Miscarea de Eliberare Zapatista - prima istorie a ultimei revolutii...

In 1993, un grup de rebeli din partea meridionala a statului Chiapas (Mexic) constituie Armata Zapatista de Eliberare Nationala (EZLN, acronim de la Esercito Zapatista de Liberacion Nacional). Revendicand drepturi si libertati pentru populatia indigena saraca, EZLN pornesc in ianuarie 1994 o revolta impotriva guvernului mexican [vezi Prima Declaratie din Padurea Lacandon]. Gruparea ocupa cateva orase, din care cel mai important este San Cristóbal de las Casas. Guvernul prefera o campanie militara impotriva rebelilor, unui dialog. Lupte soldate cu numerosi morti se duc in zona, intre rebeli si trupele guvernamentale, acestea din urma sustinute moral si financiar de marii industriasi si proprietari de pamanturi.

Incepand cu anul 1995, opinia publica internationala, care monitorizeaza evenimente, critica aspru guvernul mexican pentru practicile represive. Criza isi atinge apogeul in decembrie 1997, cand sute de refugiati indieni Tzotzil, in majoritate femei si copii, sunt masacrati de armata, ceea ce duce la proteste in masa in orasele mexicane. Incidentul este condamnat pe plan international, si un numar de ministri si oficiali mexicani demisioneaza.

Implicarea in conflict a cercurilor politice si financiare americane ce sustin guvernul mexican iese la iveala cand pe internet este publicat, clandestin, la 13 ianuarie 1995, un raport politico-financiar cunoscut drept Raportul "Chase Manhattan", scris pentru Banca Chase Manhattan de un anume Riordan Roett. Documentul, care chema guvernul mexican sa elimine zapatistii pentru a demonstra ca detine controlul situatiei interne din Mexic si a recastiga "increderea investitorilor americani", este simbolic pentru "valoarea" pe care capitalismul vorace o acorda fiintei umane, atunci cand aceasta ameninta profitul.

Publicat pe internet, raportul se bucura de o audienta uriasa in SUA, captand atentia republicanilor si oponentilor politicii administratiei Clinton fata de Mexic. Pentru mexicani, se confirma in acest fel imixtiunea administratiei americane si a marilor industriasi in razboi, de partea regimului de la Mexico City.
Istoria conflictului dintre EZLN si fortele guvernamentale este lunga. Iata cateva dintre cele mai importante repere ale celor mai activi ani:

1994
1 ianuarie. Condusa de „subcomandantul Marcos“, Armata zapatista de eliberare nationala ocupa principalele orase (nu si capitala, Tuxtla Gutiérez) ale statului Chiapas.
12 ianuarie. Presedintele Carlos Salinas ordona armatei incetarea unilaterala a focului.
21 februarie. Incep convorbiri de pace la San Cristóbal de Las Casas.
10 iunie. EZLN respinge propunerile de pace ale guvernului.
21 august. Ernesto Zedillo (PRI) câstiga alegerile prezidentiale. Zapatistii acuza autoritatile de frauda.
24 decembrie. Se creeaza Comisia nationala de mediere (Conai), condusa de episcopul de San Cristóbal, Samuel Ruíz.

1995
9 februarie. Pentru prima data de la debutul revoltei, mii de soldati patrund in zona ocupata de rebeli.
14 martie. Se creeaza Comisia de concordie si pacificare, alcatuita din deputati si senatori ai tuturor partidelor reprezentate in Parlamentul mexican.
27 august. Peste un milion de mexicani participa la o consultare organizata de zapatisti. Majoritatea isi exprima dorinta ca EZLN sa se transforme in partid politic.1996
16 februarie. Se semneaza acordurile de la San Andrés Larráinzar asupra drepturilor indigenilor.

1997
ianuarie. EZLN respinge contrapropunerile guvernului la amintitele acorduri si rupe dialogul cu autoritatile.
4 noiembrie. Oameni inarmati deschid focul asupra unui convoi care il insoteste pe episcopul Samuel Ruíz.
22 decembrie. La Acteal, 45 de presupusi simpatizanti ai gherilei zapatiste sunt masacrati de un grup paramilitar legat de PRI.

1998
7 iunie. Samuel Ruíz demisioneaza din fruntea Conai, care se autodizolva.

1999
4 august. Armata mexicana isi intareste cele 15 tabere si baraje pe care le are instalate in padurea Lacandón. Circa 30 de comunitati indigene sunt mentinute intr-o virtuala stare de asediu.

2000
2 iulie. Pentru prima data dupa 71 de ani, PRI pierde alegerile prezidentiale. Câstigatorul, Vicente Fox, candidatul Partidului Actiunea Nationala (PAN, centru-dreapta), se instaleaza in fruntea statului la 1 decembrie.

2001
24 februarie. Incepe marsul zapatistilor spre capitala mexicana.
11 martie. Sosirea lor la Ciudad de México este intâmpinata triumfal de sute de mii de mexicani. Reprezentantii zapatisti vorbesc in fata Congresului mexican.

2003
august. In comunitatile indigene autonome se creeaza "juntele de buna guvernare".

2005
iunie. Zapatistii lanseaza "A sasea declaratie din Padurea Lacandón" prin care isi afirma hotararea de a continua lupta.2006 ianuarie. Zapatistii renunta la arme si pornesc o campanie de 6 luni prin tara, pentru a cunoaste durerile celor oprimati si marginalizati.

Principiile si organizarea EZLN
Revolta din Chiapas are ca model actiunile lui Emiliano Zapata, liderul luptei de eliberare a mexicanilor de la inceputul secolului XX. Armata Zapatista de Eliberare Nationala revendica astfel marile cuceriri ale revolutiei zapatiste (pamanat pentru toti, autonomie pentru indigeni, un stat democratic), sprijinind revendicarile populatiei de etnie maya cu privire la autonomie si autodeterminare - nu in sensul unei secesiuni, ci pentru drepturi fundamentale:
- posibilitatea populatiilor indigene de a-si continua modul de viata bazat pe colectivitate;
- implicarea tuturor celor afectati in procesul decizional;
- distribuirea egala a pamantului;
- oprirea instrainarii resurselor naturale;
- dreptul la educatie, sanatate;
- dreptul la pastrarea vie a propriei culturi si a traditiilor milenare.

Zapatistii, aproape in intregime indigeni, formeaza o miscare unica si fara legaturi cu alte organizatii revolutionare din lume. Ei aplica o "democratie directa", ce acorda cuvant tuturor si cauta consensul tuturor membrilor comunitatii. Exceptional la organizarea EZLN este subordonarea militarilor fata de liderii civili. Cea mai inalta autoritate este Comandamentul General - Comitetul Clandestin Revolutionar al Indigenilor (CCRI-CG), alcatuit din reprezentanti ai intregii palete de etnii. Daca EZLN reuneste doar cateva mii de oameni inarmati, sustinatorii lor sunt in numar de zeci de mii. Acestia sunt tarani, membri ai comunitatilor locale, ce au adesea de suferit pentru sprijinul pe care il dau rasculatilor.

informatii preluate dupa www.ezln.ro
site-ul oficial al EZLN