News Item: Statutul Politistului - varianta propusa de OPPR
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Sunday 21 August 2011 - 12:33:46
PROIECT DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE POLŢIST ÎN ROMÂNIA (STATUTUL POLIŢISTULUI)IN VARIANTA PROPUSA SI SUSTINUTA DE O.P.P.R. (ORDINUL PROFESIONAL AL POLITISTILOR DIN ROMANIA)
CAP. I
ART. 1
Dispoziţii generale
Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice privind organizarea şi exercitarea profesiei de poliţist în România.
Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, eficient şi imparţial, în interesul societăţii.
ART. 2
(1)Poliţistul este funcţionar public, cu statut special, înarmat, ce poartă de regulă uniformă şi exercită atribuţiile stabilite de lege.
(2)Statutul special al poliţistului este determinat de îndatoririle şi riscurile deosebite pe care le presupune exercitarea profesiei, de drepturile şi obligaţiile stabilite prin prezenta lege precum şi de restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi.
(3) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de catre ofiţeri de poliţie în codiţiile prezentei legi.
ART. 3
(1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
(2) Exerciţiul autorităţii publice presupune fermitate şi i se aplică principiul prezumţiei de legalitate.
(3)În exercitarea profesiei poliţistul are ca atribuţiuni generale:
a)apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interesele legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
b)aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice;
c)desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea, folosind metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului săvârţirii infracţiunilor şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă;
e) realizează activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii economico financiare, a celei transfontaliere, a infracţiunilor în domeniul informaticii şi crimei organizate;
f)constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale potirivit legii;
g)supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice;
h)desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăriiri penale, executării pedepselor sau a altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
i)Desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale,
j)culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3)Clasificarea atribuţiilor generale ale poliţiştilor pe grade profesionale vor fi stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4)Detalierea atribuţiunilor specifice pentru fiecare poliţist se va face prin fişa postului
ART. 4
Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.
ART. 5
(1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.
ART. 6
Şefii ierarhici din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date poliţiştilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
ART. 7
Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
ART. 9
Profesia de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
CAP. II
Selecţionarea, formarea, acordarea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii, grade profesionale şi clase profesionale.
SECŢIUNEA 1
Selecţionarea şi formarea poliţiştilor
ART. 10
(1) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
(2) Se interzice folosirea titulaturii de „poliţist” sau „ofiţer de poliţie” în denumirea oricăror alte profesii sau categorii profesionale.
ART. 11
(1) Ofiţerii de Poliţie provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi, cu diplomă sau licenţă, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale, în situaţiile în care acestea nu pot fi ocupate de către personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.
(5) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai altor instituţii de învăţământ superior din România sau din alte state, la care s-au pregătit pentru nevoile Minsterului Administraţiei şi Internelor, în condiţile stabilte prin ordin al ministrului
ART. 12
(1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la încadrarea directă a unor specialişti are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihic;
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
(2) În primul an de activitate, poliţiştii încadraţi direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
(5) Criteriile privind selecţionarea poliţiştilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 13
(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură formarea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) Poliţistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Categoriile, formele de pregătire şi modul de desfăşurare, precum şi durata de perfecţionare a pregătirii poliţistului sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale
ART. 14
(1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
(2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor
ART. 15
(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite după nivelul studiilor după cum urmează:
a)Categoria A – cuprinde ofiţerii de poliţie cu studii superioare;
b)Categoria B – cuprinde ofiţerii de poliţie cu studii medii şi postliceale cu diplomă.
(2)Ofiţerii de poliţie se impart pe grade profesionale şi clase în:
a) chestori de poliţie, clasele I, II, III;
b) comisari de poliţie, clasele I, II, III(debutant)
c) inspectori de poliţie, clasele I, II, III(debutant)
Art. 16
(1)Acordarea gradelor şi claselor profesionale se face la termen, prin examen.
(2)Stagiul minim în gradele profesionale este de 6 ani.
(3)Stagiul minim în clasele profesionale este de 2 ani.
(4)La susţinerea examenului pentru gradul profesional sau clasa profesională ofiţerul de poliţie trebuie să îndeplinească cumulative următoarele condiţii:
a) să aibe îndeplinit stagiul minim în gradul profesional deţinut;
b) să fi fost apreciat în ultimii 2 ani ai stagiului în gradul profesional deţinut cu calificativul “bun”.
(5)Pentru susţinerea examenelor de promovare în grade profesionale se înfiinţează Comisia Naţională de evaluare a poliţiştilor, formată din reprezentanţi desmnaţi de Ministerului Adminsitraţiei şi Internelor, de Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” şi celelalte instituţii de învăţământ din cadrul M.A.I., de organizaţiile sindicale reprezentative şi organizaţiile profesionale.
(6)Regulamentul privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale de Evaluare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 17
Funcţiile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 18
Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem titlul şi medalia “ORDINUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR” şi portretul său va fi expus la intrarea sediului structurii unde şi-a desfăşurat activitatea.
ART. 19
(1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Administraţiei şi Internelor li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu.
(2) La absolvirea şcolii de formare inspectorilor de poliţie, poliţistului i se acordă gradul profesional inspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) La absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor, poliţistului i se acordă gradul profesional de comisar de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.
(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistul declarat nepromovat este îndepărtat din poliţie.
(6) Poliţistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut.
(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în poliţie.
(8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(9) Ofiţerii de poliţie proveniţi din rândul agenţilor de poliţie li se acordă gradul profesional de inspector de poliţie iar clasa profesională după cum urmează:
a)pentru o vechime de până la 5 ani – gradul de inspector de poliţie clasa III b)pentru o vechime de până la 10 ani – gradul de inspector de poliţie clasa II
c)pentru o vechime mai mare de 10 ani- gradul de inspector de poliţie clasa I
(10) Agenţii de poliţie, absolvenţi ai studiilor superioare în specialităţile drept, economie-finanţe, psihologie-sociologie, li se poate acorda gradul de comisar de poliţie după susţinerea şi promovarea examenului corespunzător acestui grad profesional, în faţa Comisiei Naţionale de Evaluare.
ART. 20
(1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau poliţistul încadrat direct depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii de poliţie, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
ART. 21
La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
ART. 22
(1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau clase, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
(3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
ART. 26
(1)Activitatea şi conduita profesională ale poliţistului sunt evaluate o dată pe an, de către o comisie de evaluare, constituită la nivelul fiecărei structuri, unităţi de poliţie sau subunităţi prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "foarte bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
(2)Comisia de evaluare va lua în considerare la acordarea calificativelor numai de activitatea profesională a poliţistului şi nu va ţine cont în aprecieri de eventualele sancţiuni aplicate poliţistului.
CAP. III
Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului
SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului
ART. 27
(1) Poliţistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
m) asigurare de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) asistenţă juridică asigurată de unitate pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea potrivit legii, a atribţiilor de serviciu.
(2) Armamentul dobândit personal sau ca recompensă se păstrează şi după data încetării raporturilor de serviciu în aceleaşi condiţii care au fost atestate prin permisul de port armă deţinut la acea dată.
ART. 28
(1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 29
(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, sau la o distanţă de cel mult 30 de km de aceasta poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
(2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
(4) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 30
(1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
(2) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 31
În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
ART. 32
Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
ART. 33
Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
ART. 34
În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
ART. 35
Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi transferaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 36
La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
ART. 37
(1) Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 38
(1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale poliţiştilor sau a asociaţiilor profesionale, după caz.
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
ART. 39
Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle poliţistului
ART. 41
Poliţistul este dator:
a) să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei şi să fie loial instituţiei din care face parte
b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă colegi;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
ART. 42
Poliţistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
ART. 43
Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în exercitarea atribuţiunilor profesionale sau în legătură cu acestea, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
ART. 44
(1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu şi este finanţat în totalitate de la bugetul statutului corespunzător cerinţelor societăţii.
(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, prin dispoziţie scrisă, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor, informând superiorii săi despre aceasta.
SECŢIUNEA a 3-a
Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
ART. 45
(1) Poliţistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferinţe politice în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu;
f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.
(2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
ART. 46
(1)Poliţistul poate fi mutat într-o altă unitate sau altă structură a unităţii, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate decât cea de domiciliu, definitive sau temporar, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,republicată.
(2) Mutarea definitivă poate interveni în următoarele situaţii:
a) în interesul serviciului, cu acordul poliţistului;
b) la cerere.
(3) Mutarea temporară a poliţistului se poate dispune fără acordul ofiţerului de poliţie, numai în interesul serviciului, pe o durată de maximum 6 luni în cursul unui an calendaristic, pe o funcţie corespunzătoare pregătirii profesionale a poliţistului
ART. 47
(1) Poliţistul poate fi delegat, detaşat ori transferat, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
(2) Detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor, în cadrul organelor speciale din structura autorităţilor publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare.
(3) La încetarea detaşării, poliţistul va fi numit într-o funcţie echivalentă celei din care a fost detaşat, dacă este vacantă, sau în altă funcţie corespunzătoare gradului profesional deţinut, în condiţiile prezentei legi.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi poliţiştilor care au desfăşurat misiuni internaţionale sau au participat la cursuri în străinătate, la încetarea acestor situaţii.
ART.48
(1)Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui, în condiţiile legii, organizaţii sindicale sau asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico ştiinţific, cultural, religios şi sportive-recreativ, fără a adduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2)În situaţia în care poliţiştii care ocupă funcţii de conducere sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la alegeri, să opteze pentru una din cele două funcţii.
(3)Obligaţia prevăzută la alin.(2) revine şi poliţiştilor care deţin funcţii de conducere în organizaţiile sindicale şi sunt numiţi în funcţii publice de conducerere.
(4)În cazul în care poliţiştii optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organzaţia sindicală, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe perioada mandatului iar poliţistul este salarizat de organizaţia sindicală.
(5)Raporturile de serviciu ale poliţiştilor care nu ocupă funcţii de conducere şi care sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale se suspendă pe perioada în care aceştia sunt salarizaţi de organizaţia sindicală.
(6)Personele suspendate în condiţiile alin. (4) şi (5) le sunt aplicabile prevederile art. 24-48 din prezenta lege.
(7)Pe perioada suspendării în condiţiile alin. (4) şi (5) constituie vechime în serviciu şi în stagiu în gradul profesional, pentru funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se ecivalează cu funcţii prevăzute în legislaţia privind salarizarea în vederea stabilirii salariului de bază care se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ca poliţist.
(8)Echivalarea funcţiilor potrivit alin (7) se face prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, la propunerea organizaţiei sindicale.
CAP. IV
Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni
SECŢIUNEA 1
Recompense
ART. 49
Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
ART. 50
(1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu poliţiştilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru acţiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat, poliţistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 51
(1)Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, poliţişltilor li se pot acorda, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, următoarele recompense morale sau materiale:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare;
b) felicitări;
c) mulţumiri scrise;
d) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii;
e) ordine, decoraţii şi medalii în condiţiile legii;
f) titluri de onoare în condiţiile legii;
g) înscrierea, la absolvire, pe placa de onoare a instituţiilor de învăţământ pentru formarea profesională, a gradului profesional, numelui şi prenumelui şefilor de promoţie;
h) arme albe sau de foc, în condiţile legii;
i) premii în bani sau în obiecte. Pentru acţiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat sau bugetele locale, sau după caz, preîntâmpinarea fraudării bugetului de stat sau a bugetelor locale, poliţistul poate fi recompensat cu până la 15% din cuantumul acestore, dar nu mai mult decât venitul său brut annual, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică şi sancţiuni
ART. 52
Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
ART. 53
Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
ART. 54
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;
g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
ART. 55
Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţistului sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5 - 20% pe o perioadă de 1 - 3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) destituirea din poliţie.
(2) Ordinea în care sancţiunile disciplinare sunt enumerate la alin. (1) dă ierarhizarea gravităţii acestora.
ART. 56
(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă de către comisiile de disciplină conbstituite conform H.G. nr. 1344/2007 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină.
(2) Ascultarea celui în cauză şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.
(3) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(4) Pe timpul procedurii disciplinare poliţistul îşi poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un repezentant al unei organizaţii sindicale ori al unei alte asociaţii cu caracter profesional prevăzută de lege sau de către un alt apărător.
(5) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(6) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
(7) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.
ART. 57
(1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare prevăzut de lege.
(2) Destituirea din poliţie se dispune prin ordin al ministrului administarţiei şi internelor.
ART. 58
(1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoştinţă, şefului Poliţiei Române. Acesta se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 15 zile.
(3) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziţiei de sancţionare.
ART. 59
(2) Comisia de disciplină se constituie şi funcţionează la nivelul fiecărei structuri/unităţi ale M.A.I
(3) Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza H.G. 1344/2007 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină.
ART. 60
(1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Poliţistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.
ART. 61
(1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
(2) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.
(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendă din funcţie.
(4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
(5) În perioada suspendării poliţistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.
(6) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
CAP. V
Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
ART. 62
(1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.
ART. 63
(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
a) la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu;
b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
d) la cerere;
e) la numirea într-o altă funcţie publică;
f) prin demisie;
g) la destituirea din poliţie;
h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
j) când, în urma reorganizării activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sau a unei unităţi de poliţie ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţistul respectiv, nu sunt posibilităţi pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau în alte unităţi;
k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;
(2) Raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
CAP. 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 64
(1) În situaţia indisponibilizării poliţiştii beneficiază de programe de reconversia profesională.
(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului Administraţiei şi Internelor în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.
ART. 65
(1) Absolvenţilor cu diplomă ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin.
Art. 66
La data intrării în vigoare a prezentei legi, poliţiştilor aflaţi în funcţie vor fi încadraţi în grade profesionale după cum urmează:
(1) Chestor general de poliţie şi chestor şef de poliţie -chestor de poliţie I;
(2) Chestor principal de poliţie şi chestor de poliţie-chestor de poliţie II;
(3) Comisar şef de poliţie şi comisar de poliţie - chestor de poliţie III,
(4) Subcomisar de poliţie-comisar de poliţie I;
(5) Inspector de poliţie-comisar de poliţie II;
(6) Subinspector de poliţie-comisar de poliţie III(debutant);
(7) Agent-şef principal de poliţie şi agent şef de poliţie- inspector de poliţie I;
(8) Agent-şef adjunct de poliţie şi agent principal-inspector de poliţie II;
(9) Agent de poliţie – inspector de poliţie III(debutant)
Art. 67
Agenţii de poliţie, absolvenţi ai studiilor superioare, în specialităţile drept, economic-financiare, psihologie-sociologie sau alte specialităţi necesare profesiei, pot promova direct în gradul profesional de comisar de poliţie III dacă au o vechime în instituţie de minimum 6 ani şi după susţinerea examenului de promovare în grad.
ART. 68
(1)Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Este interzisă producerea sau portul uniformei sau a semelor distinctive ale profesiei de poliţist, precum şi reproducerea unor uniforme sau semne distinctive asemănătoare celor ale Poliţiei Române.
ART. 69
(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, tuturor poliţiştilor angajaţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor
ART. 70
Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
ART. 71
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcţionarului public, în situaţia în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislaţia specifică poliţistului.
ART. 72
În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.
ART. 73
În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.
ART. 74
Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului administraţiei şi internelor date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
ART. 75
(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.947 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Sunday 21 August 2011 - 12:33:46
PROIECT DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE POLŢIST ÎN ROMÂNIA (STATUTUL POLIŢISTULUI)IN VARIANTA PROPUSA SI SUSTINUTA DE O.P.P.R. (ORDINUL PROFESIONAL AL POLITISTILOR DIN ROMANIA)
CAP. I
ART. 1
Dispoziţii generale
Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice privind organizarea şi exercitarea profesiei de poliţist în România.
Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, eficient şi imparţial, în interesul societăţii.
ART. 2
(1)Poliţistul este funcţionar public, cu statut special, înarmat, ce poartă de regulă uniformă şi exercită atribuţiile stabilite de lege.
(2)Statutul special al poliţistului este determinat de îndatoririle şi riscurile deosebite pe care le presupune exercitarea profesiei, de drepturile şi obligaţiile stabilite prin prezenta lege precum şi de restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi.
(3) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de catre ofiţeri de poliţie în codiţiile prezentei legi.
ART. 3
(1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
(2) Exerciţiul autorităţii publice presupune fermitate şi i se aplică principiul prezumţiei de legalitate.
(3)În exercitarea profesiei poliţistul are ca atribuţiuni generale:
a)apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interesele legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
b)aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice;
c)desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea, folosind metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului săvârţirii infracţiunilor şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă;
e) realizează activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii economico financiare, a celei transfontaliere, a infracţiunilor în domeniul informaticii şi crimei organizate;
f)constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale potirivit legii;
g)supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice;
h)desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăriiri penale, executării pedepselor sau a altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
i)Desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale,
j)culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3)Clasificarea atribuţiilor generale ale poliţiştilor pe grade profesionale vor fi stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4)Detalierea atribuţiunilor specifice pentru fiecare poliţist se va face prin fişa postului
ART. 4
Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.
ART. 5
(1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.
ART. 6
Şefii ierarhici din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date poliţiştilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
ART. 7
Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
ART. 9
Profesia de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
CAP. II
Selecţionarea, formarea, acordarea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii, grade profesionale şi clase profesionale.
SECŢIUNEA 1
Selecţionarea şi formarea poliţiştilor
ART. 10
(1) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
(2) Se interzice folosirea titulaturii de „poliţist” sau „ofiţer de poliţie” în denumirea oricăror alte profesii sau categorii profesionale.
ART. 11
(1) Ofiţerii de Poliţie provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi, cu diplomă sau licenţă, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale, în situaţiile în care acestea nu pot fi ocupate de către personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.
(5) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai altor instituţii de învăţământ superior din România sau din alte state, la care s-au pregătit pentru nevoile Minsterului Administraţiei şi Internelor, în condiţile stabilte prin ordin al ministrului
ART. 12
(1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la încadrarea directă a unor specialişti are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihic;
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
(2) În primul an de activitate, poliţiştii încadraţi direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
(5) Criteriile privind selecţionarea poliţiştilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 13
(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură formarea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) Poliţistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Categoriile, formele de pregătire şi modul de desfăşurare, precum şi durata de perfecţionare a pregătirii poliţistului sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale
ART. 14
(1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
(2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor
ART. 15
(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite după nivelul studiilor după cum urmează:
a)Categoria A – cuprinde ofiţerii de poliţie cu studii superioare;
b)Categoria B – cuprinde ofiţerii de poliţie cu studii medii şi postliceale cu diplomă.
(2)Ofiţerii de poliţie se impart pe grade profesionale şi clase în:
a) chestori de poliţie, clasele I, II, III;
b) comisari de poliţie, clasele I, II, III(debutant)
c) inspectori de poliţie, clasele I, II, III(debutant)
Art. 16
(1)Acordarea gradelor şi claselor profesionale se face la termen, prin examen.
(2)Stagiul minim în gradele profesionale este de 6 ani.
(3)Stagiul minim în clasele profesionale este de 2 ani.
(4)La susţinerea examenului pentru gradul profesional sau clasa profesională ofiţerul de poliţie trebuie să îndeplinească cumulative următoarele condiţii:
a) să aibe îndeplinit stagiul minim în gradul profesional deţinut;
b) să fi fost apreciat în ultimii 2 ani ai stagiului în gradul profesional deţinut cu calificativul “bun”.
(5)Pentru susţinerea examenelor de promovare în grade profesionale se înfiinţează Comisia Naţională de evaluare a poliţiştilor, formată din reprezentanţi desmnaţi de Ministerului Adminsitraţiei şi Internelor, de Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” şi celelalte instituţii de învăţământ din cadrul M.A.I., de organizaţiile sindicale reprezentative şi organizaţiile profesionale.
(6)Regulamentul privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale de Evaluare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 17
Funcţiile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 18
Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem titlul şi medalia “ORDINUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR” şi portretul său va fi expus la intrarea sediului structurii unde şi-a desfăşurat activitatea.
ART. 19
(1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Administraţiei şi Internelor li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu.
(2) La absolvirea şcolii de formare inspectorilor de poliţie, poliţistului i se acordă gradul profesional inspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) La absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor, poliţistului i se acordă gradul profesional de comisar de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.
(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistul declarat nepromovat este îndepărtat din poliţie.
(6) Poliţistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut.
(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în poliţie.
(8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(9) Ofiţerii de poliţie proveniţi din rândul agenţilor de poliţie li se acordă gradul profesional de inspector de poliţie iar clasa profesională după cum urmează:
a)pentru o vechime de până la 5 ani – gradul de inspector de poliţie clasa III b)pentru o vechime de până la 10 ani – gradul de inspector de poliţie clasa II
c)pentru o vechime mai mare de 10 ani- gradul de inspector de poliţie clasa I
(10) Agenţii de poliţie, absolvenţi ai studiilor superioare în specialităţile drept, economie-finanţe, psihologie-sociologie, li se poate acorda gradul de comisar de poliţie după susţinerea şi promovarea examenului corespunzător acestui grad profesional, în faţa Comisiei Naţionale de Evaluare.
ART. 20
(1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau poliţistul încadrat direct depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii de poliţie, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
ART. 21
La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
ART. 22
(1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau clase, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
(3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
ART. 26
(1)Activitatea şi conduita profesională ale poliţistului sunt evaluate o dată pe an, de către o comisie de evaluare, constituită la nivelul fiecărei structuri, unităţi de poliţie sau subunităţi prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "foarte bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
(2)Comisia de evaluare va lua în considerare la acordarea calificativelor numai de activitatea profesională a poliţistului şi nu va ţine cont în aprecieri de eventualele sancţiuni aplicate poliţistului.
CAP. III
Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului
SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului
ART. 27
(1) Poliţistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
m) asigurare de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) asistenţă juridică asigurată de unitate pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea potrivit legii, a atribţiilor de serviciu.
(2) Armamentul dobândit personal sau ca recompensă se păstrează şi după data încetării raporturilor de serviciu în aceleaşi condiţii care au fost atestate prin permisul de port armă deţinut la acea dată.
ART. 28
(1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 29
(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, sau la o distanţă de cel mult 30 de km de aceasta poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
(2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
(4) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 30
(1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
(2) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 31
În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
ART. 32
Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
ART. 33
Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
ART. 34
În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
ART. 35
Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi transferaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 36
La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
ART. 37
(1) Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 38
(1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale poliţiştilor sau a asociaţiilor profesionale, după caz.
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
ART. 39
Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle poliţistului
ART. 41
Poliţistul este dator:
a) să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei şi să fie loial instituţiei din care face parte
b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă colegi;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
ART. 42
Poliţistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
ART. 43
Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în exercitarea atribuţiunilor profesionale sau în legătură cu acestea, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
ART. 44
(1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu şi este finanţat în totalitate de la bugetul statutului corespunzător cerinţelor societăţii.
(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, prin dispoziţie scrisă, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor, informând superiorii săi despre aceasta.
SECŢIUNEA a 3-a
Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
ART. 45
(1) Poliţistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferinţe politice în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu;
f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.
(2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
ART. 46
(1)Poliţistul poate fi mutat într-o altă unitate sau altă structură a unităţii, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate decât cea de domiciliu, definitive sau temporar, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,republicată.
(2) Mutarea definitivă poate interveni în următoarele situaţii:
a) în interesul serviciului, cu acordul poliţistului;
b) la cerere.
(3) Mutarea temporară a poliţistului se poate dispune fără acordul ofiţerului de poliţie, numai în interesul serviciului, pe o durată de maximum 6 luni în cursul unui an calendaristic, pe o funcţie corespunzătoare pregătirii profesionale a poliţistului
ART. 47
(1) Poliţistul poate fi delegat, detaşat ori transferat, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
(2) Detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor, în cadrul organelor speciale din structura autorităţilor publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare.
(3) La încetarea detaşării, poliţistul va fi numit într-o funcţie echivalentă celei din care a fost detaşat, dacă este vacantă, sau în altă funcţie corespunzătoare gradului profesional deţinut, în condiţiile prezentei legi.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi poliţiştilor care au desfăşurat misiuni internaţionale sau au participat la cursuri în străinătate, la încetarea acestor situaţii.
ART.48
(1)Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui, în condiţiile legii, organizaţii sindicale sau asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico ştiinţific, cultural, religios şi sportive-recreativ, fără a adduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2)În situaţia în care poliţiştii care ocupă funcţii de conducere sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la alegeri, să opteze pentru una din cele două funcţii.
(3)Obligaţia prevăzută la alin.(2) revine şi poliţiştilor care deţin funcţii de conducere în organizaţiile sindicale şi sunt numiţi în funcţii publice de conducerere.
(4)În cazul în care poliţiştii optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organzaţia sindicală, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe perioada mandatului iar poliţistul este salarizat de organizaţia sindicală.
(5)Raporturile de serviciu ale poliţiştilor care nu ocupă funcţii de conducere şi care sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale se suspendă pe perioada în care aceştia sunt salarizaţi de organizaţia sindicală.
(6)Personele suspendate în condiţiile alin. (4) şi (5) le sunt aplicabile prevederile art. 24-48 din prezenta lege.
(7)Pe perioada suspendării în condiţiile alin. (4) şi (5) constituie vechime în serviciu şi în stagiu în gradul profesional, pentru funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se ecivalează cu funcţii prevăzute în legislaţia privind salarizarea în vederea stabilirii salariului de bază care se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ca poliţist.
(8)Echivalarea funcţiilor potrivit alin (7) se face prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, la propunerea organizaţiei sindicale.
CAP. IV
Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni
SECŢIUNEA 1
Recompense
ART. 49
Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
ART. 50
(1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu poliţiştilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru acţiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat, poliţistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 51
(1)Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, poliţişltilor li se pot acorda, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, următoarele recompense morale sau materiale:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare;
b) felicitări;
c) mulţumiri scrise;
d) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii;
e) ordine, decoraţii şi medalii în condiţiile legii;
f) titluri de onoare în condiţiile legii;
g) înscrierea, la absolvire, pe placa de onoare a instituţiilor de învăţământ pentru formarea profesională, a gradului profesional, numelui şi prenumelui şefilor de promoţie;
h) arme albe sau de foc, în condiţile legii;
i) premii în bani sau în obiecte. Pentru acţiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat sau bugetele locale, sau după caz, preîntâmpinarea fraudării bugetului de stat sau a bugetelor locale, poliţistul poate fi recompensat cu până la 15% din cuantumul acestore, dar nu mai mult decât venitul său brut annual, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică şi sancţiuni
ART. 52
Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
ART. 53
Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
ART. 54
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;
g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
ART. 55
Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţistului sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5 - 20% pe o perioadă de 1 - 3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) destituirea din poliţie.
(2) Ordinea în care sancţiunile disciplinare sunt enumerate la alin. (1) dă ierarhizarea gravităţii acestora.
ART. 56
(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă de către comisiile de disciplină conbstituite conform H.G. nr. 1344/2007 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină.
(2) Ascultarea celui în cauză şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.
(3) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(4) Pe timpul procedurii disciplinare poliţistul îşi poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un repezentant al unei organizaţii sindicale ori al unei alte asociaţii cu caracter profesional prevăzută de lege sau de către un alt apărător.
(5) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(6) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
(7) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.
ART. 57
(1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare prevăzut de lege.
(2) Destituirea din poliţie se dispune prin ordin al ministrului administarţiei şi internelor.
ART. 58
(1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoştinţă, şefului Poliţiei Române. Acesta se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 15 zile.
(3) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziţiei de sancţionare.
ART. 59
(2) Comisia de disciplină se constituie şi funcţionează la nivelul fiecărei structuri/unităţi ale M.A.I
(3) Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza H.G. 1344/2007 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină.
ART. 60
(1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Poliţistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.
ART. 61
(1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
(2) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.
(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendă din funcţie.
(4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
(5) În perioada suspendării poliţistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.
(6) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
CAP. V
Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
ART. 62
(1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.
ART. 63
(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
a) la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu;
b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
d) la cerere;
e) la numirea într-o altă funcţie publică;
f) prin demisie;
g) la destituirea din poliţie;
h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
j) când, în urma reorganizării activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sau a unei unităţi de poliţie ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţistul respectiv, nu sunt posibilităţi pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau în alte unităţi;
k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;
(2) Raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
CAP. 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 64
(1) În situaţia indisponibilizării poliţiştii beneficiază de programe de reconversia profesională.
(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului Administraţiei şi Internelor în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.
ART. 65
(1) Absolvenţilor cu diplomă ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin.
Art. 66
La data intrării în vigoare a prezentei legi, poliţiştilor aflaţi în funcţie vor fi încadraţi în grade profesionale după cum urmează:
(1) Chestor general de poliţie şi chestor şef de poliţie -chestor de poliţie I;
(2) Chestor principal de poliţie şi chestor de poliţie-chestor de poliţie II;
(3) Comisar şef de poliţie şi comisar de poliţie - chestor de poliţie III,
(4) Subcomisar de poliţie-comisar de poliţie I;
(5) Inspector de poliţie-comisar de poliţie II;
(6) Subinspector de poliţie-comisar de poliţie III(debutant);
(7) Agent-şef principal de poliţie şi agent şef de poliţie- inspector de poliţie I;
(8) Agent-şef adjunct de poliţie şi agent principal-inspector de poliţie II;
(9) Agent de poliţie – inspector de poliţie III(debutant)
Art. 67
Agenţii de poliţie, absolvenţi ai studiilor superioare, în specialităţile drept, economic-financiare, psihologie-sociologie sau alte specialităţi necesare profesiei, pot promova direct în gradul profesional de comisar de poliţie III dacă au o vechime în instituţie de minimum 6 ani şi după susţinerea examenului de promovare în grad.
ART. 68
(1)Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Este interzisă producerea sau portul uniformei sau a semelor distinctive ale profesiei de poliţist, precum şi reproducerea unor uniforme sau semne distinctive asemănătoare celor ale Poliţiei Române.
ART. 69
(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, tuturor poliţiştilor angajaţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor
ART. 70
Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
ART. 71
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcţionarului public, în situaţia în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislaţia specifică poliţistului.
ART. 72
În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.
ART. 73
În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.
ART. 74
Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului administraţiei şi internelor date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
ART. 75
(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
[Trimis de Pro Pol IS]
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.947 )