se exercită exclusiv în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu şi asigurării respectării legii şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi Statului Român, exclusiv pe baza legii şi nu poate fi exercitată în mod discreţionar sau în interesul personal al poliţistului.
ART. 3 - Activitatea profesională a poliţistului se subordonează următoarelor principii:
a) principiul respectării legii, potrivit căruia în exercitarea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor;
b) principiul egalităţii în faţa legii, potrivit căruia, în faţa legii, poliţistul este egal în drepturi în aceeaşi măsură ca toţi ceilalţi subiecţi de drept şi, deopotrivă îi incumbă obligaţiile prevăzute de lege, fără discriminări şi fără privilegii;
c) principiul suficienţei, gradualităţii şi proporţionalităţii, potrivit căruia poliţistul este obligat să-şi direcţioneze acţiunile şi măsurile permise de lege cu urmărirea valorilor de echitate şi toleranţă, dar în acelaşi timp fiind obligat de a selecta din mijloacele de acţiune permise pe acelea care sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului legitim urmărit;
d) principiul echilibrului, imparţialităţii, nediscriminării şi echidistanţei, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să aplice prevederile legale în mod nediferenţiat, fără discriminări pe considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică, de vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională sau socială;
e) principiul transparenţei, constă în deschiderea pe care poliţistul este obligat să o manifeste faţă de comunitate, în legătură cu aspectele activităţii pe care o desfăşoară, respectând limitele stabilite de reglementările legale în vigoare, care îi sunt opozabile;
f) principiul disponibilităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a interveni pentru soluţionarea oricărei situaţii în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, în scopul de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale, contribuind, permanent, la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciului poliţienesc;
g) principiul priorităţii interesului public, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, poliţistul este obligat să respecte şi să promoveze atributul esenţial al serviciului poliţienesc, respectiv de a fi permanent în slujba cetăţeanului;
h) principiul profesionalismului, constă în cunoaşterea şi aplicarea corectă şi responsabilă a aspectelor teoretice şi a deprinderilor practice, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi perfecţionarea continuă, în vederea obţinerii şi menţinerii unui standard înalt de calitate a activităţii profesionale;
i) principiul confidenţialităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea autorităţii conferite de lege;
j) principiul integrităţii morale, constă în obligativitatea adoptării unui comportament conform normelor deontologice specifice profesiei de poliţist;
k) principiul loialităţii, se exprimă prin ataşamentul manifestat de către poliţist faţă de MAI şi valorile şi obiectivele promovate de acesta.
ART. 4 - Poliţistul este obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările comunitare şi internaţionale la care România este parte, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu, normele de etică şi deontologie ale poliţistului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îndeplinească întocmai dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
ART. 5 - Şefii ierarhici răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
CAPITOLUL II
RECRUTARE, SELECŢIE, ANGAJARE
SECŢIUNEA 1
Dobândirea calităţii de poliţist, selecţionarea şi formarea profesională a poliţiştilor
ART. 6 - În sensul prezentei legi prin cariera poliţistului se înţelege ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii raporturilor de serviciu până în momentul încetării acestora, potrivit actelor normative în vigoare şi opţiunilor individuale, în funcţie de nevoile instituţiei, cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale.
ART. 7 - (1) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
(2) Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Pierderea calităţii de poliţist determină încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu MAI.
ART. 8 - (1) Calitatea de poliţist poate fi dobândită, în condiţiile prezentei legi, de orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
e) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru categoria A – Corpul ofiţerilor de poliţie sau B – Corpul agenţilor de poliţie, după caz;
f) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
g) nu a fost eliberată ori destituită din funcţie ori nu s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ultimii 3 ani;
h) este aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic pentru exercitarea profesiei de poliţist, situaţie atestată prin examen medical de specialitate şi teste aptitudinale fizice şi psihologice, efectuate în clinici şi laboratoare autorizate din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
i) nu are antecedente penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, ori nu se află în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) nu are calitatea de membru al unui partid politic, al unor organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, al unor fundaţii ori asociaţii care funcţionează pe lângă partidele politice, al unei organizaţii cu caracter politic;
k) nu are calitatea de membru al unor organizaţii interzise de lege;
l) are un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi candidaţilor la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), cu excepţia condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. j), precum şi specialiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (3) transferaţi din instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. După admiterea în instituţiile de învăţământ, elevii şi studenţii sunt obligaţi ca în termen de 5 zile lucrătoare să îndeplinească şi condiţia prevăzută la alin. (1) lit. j).
(3) Calitatea de poliţist, precum şi cea de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI se pierde dacă oricare din condiţiile prevăzute la alin. (1) nu mai este îndeplinită.
(4) În situaţiile în care după dobândirea calităţii de poliţist, elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI, ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI, intervine o situaţie care determină începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată, pierderea calităţii de poliţist, de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI are loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunţată de către instanţa de judecată.
ART. 9 - (1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(2) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor altor instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ori din afara acestuia, la care s-au format pentru nevoile MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru unele funcţii de poliţist pot fi încadraţi din sursă externă sau transferaţi din instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz, specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. Specialiştii pot fi încadraţi exclusiv pe funcţii ale căror cerinţe de ocupare, potrivit fişei postului, nu pot fi îndeplinite de absolvenţii domeniilor de studii universitare din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv de către absolvenţii şcolilor postliceale ale MAI.
(4) Ofiţerii de poliţie provin şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” forma de învăţământ zi.
(5) Încadrarea în poliţie din sursă externă a specialiştilor în condiţiile alin. (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.
ART. 10 - (1) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI se realizează prin concurs. Criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru concursurile de admitere în instituţiile învăţământ ale MAI, precum şi cele de selecţionare a candidaţilor la concursurile/examenele pentru încadrarea din sursă externă, se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Admiterea agenţilor de poliţie la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” se face pe bază de concurs la care pot participa agenţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au o vechime în poliţie de minim 2 ani;
b) au vârsta de maxim 35 ani;
c) nu au raporturile de serviciu suspendate;
d) la ultima evaluare anuală au obţinut cel puţin calificativul „Bine”;
(3) Pe perioada înmatriculării în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie dobândeşte şi calitatea de student, raporturile sale de serviciu fiind modificate prin detaşare pe durata studiilor la instituţia de învăţământ.
(4) În calitate de student al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie beneficiază, prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (3), numai de o bursă lunară echivalentă cu salariul funcţiei de bază deţinute anterior înmatriculării în Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
(5) Agentul de poliţie absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” care nu a obţinut diploma de licenţă se reîncadrează în unitatea din care a provenit sau, dacă acest lucru nu este posibil, în altă unitate.
(6) Poliţistul prevăzut la alin. (5) poate susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile legii.
(7) În situaţia nepromovării examenului de licenţă în condiţiile alin. (6) agentul de poliţie este obligat să suporte restituirea cheltuielilor efectuate cu pregătirea sa în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile angajamentului încheiat în acest scop.
(8) Absolvenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, alţii decât cei proveniţi din agenţi de poliţie, care nu promovează examenul de licenţă se repartizează la unităţi în specialităţile pentru care s-au pregătit şi li se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(9) Absolvenţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (8) pot susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, organizat în condiţiile legii.
(10) Pentru înmatricularea în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) elevii, studenţii sau după caz, agenţii de poliţie sunt obligaţi să semneze un angajament, prin care se obliga ca, după absolvire, să îşi desfăşoare activitatea în cadrul MAI pe o perioadă de 10 ani. În cazul agenţilor de poliţie aflaţi sub efectul unui angajament semnat cu ocazia înmatriculării în şcolile postliceale de formare iniţială a agenţilor de poliţie ori cu ocazia urmării cursului de iniţiere în carieră, intrarea în vigoare a noului angajament va produce, încetarea de drept a angajamentului iniţial.
ART. 11 - (1) MAI, prin instituţiile de învăţământ proprii, asigură formarea continuă a poliţiştilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale ale acestora.
(2) Poliţistul poate urma programe de formare profesională continuă finanţate de către MAI şi organizate în afara acestuia, în ţară, cu aprobarea şefului direct de a participa la respectivul program de formare.
(3) Poliţistul poate fi trimis la programe de formare profesională în străinătate în interesul MAI, în condiţiile legii.
(4) În primul an de activitate, poliţiştii care provin din rândul persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (3) trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră, organizat în condiţiile stabilite în Ghidul carierei poliţistului.
(5) Categoriile, formele, modul de desfăşurare şi durata programelor de formare profesională continuă a poliţistului în instituţiile de învăţământ ale MAI, precum şi condiţiile de participare a poliţistului la programe de formare profesională în străinătate se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 12 - (1) În curriculele de învăţământ ale instituţiilor de învăţământ ale MAI se prevede, în primul an de studii, un curs de pregătire militară, în scopul asigurării serviciului militar activ în condiţiile prevăzute de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI care nu dobândesc statutul de poliţist, li se asigură echivalarea îndeplinirii serviciului militar activ şi li se acordă, în condiţiile legii, gradul militar în rezervă de soldat, fruntaş sau caporal în rezervă, în raport cu nota de promovare a cursului prevăzut la alin. (1), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 13 - Pregătirea şi evoluţia profesională a poliţistului se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, în Ghidul carierei poliţistului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea gradelor profesionale, încadrarea poliţiştilor la debutul în profesie, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei şi avansarea în gradele profesionale
ART. 14 - (1) Absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau, după caz, cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1), (2) şi (4), li se acordă grade profesionale potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi sunt încadraţi în structurile MAI.
(2) La absolvirea cu diplomă a instituţiei de formare iniţială a agenţilor de poliţie, absolventului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(3) La absolvirea instituţiilor de învăţământ superior cu diplomă de licenţă/echivalentă prevăzute la art. 9 alin. (1), (2) şi (4), absolventului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie.
(4) Persoanelor încadrate din sursă externă potrivit art. 9 alin. (3) li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportată la atribuţiile din fişa postului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Nu se consideră vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite necesară în vederea acordării gradelor profesionale din corpul ofiţerilor de poliţie vechimea realizată în calitatea de agent de poliţie în structurile MAI.
(5) Persoanelor transferate potrivit art. 9 alin. (3) li se echivalează gradele militare sau profesionale deţinute anterior cu grade profesionale, în condiţiile prezentei legi.
Art. 15 – Data acordării primului grad profesional sau, după caz, data echivalării gradelor militare/profesionale cu grade profesionale reprezintă data dobândirii calităţii de poliţist şi data naşterii raporturilor de serviciu dintre poliţist şi MAI.
ART. 16 - (1) La acordarea primului grad profesional, persoana ce urmează să obţină calitatea de poliţist depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ a MAI, în cazul absolvenţilor prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi (4), respectiv a şefului structurii MAI în care are loc încadrarea, în celelalte cazuri, şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credinţă este semnat de către persoana care se încadrează ca poliţist şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ a MAI sau de şeful structurii MAI, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
(7) Refuzul depunerii jurământului de credinţă, consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la alin. (1), atrage neacordarea primului grad profesional.
ART. 17
(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu atribuţiile specifice, a căror îndeplinire necesită studii universitare ori, după caz, cel puţin studii liceale, după cum urmează:
a) categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie. Aceştia trebuie să aibă studii universitare de licenţă/echivalente, absolvite cu diplomă de licenţă/echivalentă. Ofiţerii de poliţie cu gradele profesionale de comisar-şef de poliţie, chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie trebuie să aibă cel puţin studii universitare de masterat, absolvite cu diplomă.
b) categoria B - Corpul agenţilor de poliţie. Aceştia trebuie să aibă studii postliceale absolvite cu diplomă pentru agenţii de poliţie prevăzuţi la art. 9 alin. (1) ori, după caz, cel puţin studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat pentru agenţii de poliţie încadraţi potrivit art. 9 alin. (3).
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor general de poliţie;
b) chestor-şef de poliţie;
c) chestor principal de poliţie;
d) chestor de poliţie;
e) comisar-şef de poliţie;
f) comisar de poliţie;
g) subcomisar de poliţie;
h) inspector principal de poliţie;
i) inspector de poliţie;
j) subinspector de poliţie.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef principal de poliţie;
b) agent-şef de poliţie;
c) agent-şef adjunct de poliţie;
d) agent principal de poliţie;
e) agent de poliţie.
ART. 18 - Acordarea gradelor profesionale se face de către:
a) Preşedintele României, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie propuşi pentru avansare la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie;
b) ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor structurilor MAI, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) şefii structurilor MAI, pentru agenţii de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
Art. 19 - (1) După acordarea primului grad profesional în corpul ofiţerilor, respectiv agenţilor de poliţie, poliţiştii sunt încadraţi ca debutanţi pe o perioadă de stagiu de 6 luni pentru agenţii de poliţie, respectiv 12 luni pentru ofiţerii de poliţie. Poliţiştii prevăzuţi la art. 9 alin. (3) sunt încadraţi pe o perioadă de probă de 6 luni pentru agenţii de poliţie, respectiv 12 luni pentru ofiţerii de poliţie.
(2) Pe perioada de stagiu poliţistul este încadrat în funcţia de agent debutant, respectiv ofiţer debutant.
(3) Pe perioada de probă poliţistul este încadrat în funcţia corespunzătoare gradului profesional acordat, prevăzută cu cel mai mic coeficient de ierarhizare din statul de organizare.
(4) La expirarea perioadei de stagiu, respectiv de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie în raport de categoria din care face parte.
(5) Poliţistului declarat nepromovat la examenul de definitivare în profesie îi încetează de drept raportul de serviciu, cu excepţia ofiţerilor prevăzuţi la art. 9 alin. (4), care revin în corpul agenţilor de poliţie, cu gradul profesional deţinut anterior detaşării la instituţiile de învăţământ.
(6) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor prevăzuţi la alin. (2), după promovarea examenului de definitivare în profesie.
(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în serviciu. Perioada de stagiu/probă neurmată de definitivarea în profesie nu constituie vechime necesară pentru ocuparea unei alte funcţii publice.
(8) Organizarea şi desfăşurarea activităţii pe perioada de stagiu şi de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(9) Poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) şi (3) beneficiază de sprijinirea integrării socio-profesionale în unităţile în care sunt încadraţi şi sunt incluşi în programe de tutelă profesională, organizate în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(10) Prevederile alin. (1)-(9) sunt aplicabile inclusiv poliţiştilor cărora le-au încetat anterior raporturile de serviciu cu MAI, în condiţiile legii, şi care au mai fost definitivate în profesia de poliţist, indiferent de corpul profesional din care au făcut parte.
ART. 20 – (1) Gradele profesionale se acordă poliţiştilor la împlinirea stagiului minim în grad prin avansare cu ocazia Zilei Naţionale a României – „1 Decembrie”.
(2) Acordarea gradelor profesionale, prin avansarea poliţiştilor prevăzuţi la art. 71 alin. (3), se face cu ocazia zilelor aniversare ale armelor/profilelor de muncă sau, dacă acestea nu au fost stabilite, de ziua Poliţiei Române.
(3) Pentru poliţiştii prevăzuţi la art. 22 alin. (2) acordarea gradelor profesionale se face în tot cursul anului.
ART. 21 - Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor.
ART. 22 - (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) poliţistul să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) poliţistul să fi fost evaluat în toţi anii stagiului minim în grad cu cel puţin calificativul „Bine”. Anii în care poliţistul nu a fost evaluat anual sau a obţinut un calificativ inferior celui de „Bine” nu intră în calculul stagiului minim în grad;
c) poliţistul să fi promovat examenul organizat pentru acordarea gradului profesional respectiv;
d) poliţistul să absolve un curs de capacitate profesională - numai pentru gradele profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie;
e) funcţia ocupată să fie prevăzută cu grad profesional superior celui deţinut.
(2) Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, respectiv gradul profesional următor, pentru ofiţerii de poliţie.
(3) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie şi a examenelor pentru obţinerea gradului profesional următor se stabilesc prin Ghidul carierei poliţiştilor.
(4) Pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie, poliţiştii care au absolvit programe de masterat ori deţin titlul ştiinţific de doctor, în specializările/programele de studii universitare corespunzătoare cerinţelor postului ocupat, sunt exceptaţi de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională.
(5) Exceptările prevăzute la alin. (4) se aprobă de şeful structurii din care face parte poliţistul, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(6) La încetarea raporturilor de serviciu poliţiştilor li se poate acorda gradul profesional următor dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).
ART. 23 - Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor şef de poliţie - 2 ani;
b) chestor principal de poliţie - 2 ani;
c) chestor de poliţie - 2 ani;
d) comisar-şef de poliţie - 3 ani;
e) comisar de poliţie - 5 ani;
f) subcomisar de poliţie - 5 ani;
g) inspector principal de poliţie - 5 ani;
h) inspector de poliţie - 5 ani;
i) subinspector de poliţie - 3 ani.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef de poliţie - 6 ani;
b) agent-şef adjunct de poliţie - 7 ani;
c) agent principal de poliţie - 5 ani;
d) agent de poliţie - 4 ani.
ART. 24 - (1) Performanţele profesionale individuale şi conduita poliţistului sunt evaluate anual, iar aprecierile se consemnează în evaluarea anuală de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător”, „Nesatisfăcător”.
(2) Nu vor face obiectul evaluării anuale poliţiştii aflaţi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului, concediu fără plată, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege în care raporturile de serviciu sunt suspendate, a căror prezenţă la serviciu, într-un an calendaristic, însumează o perioadă de până la 6 luni.
(3) Organizarea evaluării şi metodologia privind evaluarea anuală a poliţistului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a
Încadrarea şi promovarea poliţiştilor în funcţii, categorii şi grade profesionale
ART. 25 - (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional, clasă de salarizare şi coeficient de ierarhizare.
(2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor necesare pentru ocuparea lor sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte pe grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 17.
(4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au, potrivit normelor de competenţe privind gestiunea resurselor umane aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor sunt stabilite prin legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
(6) Poliţistul poate fi numit, la solicitarea sau cu acordul acestuia, într-o funcţie inferioară gradului profesional pe care îl are.
ART. 26 - (1) Funcţiile de conducere se ocupă prin concurs sau, după caz, examen, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Se organizează examen dacă la împlinirea termenului de depunere a candidaturilor pentru concursul de ocupare a funcţiei de conducere este înscris un singur candidat care îndeplineşte condiţiile pentru participare la concurs.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul care ocupă o funcţie de conducere va fi numit, cu acordul său, într-o funcţie de conducere prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deţinute, fără concurs sau examen, dacă îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului în care va fi numit, celelalte condiţii prevăzute de Ghidul carierei poliţiştilor şi dacă intervine una din următoarele situaţii:
a) postul ocupat a fost radiat ca urmare a reorganizării unităţii;
b) s-a dispus suspendarea actului de sancţionare sau reintegrarea în funcţia de conducere a poliţistului care a deţinut-o anterior prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
c) la încetarea detaşării;
d) la încetarea misiunii în străinătate, ori la întreruperea acesteia din motive neimputabile poliţistului.
CAPITOLUL III
Drepturile, obligaţiile, interdicţiile, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi incompatibilităţile poliţistului
SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului
ART. 27 - (1) Categoriile de drepturile de care beneficiază poliţiştii sunt:
a) drepturi generale. Se acordă în considerarea activităţii prestate de poliţişti pentru şi sub autoritatea MAI;
b) drepturi profesionale. Se acordă în considerarea particularităţilor raporturilor de serviciu ale poliţiştilor;
c) drepturi compensatorii. Se acordă pentru diminuarea sau eliminarea consecinţelor riscurilor deosebite ale profesiei de poliţist, precum şi pentru compensarea obligaţiilor, a interdicţiilor, a restrângerii unor drepturi sau libertăţi şi a incompatibilităţilor impuse de profesia de poliţist.
(2) Drepturile generale ale poliţiştilor sunt:
a) salariu lunar acordat în condiţiile prevăzute de legislaţia unitară a salarizării personalului plătit din fonduri publice;
b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) concedii medicale pentru: incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 3 ani, creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
e) facilitarea urmării unor cursuri sau programe de reconversie profesională, în condiţiile prezentei legi.
(3) Drepturile profesionale ale poliţiştilor sunt:
a) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
b) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuinţa de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
f) indemnizaţie pentru chirie, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
g) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
i) portul permanent al armamentului din dotare în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
j) păstrarea armamentului dobândit personal sau ca recompensă, în condiţiile legii, şi după data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului, în aceleaşi condiţii care au fost atestate prin permisul de armă deţinut la acea dată;
k) conferirea de ordine şi medalii, potrivit legii.
(4) Drepturile compensatorii ale poliţiştilor sunt:
a) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
b) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) acordarea de protecţie specială, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
d) acordarea unor drepturi membrilor familiei poliţistului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
ART. 28 – Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 29 - (1) Poliţistul care nu deţine, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nici el şi nici soţul/soţia sa, o locuinţă ce satisface exigenţele minimale prevăzute de Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care a fost numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului, beneficiază pentru o perioadă cumulată de maxim 10 ani pe parcursul carierei de o indemnizaţie lunară de până la 50% din salariul de bază, denumită în continuare indemnizaţie de chirie.
(2) Poliţistul beneficiază de indemnizaţia de chirie în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (3) lit. d).
(3) Indemnizaţia de chirie nu se acordă poliţiştilor care şi-au cumpărat locuinţa de serviciu în condiţiile Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Nu beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală, el sau soţul/soţia acestuia, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care este numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului şi nici acela al cărui soţ beneficiază de o formă de sprijin pentru folosirea/închirierea/achiziţionarea/construirea unui spaţiu locativ.
(5) Poliţistului mutat la cerere în altă localitate decât cea în care beneficia de un spaţiu locativ ori de indemnizaţia de chirie în condiţiile alin. (1) nu i se acordă indemnizaţia de chirie.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală anterior numirii în prima funcţie sau mutării.
(7) Indemnizaţia de chirie se acordă, în condiţiile aplicării în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) – (6), şi poliţistului împuternicit într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care îşi are sediul unitatea în care este încadrat.
(8) Metodologia de acordare şi sistare, precum şi cuantumul indemnizaţiei de chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 30 - În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia şi copiii, precum şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
ART. 31 - (1) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea MAI.
(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea MAI, beneficiază de respectivele facilităţi în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 32 – Poliţiştii, inclusiv cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi membrii familiei lor au dreptul la protecţie specială faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi ori, după caz, sunt supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, constând în:
a) asigurarea pazei domiciliului sau a reşedinţei poliţistului, precum şi de protejare a deplasării acestuia;
b) instalarea unui sistem de alarmă la domiciliul sau la reşedinţa poliţistului;
c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio-video;
d) plasarea într-o reşedinţă temporară.
(2) Membrii familiei poliţistului beneficiază de măsurile prevăzute la alin. (1) dacă locuiesc împreună cu acesta.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) se iau, cu acordul poliţistului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Fondurile băneşti necesare pentru realizarea acestor măsuri se asigură din bugetul de stat prin bugetul MAI.
ART. 33 - Poliţistului care, urmare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare. Metodologia de acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 34 - Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în alta localitate.
ART. 35 - (1) Soţul sau soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de întreţinere de până la 50% din salariul de bază, în situaţia în care a fost încadrat/încadrată în muncă, nu obţine venituri din desfăşurarea de activităţi independente autorizate, profesii liberale sau dividende şi şi-a întrerupt activitatea datorită mutării.
(2) Indemnizaţia lunară de întreţinere se acordă persoanei prevăzute la alin. (1) până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri de către aceasta, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) De indemnizaţia lunară de întreţinere şi în condiţiile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi soţul/soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate care era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după încetarea plăţii ajutorului de şomaj.
(4) Cuantumul compensaţiei indemnizaţiei lunare de întreţinere şi condiţiile de acordare şi sistare se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 36 - Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 37 - La decesul unui poliţist în timpul şi din cauza serviciului, MAI acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar egal cu de 5 ori salariul de bază de încadrare avut.
ART. 38 - (1) Poliţiştii beneficiază de programe de reconversie profesională dacă la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu, în următoarele cazuri:
a) când încetarea raporturilor de serviciu s-a dispus în condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (4) lit. h);
b) când încetarea raporturilor de serviciu a avut loc în condiţiile art. 83 alin. (2) lit. k) pentru neîndeplinirea de către poliţist a condiţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. g).
(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija MAI, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile sale teritoriale, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de MAI şi cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop, cu suportarea cheltuielilor de către MAI.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara MAI în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii medii pe economie.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile poliţistului
ART. 39 – Pentru asigurarea unei conduite corespunzătoare profesiei de poliţist, acesta este obligat:
a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice serviciului public poliţienesc, în limitele competenţelor prevăzute de lege;
c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul pregătirii profesionale şi să participe la formarea profesională continuă;
d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi politisti, de care a luat cunoştinţă;
h) să respecte prevederile Codului de etică şi deontologie al poliţistului;
i) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
j) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
k) să asigure informarea corectă a cetăţenilor, potrivit competenţelor legal stabilite;
l) să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;
m) să nu exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
n) să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.
SECŢIUNEA a 3-a
Interdicţiile şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale
ART. 40 - Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori sa facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevãzute la lit. a);
c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la aceasta persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia;
h) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
i) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
j) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
k) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
l) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
m) să desfăşoare activităţi de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului ori prestigiul instituţional al MAI sau al unităţii din care face parte.
ART. 41- (1) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(2) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi fãcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacã legea nu prevede altfel.
(3) Poliţiştii pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 42 - (1) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui sindicate în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea acestora.
(3) Perioada în care raporturile de serviciu ale poliţiştilor sunt suspendate în condiţiile art. 66 alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a
Incompatibilităţile poliţistului
ART. 43 – (1) Calitatea de poliţist este incompatibilă cu deţinerea şi/sau exercitarea demnităţilor publice alese, a oricărei alte funcţii publice sau private, remunerate sau neremunerate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul poate deţine şi/sau exercita funcţii/activităţi didactice organizate potrivit legii, funcţii/activităţi de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică, funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale care reprezintă interesele poliţiştilor, precum şi calitatea de manager sau membru în echipele de proiect cu finanţare externă nerambursabilă.
(3) Funcţiile, activităţile şi/sau, după caz, calităţile prevăzute la alin. (2) pot fi exercitate exclusiv în afara orelor programului de lucru al poliţistului şi fără a afecta îndeplinirea în bune condiţii de către acesta a obligaţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
Art. 44 – (1) Cercetarea situaţiilor de incompatibilitate prevăzute la art. 43 şi a conflictelor de interese, astfel cum sunt reglementate de prevederile legale în vigoare, se realizează de către Consiliul profesional, constituit prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor la nivelul aparatului central al MAI, respectiv prin dispoziţie a şefilor celorlalte structuri prevăzute la art. 95 alin. (1).
(2) Consiliul profesional este format din cel puţin 5 poliţişti de la nivelul la care se organizează acesta, nominalizaţi, pentru un mandat unic de 3 ani, dintre persoanele recunoscute ca având un comportament etic şi deontologic ireproşabil.
(3) Consiliul profesional cercetează respectarea de către poliţişti a regimului incompatibilităţilor, precum şi încălcarea de către poliţiştii suspendaţi ori care, prin modificarea raporturilor de serviciu, îşi desfăşoară activitatea în afara MAI, în ţară sau în străinătate, a prevederilor legale referitoare la obligaţiile, îndatoririle, interdicţiile, restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi şi incompatibilităţi impuse de statutul profesional.
(4) Procedura cercetării faptelor prevăzute la alin. (3), organizarea şi funcţionarea Consiliului profesional se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) Hotărârile Consiliului profesional sunt obligatorii şi se comunică poliţiştilor care au făcut obiectul cercetării, precum şi şefilor unităţilor din care fac parte aceştia sau, după caz, şefilor unităţilor în care au fost încadraţi poliţiştii anterior suspendării ori modificării raporturilor de serviciu pentru desfăşurarea activităţii în afara MAI, pentru parcurgerea procedurii legale ulterioare.
(6) Hotărârile Consiliului profesional se adoptă cu votul majorităţii membrilor, conţin descrierea completă a situaţiilor analizate şi decizia cu privire la existenţa sau inexistenţa situaţiei de încălcare a regimului incompatibilităţilor sau, după caz, a obligaţiilor, interdicţiilor şi restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, motivată corespunzător.
(7) Poliţistul faţă de care s-a constatat, prin hotărâre a Consiliului profesional prevăzut la alin. (1) că se află în incompatibilitate are posibilitatea de a înceta respectiva stare de incompatibilitate în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii, în caz contrar raportul de serviciu al acestuia încetând de drept la expirarea celor 10 zile.
(8) Împotriva hotărârilor Consiliului profesional şi a actelor administrative de încetare a raporturilor de serviciu în condiţiile alin. (7), poliţiştii nemulţumiţi pot depune contestaţii la instanţele de contencios administrativ, în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.
CAPITOLUL IV
Corpul Naţional al Poliţiştilor
ART. 45 - (1) În cadrul MAI funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, denumit în continuare CNP, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând organizaţia profesională, autonomă, apolitică şi nonprofit a poliţiştilor.
(2) CNP este constituit şi îşi exercită atribuţiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislaţia în domeniu, precum şi al apărării drepturilor legitime ale acestora.
(3) Organizarea şi funcţionarea CNP se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei organelor de conducere, pe departamente şi organizaţii teritoriale.
(4) Organele de conducere şi control ale CNP sunt:
a) deliberative: adunarea generală la nivelul organizaţiilor teritoriale, consiliul la departamente, consiliul naţional şi congresul la nivel naţional;
b) executive: la nivel teritorial sunt consiliul teritorial şi preşedintele consiliului teritorial, la nivelul departamentelor sunt biroul executiv al consiliului şi preşedintele consiliului, iar la nivel central Biroul Executiv Central şi preşedintele CNP;
c) de control: comisia de cenzori;
(5) La nivelul Consiliului naţional al CNP se aleg următoarele comisii de specialitate cu activitate permanentă:
a) comisia pentru resurse umane, perfecţionarea pregătirii şi probleme sociale;
b) comisia de buget-finanţe;
c) comisia juridică şi de disciplină.
(6) Organele de conducere ale CNP vor fi alese din 5 în 5 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere executive de la nivel central şi în comisii vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(7) Preşedinţilor Consiliilor teritoriale şi ai departamentelor sau înlocuitorilor acestora li asigură 3-5 zile lunar pentru activităţi în interesul organizaţiei profesionale, al profesiei şi instituţiei, fără afectarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi diminuarea drepturilor salariale.
ART. 46 - Prin organele sale de conducere CNP exercita urmãtoarele atribuţii:
a) întreprinde mãsuri pentru asigurarea integritãţii morale şi profesionale a politistilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
b) oferã consultanţa la elaborarea propunerilor de acte normative care se referã la activitatea poliţiei sau la statutul politistului;
c) la cerere, reprezintã interesele politistilor impotriva cãrora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
d) reprezintă profesia de poliţist, împreunã cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
e) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
f) ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
ART. 47 - Prin organele sale de conducere CNP exercită următoarele atribuţii:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, creşterea nivelului de pregătire şi eficienţei activităţii acestora;
b) face propuneri de perfecţionare a legii privind statutul poliţistului, a Codului de etică şi deontologie profesională a poliţistului şi desfăşoară activităţi privind popularizarea reglementărilor statutare;
c) formulează puncte de vedere şi emite, după caz, avize consultative în legătură cu problemele profesionale ale poliţiştilor;
d) coordonează activitatea organizaţiilor teritoriale şi departamentelor, promovează interesele şi drepturile poliţiştilor şi organizaţiei profesionale, stabilite în condiţiile legislaţiei în vigoare;
e) organizează şi desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice, culturale, sportive, educative şi prestează servicii în domeniul de activitate specific, în condiţiile legii;
f) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu structurile MAI care au încadrat personal supus Statutului profesional al poliţistului, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
g) participă la activităţile desfăşurate în legătură cu cariera poliţiştilor reglementate prin hotărâre a Guvernului.
ART. 48 - (1) Veniturile CNP se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
b) resurse obţinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţara ori din strãinãtate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul administraţiei şi internelor;
d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
(2) Consiliile teritoriale virează periodic CNP o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse, sprijin financiar şi ajutoare, cota parte a cheltuielilor la proiectele cu finanţare externă, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor CNP, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenta juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat personalului ales din Biroul Executiv Central şi comisii, precum şi din aparatul tehnico-administrativ propriu.
ART. 49 - Modul de constituire, organizare şi funcţionare a CNP, a organelor de conducere şi control, atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile membrilor precum şi patrimoniul, sunt stabilite, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL V
MANAGEMENTUL CARIEREI POLIŢISTULUI
SECŢIUNEA 1
Regulile şi condiţiile desfăşurării activităţii pentru realizarea serviciului public poliţienesc
ART. 50 - (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se prezintă la cea mai apropiată unitate a MAI, informând superiorii săi despre aceasta.
ART. 51 - (1) Durata programului de lucru al poliţistului este, de regulă, de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(3) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(4) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea CNP.
(5) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
ART. 52 - Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
ART. 53 - Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
ART. 54 - (1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentele de numire în funcţie, documentele de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
c) declaraţia de avere şi declaraţia
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.925 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Sunday 29 May 2011 - 10:35:25
Ca de obicei, asteptam propunerile si observatiile voastre pe adresa noastra de mail -email- sau pe forum.
PROIECT
LEGE
privind Statutul poliţistului
privind Statutul poliţistului
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1 - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice de serviciu dintre poliţist şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, precum şi standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea impuse de profesia de poliţist.
(2) Poliţistul este funcţionar public cu statut special, care poartă de regulă armament, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, ce poartă de regulă uniformă şi exercită, în principal, atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în condiţiile legii.
(3) Statutul special este conferit de natura şi condiţiile speciale de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, de riscurile misiunilor îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică a poliţistului, siguranţa sa şi a familiei sale, de obligaţiile, îndatoririle, restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi incompatibilităţile specifice, precum şi de drepturile profesionale şi compensatorii acordate în condiţiile prezentei legi.
ART. 2 - Autoritatea conferită de statutul profesional şi de funcţia deţinută se exercită exclusiv în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu şi asigurării respectării legii şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi Statului Român, exclusiv pe baza legii şi nu poate fi exercitată în mod discreţionar sau în interesul personal al poliţistului.
ART. 3 - Activitatea profesională a poliţistului se subordonează următoarelor principii:
a) principiul respectării legii, potrivit căruia în exercitarea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor;
b) principiul egalităţii în faţa legii, potrivit căruia, în faţa legii, poliţistul este egal în drepturi în aceeaşi măsură ca toţi ceilalţi subiecţi de drept şi, deopotrivă îi incumbă obligaţiile prevăzute de lege, fără discriminări şi fără privilegii;
c) principiul suficienţei, gradualităţii şi proporţionalităţii, potrivit căruia poliţistul este obligat să-şi direcţioneze acţiunile şi măsurile permise de lege cu urmărirea valorilor de echitate şi toleranţă, dar în acelaşi timp fiind obligat de a selecta din mijloacele de acţiune permise pe acelea care sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului legitim urmărit;
d) principiul echilibrului, imparţialităţii, nediscriminării şi echidistanţei, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să aplice prevederile legale în mod nediferenţiat, fără discriminări pe considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică, de vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională sau socială;
e) principiul transparenţei, constă în deschiderea pe care poliţistul este obligat să o manifeste faţă de comunitate, în legătură cu aspectele activităţii pe care o desfăşoară, respectând limitele stabilite de reglementările legale în vigoare, care îi sunt opozabile;
f) principiul disponibilităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a interveni pentru soluţionarea oricărei situaţii în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, în scopul de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale, contribuind, permanent, la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciului poliţienesc;
g) principiul priorităţii interesului public, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, poliţistul este obligat să respecte şi să promoveze atributul esenţial al serviciului poliţienesc, respectiv de a fi permanent în slujba cetăţeanului;
h) principiul profesionalismului, constă în cunoaşterea şi aplicarea corectă şi responsabilă a aspectelor teoretice şi a deprinderilor practice, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi perfecţionarea continuă, în vederea obţinerii şi menţinerii unui standard înalt de calitate a activităţii profesionale;
i) principiul confidenţialităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea autorităţii conferite de lege;
j) principiul integrităţii morale, constă în obligativitatea adoptării unui comportament conform normelor deontologice specifice profesiei de poliţist;
k) principiul loialităţii, se exprimă prin ataşamentul manifestat de către poliţist faţă de MAI şi valorile şi obiectivele promovate de acesta.
ART. 4 - Poliţistul este obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările comunitare şi internaţionale la care România este parte, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu, normele de etică şi deontologie ale poliţistului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îndeplinească întocmai dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
ART. 5 - Şefii ierarhici răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
CAPITOLUL II
RECRUTARE, SELECŢIE, ANGAJARE
SECŢIUNEA 1
Dobândirea calităţii de poliţist, selecţionarea şi formarea profesională a poliţiştilor
ART. 6 - În sensul prezentei legi prin cariera poliţistului se înţelege ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii raporturilor de serviciu până în momentul încetării acestora, potrivit actelor normative în vigoare şi opţiunilor individuale, în funcţie de nevoile instituţiei, cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale.
ART. 7 - (1) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
(2) Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Pierderea calităţii de poliţist determină încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu MAI.
ART. 8 - (1) Calitatea de poliţist poate fi dobândită, în condiţiile prezentei legi, de orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
e) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru categoria A – Corpul ofiţerilor de poliţie sau B – Corpul agenţilor de poliţie, după caz;
f) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
g) nu a fost eliberată ori destituită din funcţie ori nu s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ultimii 3 ani;
h) este aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic pentru exercitarea profesiei de poliţist, situaţie atestată prin examen medical de specialitate şi teste aptitudinale fizice şi psihologice, efectuate în clinici şi laboratoare autorizate din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
i) nu are antecedente penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, ori nu se află în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) nu are calitatea de membru al unui partid politic, al unor organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, al unor fundaţii ori asociaţii care funcţionează pe lângă partidele politice, al unei organizaţii cu caracter politic;
k) nu are calitatea de membru al unor organizaţii interzise de lege;
l) are un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi candidaţilor la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), cu excepţia condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. j), precum şi specialiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (3) transferaţi din instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. După admiterea în instituţiile de învăţământ, elevii şi studenţii sunt obligaţi ca în termen de 5 zile lucrătoare să îndeplinească şi condiţia prevăzută la alin. (1) lit. j).
(3) Calitatea de poliţist, precum şi cea de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI se pierde dacă oricare din condiţiile prevăzute la alin. (1) nu mai este îndeplinită.
(4) În situaţiile în care după dobândirea calităţii de poliţist, elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI, ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI, intervine o situaţie care determină începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată, pierderea calităţii de poliţist, de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI are loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunţată de către instanţa de judecată.
ART. 9 - (1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI.
(2) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor altor instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ori din afara acestuia, la care s-au format pentru nevoile MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru unele funcţii de poliţist pot fi încadraţi din sursă externă sau transferaţi din instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz, specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. Specialiştii pot fi încadraţi exclusiv pe funcţii ale căror cerinţe de ocupare, potrivit fişei postului, nu pot fi îndeplinite de absolvenţii domeniilor de studii universitare din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv de către absolvenţii şcolilor postliceale ale MAI.
(4) Ofiţerii de poliţie provin şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” forma de învăţământ zi.
(5) Încadrarea în poliţie din sursă externă a specialiştilor în condiţiile alin. (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.
ART. 10 - (1) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI se realizează prin concurs. Criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru concursurile de admitere în instituţiile învăţământ ale MAI, precum şi cele de selecţionare a candidaţilor la concursurile/examenele pentru încadrarea din sursă externă, se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Admiterea agenţilor de poliţie la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” se face pe bază de concurs la care pot participa agenţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au o vechime în poliţie de minim 2 ani;
b) au vârsta de maxim 35 ani;
c) nu au raporturile de serviciu suspendate;
d) la ultima evaluare anuală au obţinut cel puţin calificativul „Bine”;
(3) Pe perioada înmatriculării în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie dobândeşte şi calitatea de student, raporturile sale de serviciu fiind modificate prin detaşare pe durata studiilor la instituţia de învăţământ.
(4) În calitate de student al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie beneficiază, prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (3), numai de o bursă lunară echivalentă cu salariul funcţiei de bază deţinute anterior înmatriculării în Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
(5) Agentul de poliţie absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” care nu a obţinut diploma de licenţă se reîncadrează în unitatea din care a provenit sau, dacă acest lucru nu este posibil, în altă unitate.
(6) Poliţistul prevăzut la alin. (5) poate susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile legii.
(7) În situaţia nepromovării examenului de licenţă în condiţiile alin. (6) agentul de poliţie este obligat să suporte restituirea cheltuielilor efectuate cu pregătirea sa în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile angajamentului încheiat în acest scop.
(8) Absolvenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, alţii decât cei proveniţi din agenţi de poliţie, care nu promovează examenul de licenţă se repartizează la unităţi în specialităţile pentru care s-au pregătit şi li se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(9) Absolvenţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (8) pot susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, organizat în condiţiile legii.
(10) Pentru înmatricularea în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) elevii, studenţii sau după caz, agenţii de poliţie sunt obligaţi să semneze un angajament, prin care se obliga ca, după absolvire, să îşi desfăşoare activitatea în cadrul MAI pe o perioadă de 10 ani. În cazul agenţilor de poliţie aflaţi sub efectul unui angajament semnat cu ocazia înmatriculării în şcolile postliceale de formare iniţială a agenţilor de poliţie ori cu ocazia urmării cursului de iniţiere în carieră, intrarea în vigoare a noului angajament va produce, încetarea de drept a angajamentului iniţial.
ART. 11 - (1) MAI, prin instituţiile de învăţământ proprii, asigură formarea continuă a poliţiştilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale ale acestora.
(2) Poliţistul poate urma programe de formare profesională continuă finanţate de către MAI şi organizate în afara acestuia, în ţară, cu aprobarea şefului direct de a participa la respectivul program de formare.
(3) Poliţistul poate fi trimis la programe de formare profesională în străinătate în interesul MAI, în condiţiile legii.
(4) În primul an de activitate, poliţiştii care provin din rândul persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (3) trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră, organizat în condiţiile stabilite în Ghidul carierei poliţistului.
(5) Categoriile, formele, modul de desfăşurare şi durata programelor de formare profesională continuă a poliţistului în instituţiile de învăţământ ale MAI, precum şi condiţiile de participare a poliţistului la programe de formare profesională în străinătate se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 12 - (1) În curriculele de învăţământ ale instituţiilor de învăţământ ale MAI se prevede, în primul an de studii, un curs de pregătire militară, în scopul asigurării serviciului militar activ în condiţiile prevăzute de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI care nu dobândesc statutul de poliţist, li se asigură echivalarea îndeplinirii serviciului militar activ şi li se acordă, în condiţiile legii, gradul militar în rezervă de soldat, fruntaş sau caporal în rezervă, în raport cu nota de promovare a cursului prevăzut la alin. (1), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 13 - Pregătirea şi evoluţia profesională a poliţistului se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, în Ghidul carierei poliţistului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea gradelor profesionale, încadrarea poliţiştilor la debutul în profesie, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei şi avansarea în gradele profesionale
ART. 14 - (1) Absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau, după caz, cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1), (2) şi (4), li se acordă grade profesionale potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi sunt încadraţi în structurile MAI.
(2) La absolvirea cu diplomă a instituţiei de formare iniţială a agenţilor de poliţie, absolventului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(3) La absolvirea instituţiilor de învăţământ superior cu diplomă de licenţă/echivalentă prevăzute la art. 9 alin. (1), (2) şi (4), absolventului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie.
(4) Persoanelor încadrate din sursă externă potrivit art. 9 alin. (3) li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportată la atribuţiile din fişa postului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Nu se consideră vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite necesară în vederea acordării gradelor profesionale din corpul ofiţerilor de poliţie vechimea realizată în calitatea de agent de poliţie în structurile MAI.
(5) Persoanelor transferate potrivit art. 9 alin. (3) li se echivalează gradele militare sau profesionale deţinute anterior cu grade profesionale, în condiţiile prezentei legi.
Art. 15 – Data acordării primului grad profesional sau, după caz, data echivalării gradelor militare/profesionale cu grade profesionale reprezintă data dobândirii calităţii de poliţist şi data naşterii raporturilor de serviciu dintre poliţist şi MAI.
ART. 16 - (1) La acordarea primului grad profesional, persoana ce urmează să obţină calitatea de poliţist depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ a MAI, în cazul absolvenţilor prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi (4), respectiv a şefului structurii MAI în care are loc încadrarea, în celelalte cazuri, şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credinţă este semnat de către persoana care se încadrează ca poliţist şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ a MAI sau de şeful structurii MAI, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
(7) Refuzul depunerii jurământului de credinţă, consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la alin. (1), atrage neacordarea primului grad profesional.
ART. 17
(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu atribuţiile specifice, a căror îndeplinire necesită studii universitare ori, după caz, cel puţin studii liceale, după cum urmează:
a) categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie. Aceştia trebuie să aibă studii universitare de licenţă/echivalente, absolvite cu diplomă de licenţă/echivalentă. Ofiţerii de poliţie cu gradele profesionale de comisar-şef de poliţie, chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie trebuie să aibă cel puţin studii universitare de masterat, absolvite cu diplomă.
b) categoria B - Corpul agenţilor de poliţie. Aceştia trebuie să aibă studii postliceale absolvite cu diplomă pentru agenţii de poliţie prevăzuţi la art. 9 alin. (1) ori, după caz, cel puţin studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat pentru agenţii de poliţie încadraţi potrivit art. 9 alin. (3).
(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor general de poliţie;
b) chestor-şef de poliţie;
c) chestor principal de poliţie;
d) chestor de poliţie;
e) comisar-şef de poliţie;
f) comisar de poliţie;
g) subcomisar de poliţie;
h) inspector principal de poliţie;
i) inspector de poliţie;
j) subinspector de poliţie.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef principal de poliţie;
b) agent-şef de poliţie;
c) agent-şef adjunct de poliţie;
d) agent principal de poliţie;
e) agent de poliţie.
ART. 18 - Acordarea gradelor profesionale se face de către:
a) Preşedintele României, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie propuşi pentru avansare la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie;
b) ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor structurilor MAI, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) şefii structurilor MAI, pentru agenţii de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
Art. 19 - (1) După acordarea primului grad profesional în corpul ofiţerilor, respectiv agenţilor de poliţie, poliţiştii sunt încadraţi ca debutanţi pe o perioadă de stagiu de 6 luni pentru agenţii de poliţie, respectiv 12 luni pentru ofiţerii de poliţie. Poliţiştii prevăzuţi la art. 9 alin. (3) sunt încadraţi pe o perioadă de probă de 6 luni pentru agenţii de poliţie, respectiv 12 luni pentru ofiţerii de poliţie.
(2) Pe perioada de stagiu poliţistul este încadrat în funcţia de agent debutant, respectiv ofiţer debutant.
(3) Pe perioada de probă poliţistul este încadrat în funcţia corespunzătoare gradului profesional acordat, prevăzută cu cel mai mic coeficient de ierarhizare din statul de organizare.
(4) La expirarea perioadei de stagiu, respectiv de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie în raport de categoria din care face parte.
(5) Poliţistului declarat nepromovat la examenul de definitivare în profesie îi încetează de drept raportul de serviciu, cu excepţia ofiţerilor prevăzuţi la art. 9 alin. (4), care revin în corpul agenţilor de poliţie, cu gradul profesional deţinut anterior detaşării la instituţiile de învăţământ.
(6) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor prevăzuţi la alin. (2), după promovarea examenului de definitivare în profesie.
(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în serviciu. Perioada de stagiu/probă neurmată de definitivarea în profesie nu constituie vechime necesară pentru ocuparea unei alte funcţii publice.
(8) Organizarea şi desfăşurarea activităţii pe perioada de stagiu şi de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(9) Poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) şi (3) beneficiază de sprijinirea integrării socio-profesionale în unităţile în care sunt încadraţi şi sunt incluşi în programe de tutelă profesională, organizate în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(10) Prevederile alin. (1)-(9) sunt aplicabile inclusiv poliţiştilor cărora le-au încetat anterior raporturile de serviciu cu MAI, în condiţiile legii, şi care au mai fost definitivate în profesia de poliţist, indiferent de corpul profesional din care au făcut parte.
ART. 20 – (1) Gradele profesionale se acordă poliţiştilor la împlinirea stagiului minim în grad prin avansare cu ocazia Zilei Naţionale a României – „1 Decembrie”.
(2) Acordarea gradelor profesionale, prin avansarea poliţiştilor prevăzuţi la art. 71 alin. (3), se face cu ocazia zilelor aniversare ale armelor/profilelor de muncă sau, dacă acestea nu au fost stabilite, de ziua Poliţiei Române.
(3) Pentru poliţiştii prevăzuţi la art. 22 alin. (2) acordarea gradelor profesionale se face în tot cursul anului.
ART. 21 - Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor.
ART. 22 - (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) poliţistul să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) poliţistul să fi fost evaluat în toţi anii stagiului minim în grad cu cel puţin calificativul „Bine”. Anii în care poliţistul nu a fost evaluat anual sau a obţinut un calificativ inferior celui de „Bine” nu intră în calculul stagiului minim în grad;
c) poliţistul să fi promovat examenul organizat pentru acordarea gradului profesional respectiv;
d) poliţistul să absolve un curs de capacitate profesională - numai pentru gradele profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie;
e) funcţia ocupată să fie prevăzută cu grad profesional superior celui deţinut.
(2) Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, respectiv gradul profesional următor, pentru ofiţerii de poliţie.
(3) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie şi a examenelor pentru obţinerea gradului profesional următor se stabilesc prin Ghidul carierei poliţiştilor.
(4) Pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie, poliţiştii care au absolvit programe de masterat ori deţin titlul ştiinţific de doctor, în specializările/programele de studii universitare corespunzătoare cerinţelor postului ocupat, sunt exceptaţi de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională.
(5) Exceptările prevăzute la alin. (4) se aprobă de şeful structurii din care face parte poliţistul, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(6) La încetarea raporturilor de serviciu poliţiştilor li se poate acorda gradul profesional următor dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).
ART. 23 - Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor şef de poliţie - 2 ani;
b) chestor principal de poliţie - 2 ani;
c) chestor de poliţie - 2 ani;
d) comisar-şef de poliţie - 3 ani;
e) comisar de poliţie - 5 ani;
f) subcomisar de poliţie - 5 ani;
g) inspector principal de poliţie - 5 ani;
h) inspector de poliţie - 5 ani;
i) subinspector de poliţie - 3 ani.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef de poliţie - 6 ani;
b) agent-şef adjunct de poliţie - 7 ani;
c) agent principal de poliţie - 5 ani;
d) agent de poliţie - 4 ani.
ART. 24 - (1) Performanţele profesionale individuale şi conduita poliţistului sunt evaluate anual, iar aprecierile se consemnează în evaluarea anuală de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător”, „Nesatisfăcător”.
(2) Nu vor face obiectul evaluării anuale poliţiştii aflaţi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului, concediu fără plată, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege în care raporturile de serviciu sunt suspendate, a căror prezenţă la serviciu, într-un an calendaristic, însumează o perioadă de până la 6 luni.
(3) Organizarea evaluării şi metodologia privind evaluarea anuală a poliţistului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a
Încadrarea şi promovarea poliţiştilor în funcţii, categorii şi grade profesionale
ART. 25 - (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional, clasă de salarizare şi coeficient de ierarhizare.
(2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor necesare pentru ocuparea lor sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte pe grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 17.
(4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au, potrivit normelor de competenţe privind gestiunea resurselor umane aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor sunt stabilite prin legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
(6) Poliţistul poate fi numit, la solicitarea sau cu acordul acestuia, într-o funcţie inferioară gradului profesional pe care îl are.
ART. 26 - (1) Funcţiile de conducere se ocupă prin concurs sau, după caz, examen, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Se organizează examen dacă la împlinirea termenului de depunere a candidaturilor pentru concursul de ocupare a funcţiei de conducere este înscris un singur candidat care îndeplineşte condiţiile pentru participare la concurs.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul care ocupă o funcţie de conducere va fi numit, cu acordul său, într-o funcţie de conducere prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deţinute, fără concurs sau examen, dacă îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului în care va fi numit, celelalte condiţii prevăzute de Ghidul carierei poliţiştilor şi dacă intervine una din următoarele situaţii:
a) postul ocupat a fost radiat ca urmare a reorganizării unităţii;
b) s-a dispus suspendarea actului de sancţionare sau reintegrarea în funcţia de conducere a poliţistului care a deţinut-o anterior prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
c) la încetarea detaşării;
d) la încetarea misiunii în străinătate, ori la întreruperea acesteia din motive neimputabile poliţistului.
CAPITOLUL III
Drepturile, obligaţiile, interdicţiile, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi incompatibilităţile poliţistului
SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului
ART. 27 - (1) Categoriile de drepturile de care beneficiază poliţiştii sunt:
a) drepturi generale. Se acordă în considerarea activităţii prestate de poliţişti pentru şi sub autoritatea MAI;
b) drepturi profesionale. Se acordă în considerarea particularităţilor raporturilor de serviciu ale poliţiştilor;
c) drepturi compensatorii. Se acordă pentru diminuarea sau eliminarea consecinţelor riscurilor deosebite ale profesiei de poliţist, precum şi pentru compensarea obligaţiilor, a interdicţiilor, a restrângerii unor drepturi sau libertăţi şi a incompatibilităţilor impuse de profesia de poliţist.
(2) Drepturile generale ale poliţiştilor sunt:
a) salariu lunar acordat în condiţiile prevăzute de legislaţia unitară a salarizării personalului plătit din fonduri publice;
b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) concedii medicale pentru: incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 3 ani, creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
e) facilitarea urmării unor cursuri sau programe de reconversie profesională, în condiţiile prezentei legi.
(3) Drepturile profesionale ale poliţiştilor sunt:
a) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
b) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuinţa de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
f) indemnizaţie pentru chirie, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
g) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
i) portul permanent al armamentului din dotare în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
j) păstrarea armamentului dobândit personal sau ca recompensă, în condiţiile legii, şi după data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului, în aceleaşi condiţii care au fost atestate prin permisul de armă deţinut la acea dată;
k) conferirea de ordine şi medalii, potrivit legii.
(4) Drepturile compensatorii ale poliţiştilor sunt:
a) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
b) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) acordarea de protecţie specială, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
d) acordarea unor drepturi membrilor familiei poliţistului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
ART. 28 – Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 29 - (1) Poliţistul care nu deţine, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nici el şi nici soţul/soţia sa, o locuinţă ce satisface exigenţele minimale prevăzute de Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care a fost numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului, beneficiază pentru o perioadă cumulată de maxim 10 ani pe parcursul carierei de o indemnizaţie lunară de până la 50% din salariul de bază, denumită în continuare indemnizaţie de chirie.
(2) Poliţistul beneficiază de indemnizaţia de chirie în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (3) lit. d).
(3) Indemnizaţia de chirie nu se acordă poliţiştilor care şi-au cumpărat locuinţa de serviciu în condiţiile Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Nu beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală, el sau soţul/soţia acestuia, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care este numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului şi nici acela al cărui soţ beneficiază de o formă de sprijin pentru folosirea/închirierea/achiziţionarea/construirea unui spaţiu locativ.
(5) Poliţistului mutat la cerere în altă localitate decât cea în care beneficia de un spaţiu locativ ori de indemnizaţia de chirie în condiţiile alin. (1) nu i se acordă indemnizaţia de chirie.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală anterior numirii în prima funcţie sau mutării.
(7) Indemnizaţia de chirie se acordă, în condiţiile aplicării în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) – (6), şi poliţistului împuternicit într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care îşi are sediul unitatea în care este încadrat.
(8) Metodologia de acordare şi sistare, precum şi cuantumul indemnizaţiei de chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 30 - În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia şi copiii, precum şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
ART. 31 - (1) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea MAI.
(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea MAI, beneficiază de respectivele facilităţi în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 32 – Poliţiştii, inclusiv cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi membrii familiei lor au dreptul la protecţie specială faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi ori, după caz, sunt supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, constând în:
a) asigurarea pazei domiciliului sau a reşedinţei poliţistului, precum şi de protejare a deplasării acestuia;
b) instalarea unui sistem de alarmă la domiciliul sau la reşedinţa poliţistului;
c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio-video;
d) plasarea într-o reşedinţă temporară.
(2) Membrii familiei poliţistului beneficiază de măsurile prevăzute la alin. (1) dacă locuiesc împreună cu acesta.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) se iau, cu acordul poliţistului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Fondurile băneşti necesare pentru realizarea acestor măsuri se asigură din bugetul de stat prin bugetul MAI.
ART. 33 - Poliţistului care, urmare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare. Metodologia de acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 34 - Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în alta localitate.
ART. 35 - (1) Soţul sau soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de întreţinere de până la 50% din salariul de bază, în situaţia în care a fost încadrat/încadrată în muncă, nu obţine venituri din desfăşurarea de activităţi independente autorizate, profesii liberale sau dividende şi şi-a întrerupt activitatea datorită mutării.
(2) Indemnizaţia lunară de întreţinere se acordă persoanei prevăzute la alin. (1) până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri de către aceasta, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) De indemnizaţia lunară de întreţinere şi în condiţiile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi soţul/soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate care era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după încetarea plăţii ajutorului de şomaj.
(4) Cuantumul compensaţiei indemnizaţiei lunare de întreţinere şi condiţiile de acordare şi sistare se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 36 - Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 37 - La decesul unui poliţist în timpul şi din cauza serviciului, MAI acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar egal cu de 5 ori salariul de bază de încadrare avut.
ART. 38 - (1) Poliţiştii beneficiază de programe de reconversie profesională dacă la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu, în următoarele cazuri:
a) când încetarea raporturilor de serviciu s-a dispus în condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (4) lit. h);
b) când încetarea raporturilor de serviciu a avut loc în condiţiile art. 83 alin. (2) lit. k) pentru neîndeplinirea de către poliţist a condiţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. g).
(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija MAI, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile sale teritoriale, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de MAI şi cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop, cu suportarea cheltuielilor de către MAI.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara MAI în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii medii pe economie.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile poliţistului
ART. 39 – Pentru asigurarea unei conduite corespunzătoare profesiei de poliţist, acesta este obligat:
a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice serviciului public poliţienesc, în limitele competenţelor prevăzute de lege;
c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul pregătirii profesionale şi să participe la formarea profesională continuă;
d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi politisti, de care a luat cunoştinţă;
h) să respecte prevederile Codului de etică şi deontologie al poliţistului;
i) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
j) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
k) să asigure informarea corectă a cetăţenilor, potrivit competenţelor legal stabilite;
l) să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;
m) să nu exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
n) să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.
SECŢIUNEA a 3-a
Interdicţiile şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale
ART. 40 - Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori sa facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevãzute la lit. a);
c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la aceasta persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia;
h) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
i) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
j) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
k) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
l) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
m) să desfăşoare activităţi de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului ori prestigiul instituţional al MAI sau al unităţii din care face parte.
ART. 41- (1) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(2) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi fãcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacã legea nu prevede altfel.
(3) Poliţiştii pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 42 - (1) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui sindicate în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea acestora.
(3) Perioada în care raporturile de serviciu ale poliţiştilor sunt suspendate în condiţiile art. 66 alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a
Incompatibilităţile poliţistului
ART. 43 – (1) Calitatea de poliţist este incompatibilă cu deţinerea şi/sau exercitarea demnităţilor publice alese, a oricărei alte funcţii publice sau private, remunerate sau neremunerate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul poate deţine şi/sau exercita funcţii/activităţi didactice organizate potrivit legii, funcţii/activităţi de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică, funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale care reprezintă interesele poliţiştilor, precum şi calitatea de manager sau membru în echipele de proiect cu finanţare externă nerambursabilă.
(3) Funcţiile, activităţile şi/sau, după caz, calităţile prevăzute la alin. (2) pot fi exercitate exclusiv în afara orelor programului de lucru al poliţistului şi fără a afecta îndeplinirea în bune condiţii de către acesta a obligaţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
Art. 44 – (1) Cercetarea situaţiilor de incompatibilitate prevăzute la art. 43 şi a conflictelor de interese, astfel cum sunt reglementate de prevederile legale în vigoare, se realizează de către Consiliul profesional, constituit prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor la nivelul aparatului central al MAI, respectiv prin dispoziţie a şefilor celorlalte structuri prevăzute la art. 95 alin. (1).
(2) Consiliul profesional este format din cel puţin 5 poliţişti de la nivelul la care se organizează acesta, nominalizaţi, pentru un mandat unic de 3 ani, dintre persoanele recunoscute ca având un comportament etic şi deontologic ireproşabil.
(3) Consiliul profesional cercetează respectarea de către poliţişti a regimului incompatibilităţilor, precum şi încălcarea de către poliţiştii suspendaţi ori care, prin modificarea raporturilor de serviciu, îşi desfăşoară activitatea în afara MAI, în ţară sau în străinătate, a prevederilor legale referitoare la obligaţiile, îndatoririle, interdicţiile, restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi şi incompatibilităţi impuse de statutul profesional.
(4) Procedura cercetării faptelor prevăzute la alin. (3), organizarea şi funcţionarea Consiliului profesional se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) Hotărârile Consiliului profesional sunt obligatorii şi se comunică poliţiştilor care au făcut obiectul cercetării, precum şi şefilor unităţilor din care fac parte aceştia sau, după caz, şefilor unităţilor în care au fost încadraţi poliţiştii anterior suspendării ori modificării raporturilor de serviciu pentru desfăşurarea activităţii în afara MAI, pentru parcurgerea procedurii legale ulterioare.
(6) Hotărârile Consiliului profesional se adoptă cu votul majorităţii membrilor, conţin descrierea completă a situaţiilor analizate şi decizia cu privire la existenţa sau inexistenţa situaţiei de încălcare a regimului incompatibilităţilor sau, după caz, a obligaţiilor, interdicţiilor şi restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, motivată corespunzător.
(7) Poliţistul faţă de care s-a constatat, prin hotărâre a Consiliului profesional prevăzut la alin. (1) că se află în incompatibilitate are posibilitatea de a înceta respectiva stare de incompatibilitate în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii, în caz contrar raportul de serviciu al acestuia încetând de drept la expirarea celor 10 zile.
(8) Împotriva hotărârilor Consiliului profesional şi a actelor administrative de încetare a raporturilor de serviciu în condiţiile alin. (7), poliţiştii nemulţumiţi pot depune contestaţii la instanţele de contencios administrativ, în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.
CAPITOLUL IV
Corpul Naţional al Poliţiştilor
ART. 45 - (1) În cadrul MAI funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, denumit în continuare CNP, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând organizaţia profesională, autonomă, apolitică şi nonprofit a poliţiştilor.
(2) CNP este constituit şi îşi exercită atribuţiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislaţia în domeniu, precum şi al apărării drepturilor legitime ale acestora.
(3) Organizarea şi funcţionarea CNP se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei organelor de conducere, pe departamente şi organizaţii teritoriale.
(4) Organele de conducere şi control ale CNP sunt:
a) deliberative: adunarea generală la nivelul organizaţiilor teritoriale, consiliul la departamente, consiliul naţional şi congresul la nivel naţional;
b) executive: la nivel teritorial sunt consiliul teritorial şi preşedintele consiliului teritorial, la nivelul departamentelor sunt biroul executiv al consiliului şi preşedintele consiliului, iar la nivel central Biroul Executiv Central şi preşedintele CNP;
c) de control: comisia de cenzori;
(5) La nivelul Consiliului naţional al CNP se aleg următoarele comisii de specialitate cu activitate permanentă:
a) comisia pentru resurse umane, perfecţionarea pregătirii şi probleme sociale;
b) comisia de buget-finanţe;
c) comisia juridică şi de disciplină.
(6) Organele de conducere ale CNP vor fi alese din 5 în 5 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere executive de la nivel central şi în comisii vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(7) Preşedinţilor Consiliilor teritoriale şi ai departamentelor sau înlocuitorilor acestora li asigură 3-5 zile lunar pentru activităţi în interesul organizaţiei profesionale, al profesiei şi instituţiei, fără afectarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi diminuarea drepturilor salariale.
ART. 46 - Prin organele sale de conducere CNP exercita urmãtoarele atribuţii:
a) întreprinde mãsuri pentru asigurarea integritãţii morale şi profesionale a politistilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
b) oferã consultanţa la elaborarea propunerilor de acte normative care se referã la activitatea poliţiei sau la statutul politistului;
c) la cerere, reprezintã interesele politistilor impotriva cãrora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
d) reprezintă profesia de poliţist, împreunã cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
e) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
f) ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
ART. 47 - Prin organele sale de conducere CNP exercită următoarele atribuţii:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, creşterea nivelului de pregătire şi eficienţei activităţii acestora;
b) face propuneri de perfecţionare a legii privind statutul poliţistului, a Codului de etică şi deontologie profesională a poliţistului şi desfăşoară activităţi privind popularizarea reglementărilor statutare;
c) formulează puncte de vedere şi emite, după caz, avize consultative în legătură cu problemele profesionale ale poliţiştilor;
d) coordonează activitatea organizaţiilor teritoriale şi departamentelor, promovează interesele şi drepturile poliţiştilor şi organizaţiei profesionale, stabilite în condiţiile legislaţiei în vigoare;
e) organizează şi desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice, culturale, sportive, educative şi prestează servicii în domeniul de activitate specific, în condiţiile legii;
f) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu structurile MAI care au încadrat personal supus Statutului profesional al poliţistului, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
g) participă la activităţile desfăşurate în legătură cu cariera poliţiştilor reglementate prin hotărâre a Guvernului.
ART. 48 - (1) Veniturile CNP se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
b) resurse obţinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;
c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţara ori din strãinãtate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul administraţiei şi internelor;
d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
(2) Consiliile teritoriale virează periodic CNP o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse, sprijin financiar şi ajutoare, cota parte a cheltuielilor la proiectele cu finanţare externă, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor CNP, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenta juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat personalului ales din Biroul Executiv Central şi comisii, precum şi din aparatul tehnico-administrativ propriu.
ART. 49 - Modul de constituire, organizare şi funcţionare a CNP, a organelor de conducere şi control, atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile membrilor precum şi patrimoniul, sunt stabilite, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL V
MANAGEMENTUL CARIEREI POLIŢISTULUI
SECŢIUNEA 1
Regulile şi condiţiile desfăşurării activităţii pentru realizarea serviciului public poliţienesc
ART. 50 - (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se prezintă la cea mai apropiată unitate a MAI, informând superiorii săi despre aceasta.
ART. 51 - (1) Durata programului de lucru al poliţistului este, de regulă, de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(3) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(4) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea CNP.
(5) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
ART. 52 - Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
ART. 53 - Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
ART. 54 - (1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentele de numire în funcţie, documentele de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
c) declaraţia de avere şi declaraţia
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.925 )