24 decembrie 1914 a fost una din putinele dati din istoria omenirii cand ratiunea umana s-a ridicat deasupra intereselor politice, iar toate diferentele de uniforma, politica si gandire au fost, macar pentru cateva zile uitate.

Detasamente ale armatei britanice si franceze blocate intr-un transeu din regiunea Ypres, Belgia incercau din greu sa tina piept armatei germane.Era totusi ajunul Craciunului iar majoritatea sperau ca macar in aceste zile sa aiba putina liniste, daca poti cere asa ceva in conditiile unui razboi. Spre mirarea tuturor in loc de zgomotul artileriei se auzeau… cantece. Se spune ca totul a inceput de la un scotian, caporal al armatei britanice ce printr-o minune a reusit sa puna mana pe un cimpoi. Acordurile cantecului „Silent Night” au primit raspunsuri din partea taberei germane chiar daca ei cunosteau acesta melodie sub denumirea de „Stille Nacht”. Muzica poate intradevar imblanzi pana si cele mai brutale finite.

Fiind aproape Craciun multi soldati au primit pachete de acasa pline cu bunuri ce puteau face viata putin mai umana pentru cei din transee. Din partea gemana un soldat a aruncat spre partea englezeasca un pachet cu mere si niste tigari. Raspunsul britanic si francez nu a intarziat sa apara sub forma unor prajiturele si a unui recipient de tabla inchis bine plin cu ceai. Urmatorul pas a fost facut de un locotenent german ce s-a dus pana in „no man’s land” cu un stegulet alb si o cana cu apa in mana. Drept raspuns doi ofiteri, britanic si francez, s-au dus sa-l intampine cu ceai si paine. Dupa o scurta discutie s-au intros la transee unde au pus pe margini lumanari si alte obiecte de uz initial militar, ulterior transformate in decoratiuni de sarbatoare. Cele doua tabere s-au intalnit mai apoi si au decorat un pom comun in moment ce a fost numit de supravietuitori drept „Magia Craciunului”. Pentru o noapte tunurile nu am mai spus nimic ci ratiuniea si umanitatea au vorbit in locul lor in una din cele mai mari conflagratii pe care omenirea le-a vazut.

Ce am putea invata actualmente din acesta povestire? Enorm de mult raportat la ceea ce facem cotidian. Sper ca cei care citesc aceste randuri sa inteleaga povestea din spatele acestor fapte si mentalitatea care a condus la dorinta unui om de a arunca spre un alt om in loc de o grenada niste mere iar in loc de obuze niste prajituri. Sper sa sa intelgea ca ceea ce ne diferentiaza, culori de uniforme, mentalitati si alte asemenea sa fie doar subiecte de discutie si nu disputa.

Sper ca Noul An sa ne aduca macar un sfert din intelepciunea acestor oameni si abilitatea lor de a face atat de multe cu putinele resurse disponibile.

Sarbatori fericite si La multi ani!