News Item: 23 August
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Tuesday 23 August 2011 - 01:52:45
Financiarul, 21 august 2009
de Edward Pastia
Nu avem un mausoleu dedicat militarilor romani care au murit in al Doilea Razboi Mondial. Nu avem la dispozitie decat 0,7 centi pentru a cinsti memoria unui erou roman. Avem o zi, 23 august, care a schimbat soarta a milioane de romani. Si totusi, este o zi a nimanui. Asta pentru ca am impartit istoria in doua capitole - unul care ne convine si altul care nu ne convine.
Peste doar doua zile este 23 august. O data care nu mai spune nimic multora, oameni tineri sau batrani. Sau care le aduce aminte altora despre orele lungi in care defilau (cu forta) pe strazi si stadioane. Exista insa o categorie aparte de romani, cea a veteranilor de razboi din al Doilea Razboi Mondial.
Ei au luptat pe frontul de Est inainte de 23 august si in Vest dupa aceasta data. Sunt militari pentru care ziua respectiva provoaca o crunta durere pentru ca pe frontul din Moldova au cazut in prizonierat fara sa traga un foc de arma. Doar au ascultat de capriciile politicienilor si conducatorilor vremii si au pus tara mai presus de propria viata… 23 august este pana la urma o piatra de mormant pentru cei 500.000 de militari romani cazuti in lupta. Ar fi crud si nedrept sa consideram aceasta zi un simbol al politicienilor. La urma urmei, ei nu au facut altceva decat sa-si tradeze propriul neam.
Scurt istoric
In urma cu 65 de ani, regele Mihai I anunta, intr-o proclamatie catre tara, iesirea Romaniei din razboiul contra Natiunilor Unite. Concomitent, maresalul Ion Antonescu, conducatorul statului, era arestat impreuna cu restul Guvernului. Armistitiul a fost semnat insa abia la 12 septembrie, intarzierea provocand deruta in randul Armatei Romane.
Dupa 23 august 1944, puterea executiva a fost preluata de un Guvern format de coalitia Blocul National Democratic, din care faceau parte taranistii, liberalii, social-democratii si comunistii. A fost inceputul unei noi epoci in istoria tarii, cea comunista, dictatoriala. Pana in 1990, 23 august a fost ziua nationala a statului roman. Importanta momentului istoric a fost insa demonetizata in timp de regimul comunist prin manifestarile denaturate de cultul personalitatii dictatorului Nicolae Ceausescu.
Ostasii nimanui
Poate vreun cititor va vrea sa se roage pentru toti aceia care si-au dat viata sau au suferit pentru ca noi sa construim un kilometru de autostrada pe an, sa eliberam medicamente compensate doar 10 zile dintr-o luna sau pentru ca scolile de azi sa se surpe (cu tot cu sistem) peste elevi.
Ei bine, vei fi surprins sa afli ca nu exista niciun mausoleu sau memorial dedicat soldatilor care au murit pe frontul de Est. Sunt doar cateva monumente in zonele rurale, in marea lor parte ridicate de satenii care au primit acasa dureroasa telegrama „va anuntam ca fiul dumneavoastra a cazut eroic in lupta pentru patrie”. Te vei grabi sa dai vina pe regimul comunist, dar dupa cateva ore de cautari o sa afli ca nici militarii cazuti in lupta impotriva Germaniei naziste nu au avut parte de un tratament preferential - sunt doar cateva cimitire (le numeri pe degete), de regula amenajate imediat dupa lupta. Si pana la urma ajungi tot la numitorul comun al valorilor din ziua de azi: banii.
S-a ajuns chiar pana acolo incat dupa 1990 au fost vandute civililor, cu aproximativ 100 de milioane de lei bucata, locuri de veci din cimitirele eroilor! Ba chiar in interiorul zonelor de protectie din unele locuri au fost ridicate imobile cu destinatie locativa… Cu binecuvantarea autoritatilor locale si a unor cuvioase fete bisericesti. Exemple sunt cu duiumul - Campina, Valenii de Munte, Miercurea-Ciuc, Ploiesti, Soveja, Harlau, Lugoj, Lipova, Onesti, Braila si, de ce ar face exceptie, cimitirul Bellu din Bucuresti.
Monumentul capitalisto-comunist
Totusi, s-a incercat ridicarea unui mausoleu al militarilor romani cazuti in ultima conflagratie mondiala. Este vorba chiar de... fostul monument al „eroilor comunisti”, amplasat in Parcul Carol. Lucrarile au inceput in timpul regimului Antonescu, dar au fost oprite dupa 23 august 1944, iar ceea ce s-a realizat a intrat in conservare. Se numea „Cimitirul Eroilor Neamului” si se dorea a fi un intreg complex dedicat militarilor cazuti pe front. Pe scurt, proiectul a demarat in anii 1942-1943, supervizat chiar de maresalul Antonescu. A fost propus de un ilustru arhitect al vremii, profesorul Tzigara Samurcas (cel care a realizat, de exemplu, Muzeul Taranului) si viza reconstituirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani“ de la Adamclisi. Spre sfarsitul anilor ‘50, arhitectilor regimului comunist li s-a dat sarcina realizarii unui memorial dedicat luptatorilor comunisti, dar, culmea ironiei, pentru ca termenul „de predare” era prea scurt, acestia au plagiat in proportie de 99% tocmai proiectul lui Samurcas.
La ora actuala, Oficiul National pentru Cultul Eroilor incearca sa redea acestui complex menirea initiala. Lucrarile se desfasoara greoi pentru ca..., ati ghicit, nu sunt bani.
Cat ne-a costat 23 august 1944, in bani
Armistitiul declarat la 23 august 1944 a fost semnat 19 zile mai tarziu, la 12 septembrie 1944. El stabilea obligatiile economice, politice si militare ale Romaniei. Documentul a fost parafat, din partea Romaniei, de Lucretiu Patrascanu, de gen.-adjutant Dumitru Damaceanu, Barbu Stirbey si Gh. Popp, iar din partea Aliatilor, de maresalul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol si sase anexe. Tratata ca o tara invinsa, inamica, Romania trebuia sa intretina armata sovietica de ocupatie, ceea ce a insemnat un efort financiar de doua miliarde de dolari SUA.
Timp de sase ani s-au platit despagubiri de razboi cifrate la 300 de milioane de dolari in marfuri-cereale, produse petroliere, masini, vase maritime si fluviale. S-a anulat Dictatul de la Viena, dar granita romano-sovietica a fost restabilita pe Prut cum era la 28 iunie 1940, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov.
Un razboi cazut in uitare
Dupa ce a eliberat de sub ocupatia sovietica Basarabia si Bucovina, armatele romane au luptat mai departe la Odessa, Sevastopol, Cotul Donului (75.000 de morti si disparuti), Caucaz (50.000 de morti si disparuti) si Stalingrad (150.000 de morti si disparuti). Pe frontul de Est, Armata Romana a pierdut, dupa statisticile oficiale, 624.740 de militari, morti, raniti si disparuti. De fapt, contributia tarii noastre in efective si materiale a fost depasita, in cadrul Axei, doar de cea a Germaniei. Imediat dupa momentul 23 august 1944, pe frontul din Moldova, au cazut in prizonierat peste 130.000 de militari romani carora li s-a ordonat sa inceteze lupta impotriva armatei rosii, cu garantia ca vor fi tratati ca aliati… Doar cateva mii dintre ei s-au mai intors la casele lor. Armata Romana a angajat apoi efective importante pe frontul de Vest, luptand de data aceasta impotriva fostilor aliati. Si din acest punct de vedere suntem pe locul 4 in lume pentru contributia la infrangerea Germaniei naziste. Insa, prin tratatele de pace ulterioare am fost considerati ca fiind o tara invinsa.
Stiati ca?
- in al Doilea Razboi Mondial au fost dati disparuti aproape 400.000 de ostasi romani?
- 134.000 de militari romani cazuti in lupta sau prizonierat, din 1918 in 1945, sunt ingropati in alte tari decat Romania, 30 la numar?
- fiecare dintre cele 20.705 monumente istorice aflate in evidentele Guvernului „beneficiaza” anual de fonduri de intretinere de aproximativ 300 de euro?
- in actualul sediu al DNA s-a aflat centrul de comanda al Armatei Romane in perioada 1941-1945?
- a doua conflagratie mondiala a costat economia globala 1.200 de trilioane de dolari?
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.948 )
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Tuesday 23 August 2011 - 01:52:45
Financiarul, 21 august 2009
„23 august“ sau cum sa tratezi istoria in functie de cine are puterea
de Edward Pastia
Nu avem un mausoleu dedicat militarilor romani care au murit in al Doilea Razboi Mondial. Nu avem la dispozitie decat 0,7 centi pentru a cinsti memoria unui erou roman. Avem o zi, 23 august, care a schimbat soarta a milioane de romani. Si totusi, este o zi a nimanui. Asta pentru ca am impartit istoria in doua capitole - unul care ne convine si altul care nu ne convine.
Peste doar doua zile este 23 august. O data care nu mai spune nimic multora, oameni tineri sau batrani. Sau care le aduce aminte altora despre orele lungi in care defilau (cu forta) pe strazi si stadioane. Exista insa o categorie aparte de romani, cea a veteranilor de razboi din al Doilea Razboi Mondial.
Ei au luptat pe frontul de Est inainte de 23 august si in Vest dupa aceasta data. Sunt militari pentru care ziua respectiva provoaca o crunta durere pentru ca pe frontul din Moldova au cazut in prizonierat fara sa traga un foc de arma. Doar au ascultat de capriciile politicienilor si conducatorilor vremii si au pus tara mai presus de propria viata… 23 august este pana la urma o piatra de mormant pentru cei 500.000 de militari romani cazuti in lupta. Ar fi crud si nedrept sa consideram aceasta zi un simbol al politicienilor. La urma urmei, ei nu au facut altceva decat sa-si tradeze propriul neam.
Scurt istoric
In urma cu 65 de ani, regele Mihai I anunta, intr-o proclamatie catre tara, iesirea Romaniei din razboiul contra Natiunilor Unite. Concomitent, maresalul Ion Antonescu, conducatorul statului, era arestat impreuna cu restul Guvernului. Armistitiul a fost semnat insa abia la 12 septembrie, intarzierea provocand deruta in randul Armatei Romane.
Dupa 23 august 1944, puterea executiva a fost preluata de un Guvern format de coalitia Blocul National Democratic, din care faceau parte taranistii, liberalii, social-democratii si comunistii. A fost inceputul unei noi epoci in istoria tarii, cea comunista, dictatoriala. Pana in 1990, 23 august a fost ziua nationala a statului roman. Importanta momentului istoric a fost insa demonetizata in timp de regimul comunist prin manifestarile denaturate de cultul personalitatii dictatorului Nicolae Ceausescu.
Ostasii nimanui
Poate vreun cititor va vrea sa se roage pentru toti aceia care si-au dat viata sau au suferit pentru ca noi sa construim un kilometru de autostrada pe an, sa eliberam medicamente compensate doar 10 zile dintr-o luna sau pentru ca scolile de azi sa se surpe (cu tot cu sistem) peste elevi.
Ei bine, vei fi surprins sa afli ca nu exista niciun mausoleu sau memorial dedicat soldatilor care au murit pe frontul de Est. Sunt doar cateva monumente in zonele rurale, in marea lor parte ridicate de satenii care au primit acasa dureroasa telegrama „va anuntam ca fiul dumneavoastra a cazut eroic in lupta pentru patrie”. Te vei grabi sa dai vina pe regimul comunist, dar dupa cateva ore de cautari o sa afli ca nici militarii cazuti in lupta impotriva Germaniei naziste nu au avut parte de un tratament preferential - sunt doar cateva cimitire (le numeri pe degete), de regula amenajate imediat dupa lupta. Si pana la urma ajungi tot la numitorul comun al valorilor din ziua de azi: banii.
S-a ajuns chiar pana acolo incat dupa 1990 au fost vandute civililor, cu aproximativ 100 de milioane de lei bucata, locuri de veci din cimitirele eroilor! Ba chiar in interiorul zonelor de protectie din unele locuri au fost ridicate imobile cu destinatie locativa… Cu binecuvantarea autoritatilor locale si a unor cuvioase fete bisericesti. Exemple sunt cu duiumul - Campina, Valenii de Munte, Miercurea-Ciuc, Ploiesti, Soveja, Harlau, Lugoj, Lipova, Onesti, Braila si, de ce ar face exceptie, cimitirul Bellu din Bucuresti.
Monumentul capitalisto-comunist
Totusi, s-a incercat ridicarea unui mausoleu al militarilor romani cazuti in ultima conflagratie mondiala. Este vorba chiar de... fostul monument al „eroilor comunisti”, amplasat in Parcul Carol. Lucrarile au inceput in timpul regimului Antonescu, dar au fost oprite dupa 23 august 1944, iar ceea ce s-a realizat a intrat in conservare. Se numea „Cimitirul Eroilor Neamului” si se dorea a fi un intreg complex dedicat militarilor cazuti pe front. Pe scurt, proiectul a demarat in anii 1942-1943, supervizat chiar de maresalul Antonescu. A fost propus de un ilustru arhitect al vremii, profesorul Tzigara Samurcas (cel care a realizat, de exemplu, Muzeul Taranului) si viza reconstituirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani“ de la Adamclisi. Spre sfarsitul anilor ‘50, arhitectilor regimului comunist li s-a dat sarcina realizarii unui memorial dedicat luptatorilor comunisti, dar, culmea ironiei, pentru ca termenul „de predare” era prea scurt, acestia au plagiat in proportie de 99% tocmai proiectul lui Samurcas.
La ora actuala, Oficiul National pentru Cultul Eroilor incearca sa redea acestui complex menirea initiala. Lucrarile se desfasoara greoi pentru ca..., ati ghicit, nu sunt bani.
Cat ne-a costat 23 august 1944, in bani
Armistitiul declarat la 23 august 1944 a fost semnat 19 zile mai tarziu, la 12 septembrie 1944. El stabilea obligatiile economice, politice si militare ale Romaniei. Documentul a fost parafat, din partea Romaniei, de Lucretiu Patrascanu, de gen.-adjutant Dumitru Damaceanu, Barbu Stirbey si Gh. Popp, iar din partea Aliatilor, de maresalul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol si sase anexe. Tratata ca o tara invinsa, inamica, Romania trebuia sa intretina armata sovietica de ocupatie, ceea ce a insemnat un efort financiar de doua miliarde de dolari SUA.
Timp de sase ani s-au platit despagubiri de razboi cifrate la 300 de milioane de dolari in marfuri-cereale, produse petroliere, masini, vase maritime si fluviale. S-a anulat Dictatul de la Viena, dar granita romano-sovietica a fost restabilita pe Prut cum era la 28 iunie 1940, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov.
Un razboi cazut in uitare
Dupa ce a eliberat de sub ocupatia sovietica Basarabia si Bucovina, armatele romane au luptat mai departe la Odessa, Sevastopol, Cotul Donului (75.000 de morti si disparuti), Caucaz (50.000 de morti si disparuti) si Stalingrad (150.000 de morti si disparuti). Pe frontul de Est, Armata Romana a pierdut, dupa statisticile oficiale, 624.740 de militari, morti, raniti si disparuti. De fapt, contributia tarii noastre in efective si materiale a fost depasita, in cadrul Axei, doar de cea a Germaniei. Imediat dupa momentul 23 august 1944, pe frontul din Moldova, au cazut in prizonierat peste 130.000 de militari romani carora li s-a ordonat sa inceteze lupta impotriva armatei rosii, cu garantia ca vor fi tratati ca aliati… Doar cateva mii dintre ei s-au mai intors la casele lor. Armata Romana a angajat apoi efective importante pe frontul de Vest, luptand de data aceasta impotriva fostilor aliati. Si din acest punct de vedere suntem pe locul 4 in lume pentru contributia la infrangerea Germaniei naziste. Insa, prin tratatele de pace ulterioare am fost considerati ca fiind o tara invinsa.
Stiati ca?
- in al Doilea Razboi Mondial au fost dati disparuti aproape 400.000 de ostasi romani?
- 134.000 de militari romani cazuti in lupta sau prizonierat, din 1918 in 1945, sunt ingropati in alte tari decat Romania, 30 la numar?
- fiecare dintre cele 20.705 monumente istorice aflate in evidentele Guvernului „beneficiaza” anual de fonduri de intretinere de aproximativ 300 de euro?
- in actualul sediu al DNA s-a aflat centrul de comanda al Armatei Romane in perioada 1941-1945?
- a doua conflagratie mondiala a costat economia globala 1.200 de trilioane de dolari?
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.948 )