La aproape doi ani de când a depus plângere la politie impotriva unui fost securist pe motiv ca acesta ar fi sechestrat-o vreme de câteva zeci de ore si ar fi batut-o cu bestialitate, Constanta Talaban din Corabia umbla si acum dupa dreptate. Cazul femeii a ajuns, intre timp, minge de ping-pong intre Parchetul de pe lânga Judecatoria Corabia, politie si instanta de judecata. Mai nou, dupa ce au dat doua NUP-uri pentru cel acuzat de Constanta, in ciuda faptului ca politistii anchetatori au facut propunerea de incepere a urmaririi penale, cazul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Olt, la solicitarea colegilor lor din Corabia.
In luna martie a anului 2005 Constanta Talaban a fost sechestrata timp de 28 de ore de catre Nicusor Nelepcu, fost lucrator in cadrul SRI Corabia, in locuinta acestuia, sustine femeia. Ea mai spune ca Nelepcu a batut-o mar cât timp a tinut-o inchisa in casa, in incercarea de a intretine relatii sexuale cu femeia. Dupa ce a scapat, Constanta a depus plângere la politie, care a demarat o ancheta ale carei concluzii, favorabile femeii, au ajuns la Parchet. Victima a ramas stupefiata când solutia procurorilor a fost aceea de neincepere a urmaririi penale. In doua rânduri. Solutia a fost atacata in instanta de Constanta, care a avut si câstig de cauza, atât la Judecatoria Corabia, cât si la Tribunalul Olt. Problema este ca procurorii corabieni, care au tinut la dos luni si luni de zile dosarul, acum s-au spalat pe mâini. Ei au dispus o noua ancheta, si din nou politistii si-au facut datoria. Ulterior a aparut, in mod cu totul si cu totul suspect, un al doilea dosar. Care a ajuns la Parchetul judetean si in care acuzatia initiala a fost schimbata. Daca initial fostul SRI-ist a fost cercetat pentru sechestrare de persoane si pentru vatamare corporala grava, in dosarul ivit peste noapte Nicusor Nelepcu este cercetat doar pentru vatamare grava. Constanta Talaban sustine ca lucrurile au fost cocolosite de procurorii din Corabia, care ar fi incercat in mod repetat sa-l protejeze pe cel acuzat. „Nu se poate ca, la aproape doi ani de la ce mi s-a petrecut, sa se taragane cazul. Am fost inchisa in casa agresorului ore in sir, am fost batuta cu bestialitate de catre acesta. Am fost internata in spital si am certificat medico-legal. Am câstigat in instanta solutia procurorilor de neincepere a urmaririi penale. Acum nu stiu cum a aparut un al doilea dosar si cum s-a schimbat in parte obiectul cercetarii. Nu stiu ce sa mai fac, unde sa ma mai plâng“, declara femeia. Ea mai spune ca, daca la inceput, mai multi oameni care au vazut-o pe Constanta in preajma casei celui acuzat sau intrând in locuinta acestuia, ca si desfigurata din cauza loviturilor primite dupa ce a reusit sa scape, acum rândul martorilor s-a ingrosat, intarind pozitia victimei. Cu toate acestea, rezolvarea cazului treneaza inca.
Altul defectat definitiv: Radu Adrian Ovidiu a fost internat de urgenta dupa ce casa i-a fost perchezitionata * El a depus plangere la DNA impotriva unor ofiteri din SRI pe care ii acuza de abuzuri * Declaratiile facute in ultimele saptamani de colonelul (r.) SRI, Marin Breajan au produs un adevarat cutremur la nivelul Serviciului Roman de Informatii. Acuzatiile lansate vizeaza fosta si actuala conducere a SRI Prahova, precum si ofiterii cu functii de conducere din directiile centrale ale SRI. (Doru DRAGOMIR)
Declaratiile facute in ultimele saptamani de colonelul (r.) SRI, Marin Breajan au produs un adevarat cutremur la nivelul Serviciului Roman de Informatii. Acuzatiile lansate vizeaza fosta si actuala conducere a SRI Prahova, precum si ofiterii cu functii de conducere din directiile centrale ale SRI.
Acuzatiile sunt sutinute si de un alt ofiter SRI care a fost trecut in rezerva. La inceputul acestei saptamani, cpt (r.) Radu Adrian a depus o plangere la DNA impotriva unor ofiteri din structura centrala si locala a SRI Prahova. Cpt (r.) Radu Adrian, cel care incearca sa demaste neregulile din SRI, se afla in momentul de fata internat in spital in stare grava. El a suferit in cursul zilei de 11 mai a.c., o congestie cerebrala dupa ce locuinta i-a fost perchezitionata de procurori si ofiteri SRI.
Colonelul in rezerva Marin Breajan, care a activat in SRI Prahova, a declarat recent, la postul de televiziune N24, in cadrul emisiunii Talk Soc, realizata de Doru Braia, ca, la nivelul judetului Prahova, anumiti oameni cu functii de conducere din cadrul SRI s-au ocupat cu ascultarea ilegala a telefoanelor. El a relatat cum in 1994, angajati ai SRI Prahova au interceptat discutiile lui Sorin Rosca Stanescu, directorul Ziarului ZIUA si ale lui Dinu Patriciu, purtate la vilele Caprioara si Vanator din Cheia. "In presa s-a spus ca la vilele Caprioara si Vanator din Cheia au fost efectuate ascultari ilegale impotriva lui Dinu Patriciu si Sorin Rosca Stanescu, in legatura cu aparitia ziarului ZIUA. Ascultarile au fost ilegale, deoarece nu a existat mandat", a declarat Breajan la emisiune lui Doru Braia.
Acuzatii de coruptie la Sectia judeteana a SRI Prahova
Scandalul din sectia judeteana SRI Prahova s-a amplificat si mai tare saptamana aceasta, in momentul in care la Departamentul National Anticoruptie (DNA) a fost depusa o plangere impotriva mai multor persoane din SRI. Radu Adrian Ovidiu, fost ofiter in cadrul SRI Prahova, a depus, marti 9 mai a.c., la DNA, o plangere in care ii acuza pe mai multi ofiteri din cadrul aceluiasi serviciu de implicare in actiuni de mare coruptie, avand legatura cu fostul sef al SRI Prahova, col.(r.) Corneliu Paltanea, arestat in 2005. In plangerea depusa, fostul ofiter din cadrul SRI Prahova il acuza pe generalul Ovidiu Soare, seful Inspectoratului pentru Apararea Constitutiei din cadrul SRI, de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, "precum si de alte infractiuni ce vor fi constatate de catre organele de urmarire penala in motivele plangerii". Printre cei impotriva carora fostul ofiter SRI Prahova a depus plangere la DNA se mai numara: colonelul Sorin Cozma, seful U.M. 0146 Bucuresti, acuzat de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice, favorizarea infractorului, falsuri in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, maiorul Lucian Dumitrache, din cadrul U.M. 0146 Bucuresti, acuzat de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice, favorizarea infractorului, falsuri in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si delapidare, maiorul Marian Lepadat, seful Oficiului Juridic din cadrul U.M. 0146 Bucuresti si mr. Mirel Cristian Obreja, fost sef al SRI Vaslui, actualmente seful Corpului de Control al directorului SRI, pe care ii acuza de fals in inscrisuri sub semnatura privata si insulta.
De asemenea, Radu Adrian ii acuza de aceleasi infractiuni si pe alti ofiteri din cadrul SRI. Este vorba despre actualul sef al SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, colonelul Daniel Ciobanu, loctiitorul sefului SRI Prahova, acuzat de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si insulta, maiorul Daniel Sarbu, sef al Biroului Personal din cadrul SRI Prahova, acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privata si insulta si colonelul Daniel Savu, seful SRI Campina, acuzat de favorizarea infractorului.
Nu in ultimul rand, plangerea depusa de fostul ofiter din cadrul SRI Prahova are ca obiect Directia Juridica a SRI, acuzata de abuz in serviciu, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului.
Radu Adrian mentioneaza, in plangerea depusa, marti, la DNA, ca cei pe care ii acuza sunt implicati in "actiuni de mare coruptie" ce au legatura cu cazul fostului sef al SRI Prahova, colonelul (r.) Corneliu Paltanea, arestat preventiv la sfarsitul anului 2005, fiind acuzat, alaturi de fostul sau adjunct, Daniel Bucur, de luare de mita, instigare si complicitate la santaj si asociere in vederea comiterii de infractiuni, fapte in forma continuata.
De asemenea, fostul ofiter din cadrul SRI Prahova ii acuza pe cei mentionati ca ar fi contribuit, "prin falsuri si abuzuri", la trecerea ilegala a sa in rezerva.
Contraofensiva SRI
Pe de alta parte, potrivit unui comunicat al SRI remis presei, joi, Sectia Parchetelor Militare din Parchetul ICCJ a inceput, in data de 8 mai, urmarirea penala impotriva locotent-colonelului Marius Soare, cadru activ al Sectiei Judetene de informatii Prahova si a capitanului in rezerva Radu Adrian, fost cadru al Sectiei Judetene de Informatii Prahova.
Conform comunicatului, la data de 31 martie, Serviciul Roman de Informatii a sesizat Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, cu privire la activitatile de natura infractionala savarsite de lt. col. Soare Marius, cadru activ al Sectiei Judetene de informatii Prahova, si cpt. (r) Radu Adrian, fost cadru al Sectiei Judetene de Informatii Prahova.
"Verificarile intreprinse de catre Serviciul Roman de Informatii au pus in evidenta faptul ca cele doua persoane au comis fapte ce contravin legislatiei privind protectia informatiilor clasificate si cadrului normativ intern de aplicare a acesteia, incalcandu-se, totodata, ordinele interne si regulamentele militare", precizeaza SRI.
Perchezitii la patru adrese
Biroul de Presa al SRI a informat, ieri, ca in ziua de 11 mai 2006, "procurori militari desemnati in baza autorizatiilor de perchezitie eliberate de judecatorii de la Curtea Militara de Apel, sprijiniti din punct de vedere tehnic de specialisti ai Serviciului Roman de Informatii, au efectuat perchezitii la patru adrese. In conditiile inceperii urmaririi penale, doua cadre militare active - lt.col. Soare Marius Eugen si mr. Cernica Romica - au fost suspendate din functie si puse la dispozitie, pana la definitivarea cercetarilor efectuate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare."
Printre cele patru locuinte perchezitionate s-a aflat si cea a lui Radu Adrian Ovidiu, fostul ofiter SRI care depusese plangere la DNA. Acesta, in urma socului suferit ca urmare a perchezitiei prelungite efectuate de la domiciliul sau a facut o congestie cerebrala si a fost spitalizat de urgenta. Deoarece medicii care l-au consultat initial la spitalul din Ploiesti au constatat ca e un caz grav au decis sa il trimita la o clinica din Bucuresti, unde se afla si in momentul de fata sub supraveghere medicala.
Potrivit unor informatii neoficiale, procurorul Mircea Levanovici, cel care instrumenteaza dosarul deschis ca urmare a sesizarii depuse de SRI este un fost ofiter SRI.
Magistratii Inaltei Curti l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.
Acum exact cinci ani, Parchetul Militar l-a trimis in judecata pe generalul SRI, Eugen Grigorescu, pentru distrugerea sau sustragerea jurnalului disidentului Gheorghe Ursu. Grigorescu, care era respon sabil cu arhiva SRI, a intrat in posesia jurnalului in iunie 1990, dupa care nu a mai fost de gasit. Ieri, Instanta Suprema a admis recursurile formulate atit de fiul disidentului, Andrei Horia, cit si de Parchetul General, dupa ce Grigorescu fusese condamnat de Curtea militara de Apel la 2 ani de inchisoare cu suspendare.
„Cei 3 ani de detentie sint pentru abuz in serviciu in forma calificata. Totodata, a primit si 5 luni pentru retinerea si distrugerea unor inscrisuri, fapta pentru care a primit insa gratiere, Grigorescu urmind sa execute doar prima pedeapsa“, ne-a declarat, ieri, avocatul familiei Ursu, Eugenia Cringariu. Judecatorii i-au interzis, in acelasi timp, fostului ofiter SRI, exercitarea unor drepturi civile, timp de un an dupa executarea pedepsei. Avocatul Cringariu a mai precizat ca Grigorescu va trebui sa achite daune materiale in valoare de un million de lei vechi si inca 99 de milioane de lei daune morale, in afara despagubirilor civile, in valoare de peste un milion de lei.
Jurnalul disparut
Pentru baiatul disidentului, Andrei Ursu, condamnarea fostului general SRI este foarte importanta si reprezinta „un pas inainte pentru justitie“. El este multumit de sentinta data in procesul de ieri si considera ca este important si faptul ca „judecatorii au avut curajul de a lua in considerare probele si, mai ales, sa aplice legea“.
Grigorescu, putine optiuni
Aparatorul lui Grigorescu, Nicu Crisan, ne-a declarat ca inca nu se pune problema atacarii deciziei Inaltei curti. „Voi analiza aceasta problema in cursul zilei de astazi. Decizia magistratilor nu este corecta. In cererea de recurs au existat cel putin sapte motive de incalcari procedurale“, ne-a mai spus avocatul. Crisan este si el un fost ofiter SRI, fiind chiar citat, in calitate de martor, in acest dosar. Teoretic, lui Grigorescu nu-i ramin decit doua metode extraordinare pentru a ataca sentinta: revizuirea procesului si recursul in anulare.
Batut crunt de Securitate
In anul 1985, Ursu a fost scos de mai multe ori din celula de catre ofiteri de Securitate, care l-au batut. Dupa care, deoarece ancheta nu aducea rezultatele dorite, s-a trecut la folosirea informatorilor din rindul arestatilor. Astfel, in celula lui Ursu au fost adusi Marian Clita si Radu Gheorghe, ambii condamnati pentru furt. Pe 17 noiembrie, dupa ce a acuzat dureri abdominale, Gheorghe Ursu a decedat in Spitalul Penitenciarului Bucuresti. El fusese internat cu diagnosticul de „peritonita generalizata prin perforatii de ansa ileala“. Procuratura a stabilit ca moartea acestuia a fost patologica. •
O scrisoare disperata...ca si persoana Domnule presedinte, Subsemnatul Dan-Dumitru Zamfirescu, ofiter activ cu gradul de colonel în cadrul Serviciului Român de Informatii, doresc sa va aduc la cunostinta urmatoarele: La data de 4 septembrie 2001, am fost chemat la conducerea Diviziunii generale "C" si mi s-a adus la cunostinta un ordin al directorul SRI de eliberare din functie si punere la dispozitia Formatiunii "Y" (Personal), fara a mi se comunica si motivele care au stat la baza acestei masuri, iar dl. col. Ioan Bidu, seful Diviziunii "C", mi-a ordonat ca, în termen de 24 de ore, sa predau documentele de lucru pe care le detineam, în asa fel încît a doua zi, la ora 12,00, sa ma prezint la dl. col. Ovidiu Corneci, seful formatiunii sus-mentionate. În ziua urmatoare, 5 septembrie a.c., m-am prezentat la dl. col. Corneci, care mi-a spus ca trebuie sa-mi aduca la cunostinta o veste neplacuta, aratîndu-mi, de asemenea, fara alta explicatie, Ordinul directorului privind punerea mea în discutia Consiliului de Judecata. Am reusit, în scurt timp, sa aflu ca la originea acestei masuri se afla o reclamatie depusa de directorul general al SC Tagrimpex Romcif SA Fieni, ing. Anton Radulescu, în care eram acuzat de obtinerea de avantaje materiale de la actionarul majoritar al firmei mentionate, dl. Constantin Tanasie, în schimbul unor informatii pe care le-as fi furnizat acestuia din urma în legatura cu activitatea sus-numitului director si care, afirma el, l-ar fi dezavantajat în relatia cu actionarul majoritar. Dorind sa demonstrez netemeinicia reclamatiei, am solicitat sa fiu primit la raportul directorului SRI. Am facut-o prin intermediul d-lui presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu, deoarece demersurile mele directe pentru a purta o discutie cu dl. Radu Timofte, în sensul clarificarii celor continute în reclamatie, au esuat. Dupa interventia d-lui Nicolae Vacaroiu, am fost primit la raport, dar încercarile mele de a purta o discutie serioasa cu dl. Radu Timofte, bazata exclusiv pe documente edificatoare, s-au lovit de atitudinea neasteptata, inexplicabil de rauvoitoare a acestuia. Mai mult decît atît, m-a amenintat cu masuri dure, facînd referire chiar la posibilitatea de a sesiza Parchetul Militar. Consider ca modul în care a tratat problema dl. Radu Timofte, care a facut afirmatii defaimatoare la adresa mea, recurgînd inclusiv la amenintari, fara minime verificari care sa confirme sau nu aspectele din reclamatie, contrar prevederilor Legii privind Statutul cadrelor militare, poate afecta grav activitatea institutiei, aducînd, totodata, atingerea demnitatii si onoarei mele ca om si ofiter. Dupa acest episod, pentru ca, în definitiv, sînt ofiter de informatii, am cautat sa dezleg itele afacerii, ajungînd la urmatoarele concluzii: * Desi a fost privatizata în anul 1996 prin vînzarea pachetului majoritar de actiuni catre Tagrimpex si a unui cuantum de 35% catre firma germana Heidelberg Cement, fostul Romcif, devenit Tagrimpex Romcif SA, a continuat sa fie tinta actiunilor mai multor firme care urmareau structura actionariatului. Cea mai agresiva a fost Heidelberg Cement, inclusiv prin interventii la diverse foruri decizionale, dar actiunea ei a dat gres, datorita masurilor prompte si sigure dispuse de actionarul majoritar, dl. Constantin Tanasie. În aceste conditii, firma germana si-a schimbat tactica, solicitînd si obtinînd fara probleme sprijinul directorului general, prin care viza aducerea unitatii în stare de faliment pentru a-l determina pe dl. Tanasie sa vînda, dar manevrele nu au avut rezultatul scontat. * În momentul respectiv a intervenit omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, cu o propunere directa de cumparare a unor actiuni, respinsa, de asemenea, de actionarul majoritar. Lipsit de scrupule, Sorin Ovidiu Vântu a apelat la acelasi director general si, împreuna cu acesta, pe de o parte, si col. Victor Veliscu si general de brigada Gioni Popescu, pe de alta parte, au pus la cale falimentarea combinatului. Pionul urma sa fie firma Generalconstruct SRL, patronata de Ovidiu Gaina, devenita peste noapte dealer principal si, în scurt timp, unic. Metoda aleasa era foarte simpla: firma lua marfa (ciment), o vindea, dar nu îsi achita datoriile fata de Romcif, obtinînd, cu aprobarea directorului general Anton Radulescu, amînari, reesalonari etc. Aceste manevre trebuiau sa duca inevitabil la faliment, ceea ce îi oferea lui Sorin Ovidiu Vântu posibilitatea sa achizitioneze unitatea pe nimic, pentru ca apoi sa o revînda pe bani grei (70-80 milioane de dolari) firmei germane. Gestionata fraudulos chiar de catre directorul general ing. Anton Radulescu, SC Tagrimpex Romcif SA Fieni a acumulat datorii care însumeaza aproximativ 600 de miliarde de lei. Din afirmatiile unor angajati ai Romcif, rezulta ca banii intrau, de fapt, în buzunarele initiatorilor "afacerii". Este de notorietate ca Victor Veliscu, spre exemplu, a cumparat un teren cu o suprafata de 1,5-2 hectare în comuna Moroieni, judetul Dîmbovita, precum si constructia aferenta, o fosta ferma zootehnica, pe care a transformat-o (cu mîna de lucru si materiale de la Romcif, potrivit localnicilor) într-o proprietate de lux, devenita loc de întîlnire al partenerilor de afaceri. * Toate acestea au iesit la iveala în februarie-martie a.c., cînd actionarul majoritar a depistat neregulile comise de directorul Anton Radulescu si a luat masuri administrative pentru închiderea acestui canal de scurgere a banilor de la Romcif catre cei implicati, dejucînd totodata planul de falimentare a societatii. * Cunoscînd relatia deosebita dintre mine si dl. Constantin Tanasie, ca si calitate mea de ofiter SRI, directorul Anton Radulescu a ajuns la concluzia ca eu as fi fost la originea masurilor dispuse de actionarul majoritar si, sustinut de celelalte trei persoane "afectate", a pus la cale reclamatia la adresa mea. Pe baza legaturii cunoscute dintre col. Veliscu, Sorin Ovidiu Vântu si dl. Radu Timofte, prin actiuni sustinute de influenta, "pagubitii" au reusit sa-l convinga pe cel din urma de justetea demersului lor. Aceasta este explicatia pentru care dl. director Radu Timofte a luat, în mod abuziv, masura suspendarii mele din functie si de punerea mea la dispozitia Formatiunii "Y", situatie care se mentine si în prezent, în pofida faptului ca ancheta derulata de col. Gurita, din cadrul Formatiunii "J" (Juridic), a stabilit netemeinicia reclamatiei, astfel ca, în jurul datei de 1 octombrie a.c., ing. Anton Radulescu a fost chemat la conducerea Serviciului si i s-a cerut sa-si retraga reclamatia. În aceste conditii, am apelat înca o data la sprijinul d-lui presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu, care, înainte de a pleca în turneul asiatic (7 noiembrie a.c.), i-a solicitat d-lui Radu Timofte sa ma primeasca din nou la raport. Acesta a promis ca o va face în data de 12 noiembrie a.c., prilej cu care ar fi urmat sa ma repuna si în drepturi. Chemarea la raport a venit abia pe 24 noiembrie a.c., cînd am fost tratat mai rau decît un criminal. Discutia - daca se poate numi asa - a avut loc pe holul institutiei si a constat într-un repros neinteligibil legat de relatia mea cu dl. presedinte al Senatului, urmat de amenintarea cu repunerea pe rol a cazului meu în Consiliul de Judecata, cu propunerea expresa a directorului de trecere în rezerva. Domnule presedinte, mentionez ca în tratarea acestui caz nu s-a tinut cont nici de adevar, nici de legi si regulamente, si nici de activitatea desfasurata de mine în slujba tarii, prin care am contribuit la prevenirea unor fapte ce aduceau atingere Sigurantei Nationale, recompensata, de altfel, de-a lungul timpului, prin calificativul "Foarte Bine" si doua avansari la exceptional. Fata de cele raportate, solicit întreprinderea masurilor pe care le considerati necesare pentru clarificarea situatiei mele, în conformitate cu atributiile Comisiei pentru Controlul Activitatii Serviciului Român de Informatii.
Nota: În loc sa verifice aspectele semnalate de ofiter si sa solicite raspuns scris din partea directorului SRI Radu Timofte la acuzatiile formulate, presedintele comisiei Ioan Stan i-a transmis acestuia din urma raportul în original. Dupa primirea documentului în cauza, Radu Timofte a facut o criza de nervi si l-a chemat la raport pe ofiter în data de 15 decembrie 2001. A urmat o discutie dura, în care Radu Timofte a invocat existenta unui contra-raport si l-a amenintat pe ofiter cu Tribunalul Militar. Pentru ca documentul indicat de Radu Timofte nu continea decît aberatii, neadevaruri sfruntate, ofiterul a solicitat o copie, afirmîndu-si intentia de a-l actiona în instanta pe directorul SRI. Reactia acestuia din urma a constat într-o noua manifestare de violenta verbala, încheiata cu "urarea": "Sarbatori fericite, daca le mai apuci!". Dupa acest episod, ofiterul a fost sfatuit de catre un înalt demnitar din a administratia prezidentiala sa depuna raport de trecere în rezerva cu drept de pensie, afirmînd verbal ca trebuie sa faca acest gest pentru ca viata îi este în pericol. Ca urmare, în data de 20 decembrie 2001, ora 10,00, ofiterul a depus raportul respectiv, acesta fiind aprobat în timp record. Din pacate...moartea caprioarei...
Din rechizitoriul publicat de Actualitatea Prahoveană în ediţiile precedente, rezultă că Păltânea avea o putere imensă în Prahova, în toate domeniile de activitate. Marin Breajăn, fost ofiţer pe deplin conspirat al SRI, a fost aproape de fostul şef al Secţiei de Informaţii Judeţene Prahova. După o relaţie despre care Breajăn credea că este de prietenie, Păltânea a vrut să-l distrugă. În totalitate, fără nicio remuşcare. După ce firmele private ale lui Breajăn au cotizat, silit, în teşchereaua lui Corneliu Păltânea. Omul care a dat în vileag mizeriile de sub preşul secţiei SRI Prahova îşi continuă dezvăluirile în această ediţie a publicaţiei noastre. „Ce pot să vă spun este că, în ciuda rechizitoriului publicat de dumneavoastră şi peste tot ce s-a scris în presa naţională sau centrală nu rezultă nici a suta parte din ceea ce a făcut Păltânea atât la nivel judeţean cât şi la nivel naţional. Deoarece tentaculele pe care şi le-a construit sub o formă sau alta au cuprins absolut tot teritoriul ţării, ba chiar au ieşit şi în afară. S-a discutat chiar şi despre anumite relaţii avute de acesta cu cetăţeni italieni proveniţi din tot felul de medii obscure. Nu vă pot da detalii legate de acest fapt. Sunt dosare în lucru, încă, la nivelul DNA-ului şi probabil că vor apărea şi nrechizitorii după aceste dosare. Ar fi prematur să spun ceva legat de acest subiect”.
„Inclusiv Măgureanu era, cumva, în dependenţă faţă de Păltânea”
„Oamenii îşi pun întrebarea cum a fost posibil ca, atâta timp, Păltânea să-şi manifeste puterea sa malefică şi nimeni să nu facă nimic împotriva lui. Trebuie să subliniez că în perioada 1991-2000, chiar nu se putea face nimic. Chiar de la început, inclusiv directorul SRI, Măgureanu, era, cumva, în dependenţă de Păltânea. O să vi se pară ciudat, dar avea o putere extraordinară. Vă daţi seama ce puteai să faci ca director al SRI când, în acea perioadă, la Ministerul Justiţiei, a ajuns cineva care era, de fapt, folosit de tine ca informator, iar dosarul lui îl aveai undeva, într-un seif. Şi i-l arătai, din când în când, ca pe o sperietoare. Nu ştiu ce se crede despre domnul Ionescu Quintus, dar cred că trebuia să aibă atunci curajul să facă ceva în acest sens. Ce putere poate să aibă un om ca Păltânea, dacă dirija toate afacerile cu petrol, nu numai din judeţul Prahova, gândiţi-vă la traficul de combustibil din Iugoslavia, când cel mai mare om de la Justiţie îţi era în totală dependenţă şi nu făcea decât ce ziceai tu. Mulţi oameni din Justiţie au fost puşi atunci pe funcţii importante, funcţii de decizie, la indicaţiile lui Păltânea. Sunt exemple şi în Prahova: fostul procuror general Codescu Alexandru a recunoscut că a fost colaborator al Securităţii. „păi în legătura cui putea să fie, ţinând cont de faptul că Păltânea dirija tot ce mişca aici, în Prahova?…”.
Dacă cineva era duşmanul lui Păltânea, sau i se împotrivea cu ceva, era foarte clar ce îl aştepta, indiferent dacă era om de afaceri sau politician, aflat într-o funcţie de decizie a statului.
„Şi informaţiile pe care i le-am furnizat eu, în virtutea sarcinilor de serviciu, au fost folosite de către Păltânea în scop de şantaj. Mi-am dat seama de acest fapt şi am vrut mai multe divergenţe. Din păcate, reţineţi, în acea perioadă nu aveam absolut nici o posibilitate de a face ceva împotriva lui. Nu aveam cui mă adresa şi nu pot să vă explic de ce…”. Abia după anul 2000, când am avut o pauză în activitate, m-am adresat unor organe centrale, iar unul din motivele pentru care a fost dat afară, pentru că demisia lui a fost, aşa, o şansă pe care i s-a acordat, s-a datorat acestei situaţii… s-au confirmat, şi la nivelul conducerii centrale a SRI-ului, marile nenorociri pe care le-a făcut în instituţie. Din păcate nu s-a finalizat cercetările, noroc că au intervenit organele Parchetului care, după o muncă asiduă, au reuşit să documenteze întregul sistem infracţional pe care il pusese la punct. Un sistem în care au fost implicaţi mulţi oameni, unii mai vinovaţi, alţii mai puţin vinovaţi. Unii chiar naivii sau fricoşi.
Bălănoiu Nicolae, fostul preşedinte al Băncii Comerciale Române
Bălănoiu fusese dat afară de la Prefectură, având nişte dosare penale, la un moment dat diind acuzat şi de spionaj. Unele dintre aceste dosare, pentru că asta era metoda lui Păltânea, când punea ochii pe cineva – îi făcea un dosar beton, îl aducea până pe pragul prăpastiei, îl aştepta puşcăria, pentru că toată justiţia era la mâna lui, avea grijă să i se explice victimei faptul că nu mai are scăpare şi va face ani grei de puşcărie – iar Păltânea apărea pe un cal alb şi îl „salva”. După care îl folosea toată viaţa, ca pe cea mai ordinară slugă – aşa a fost folosit şi Bălănoiu. Din acest motiv, Bălănoiu, după ce a stat un an de zile în sediul fostului Bancorex – stătea într-un birou imens, singur acolo, nu intra nimeni la el toată ziua, s-a auzit, eu, personal, ştiam, că peste un an urmează să ajungă directorul Băncii Comerciale. „E lesne de înţeles de ce se urmărea treaba asta. Când ai un om ca Bălănoiu, cu caracterul lui şi avut la mână în halul ăsta, pe o asemenea funcţie, e uşor de presupus că se eliberau credite, facilităţi bancare, clientelei pe care Păltânea o avea tot timpul lângă el”.
Marian Sterian, directorul APASCO Măneciu, avea aceeaşi atitudine de slugă.
„Vă puteţi pune întrebarea de ce a acceptat aşa ceva. De asemenea, vă puteţi pune întrebarea de ce construieşti case fără să nu iei nici un ban, şi nu case normale, ci vile cu 20 – 30 de camere, care să fie motivaţia? Că nu construim nişte vile cât toate zilele din pură prietenie pentru cineva, să-i faci asemenea cadouri”.
Spolierea Credit Bank Măneciu
„Au fost nişte afaceri foarte importante după 1996. Toţi am auzit de Credit bank. S-au ferit mulţi să discute despre filiala Credit Bank Măneciu. Extraordinar, în comuna Măneciu se înfiinţase filială Credit Bank. Erau oraşe importante în ţară unde Credit Bank nu avea filiale, şi s-a făcut filială tocmai la Măneciu. Atunci, preşedintele Credit Bank la Ploieşti, era fostul director al OJT Sinaia. Acesta care, între ghilimele, era foarte bun prieten cu Păltânea, când acesta răspundea, în serviciu, de turism. Înţelegeţi ce doriţi din această chestiune. La fel cum şi Bălănoiu era bun prieten cu Păltânea înainte de 1989, deoarece era ghid turistic, şi toţi ghizii erau buni prieteni cu „mentorul” lor”.
Contabilul SRI, direct de la Măneciu
S-a făcut acea filială la Credit Bank Măneciu de unde s-au deturnat fonduri imense. S-au făcut eforturi disperate pentru a se acoperi aceste fraude. „Se poate ferifica la nivelul Credit Bank Măneciu că toate neamurile, prietenii, acoliţii lui Marian Sterian erau angajaţi acolo. Din surse pe care le-am avut şi eu atunci, a rezultat că a fost ajutat de Păltânea pentru a scăpa din acest necaz, punându-se în valoare oameni grei din cunducerea instituţiei. La nivelul APASCO Măneciu, unde Sterian era director, a funcţionat un economist, Zoicaş, contabil-şef, după care a izbucnit un imens scandal, atunci când Zoicaş a ajuns economistul-şef al instituţiei la nivel central, al SRI pe ţară! La acea vreme, era de notorietate că Marian Sterian se avea foarte bine cu Costin Georgescu, directorul de atunci al SRI-ului. „Eu, în anul 2000, am solicitat o audienţă la Georgescu, pentru a prezenta situaţia din Prahova, cu tot ce se întâmplă. Am fost refuzat la modul elegant şi mi s-a indicat să mă adresez şefului secţiei Prahova, culmea, exact lui Păltânea. Era o presiune extraordinară. Aş putea spune, metaforic, că a trecut trenul pe lângă mine şi am scăpat ca printr-o minune de repercursiuni”.
Justiţia imaculată
În acea perioadă i se întocmesc abuziv o mulţime de dosare penale. Era ameninţat cu puşcăria. A scăpat pentru că, în 2001, s-a reuşit scoaterea lui Păltânea din SRI. Atunci a fost un adevărat şoc, inclusiv în justiţie. Nimeni nu putea să-şi închipuie că Păltânea va pleca vreodată din funcţia de şef al SRI Prahova. Procesul care a avut loc la Ploieşti a fost unul corect, imediat după căderea lui Păltânea. „Judecătoarea m-a impresionat. Dosarul a fost trimis înapoi la Parchet, după ce m-a audiat ore în şir, cu o motivaţie de 20 de pagini. Acea judecătoare a avut un curaj nebun, aşa cred eu… ăsta a fost norocul meu, că am nimerit un judecător corect, deoarece, în acea perioadă, se insista foarte mult ca să fiu arestat, în ideea de a nu fi liber, de a nu mă putea apăra. Erau presiuni extraordinare ca procurorul Plăcintă şi procurorul Nica să-mi dea mandate de arestare. Teama că vor face o ilegalitate i-a împiedicat să elibereze mandate. Am scăpat la mustaţă…”. După care s-a constatat că nu avea nici o vină. Dar foarte uşor, dacă nu cădea Păltânea, să stea chiar şi 20 de ani în puşcărie, şi să i se destrame familia…
Tremurau la telefon…
„Omul ăsta s-a dezumanizat, odată cu trecerea anilor, din cauza dorinţei imense de putere. L-a înnebunit. Să ştiţi că, şi atunci când a plecat din SRI, nu cred că a suferit atâta după diferitele avantaje materiale, cât după faptul că nu mai putea să vorbească cu cineva la telefon şi să nu-l simtă pe respectivul că tremură, la celălalt capăt al firului. Am cunoscut subalterni ai lui Păltânea, ofiţeri, care în momentul în care vorbeau cu el la telefon, cu toate că se aflau la kilometri distanţă, se ridicau în picioare, stăteau în poziţie de drepţi, se cocoşau la un moment dat, le tremura telefonul în mână, pentru că ameninţările cu puşcăria sau cu Parchetul Militar erau la ordinea zilei. Oricine i se opunea, era terminat. Sunt oameni de afaceri din Ploieşti care au intrat în puşcărie din cauza lui şi, culmea, nu-şi dau seama de asta şi îl văd şi acum ca pe un salvator. Şi oameni de bună credinţă”.
Codescu, Plăcintă şi Nica
„Magistraţii care s-au ocupat îndeaproape de situaţia mea de atunci au fost Codescu, Plăcintă şi Nica, căruia i-a fost frică, în final, să elibereze mandatul de arestare”.
Şantajul
Dependenţa altora faţă de Păltânea s-a bazat pe dosare. Îi avea la mână cu tot felul de potlogării. Îi urmărea perioade îndelungate, îi chema frumos la el, şi le arăra materialul. Şi în momentul în care le arăta materialul, respectivul se îngălbenea, îi venea să leşine pe scaun, când îi atrăgea atenţia că poate să-şi piardă familia, casa, funcţia, etc., şi, din clipa aia, era gata. Asta era modalitatea reală de lucru a lui Păltânea. Breajăn se ocupa, pe lângă activitatea de ofiţer total conspirat, de activităţi private. De-a lungul timpului, firmele acestuia, cu caracter privat, au fost nevoite să cotizeze la puşculiţa lui Păltânea. Sute de mii de dolari au plecat în buzunarele şefului său. Iar angajaţii secţiei erau folosiţi ca nişte slugi, conform spuselor lui Breajăn. „De unul dintre ei se ştie foarte bine, mi-a făcut şi mie foarte mult rău, dar nu sunt supărat pe el, pentru că a făcut-o din postura de slugă. Cucui Dumitru se numeşte care, când s-a văzut băgat în seamă de Păltânea, i-a devenit, între ghilimele, extrem de fidel. El a răspuns de construcţia casei de aici din Ploieşti a lui Păltânea, era şeful echipei de muncitori, după care a fost folosit la Vila Căprioara, pe care mi-au luat-o abuziv, dar asta face obiectul unui alt dosar penal. Acolo, din maistru militar, a fost făcut director, şi am documentele care atestă acest lucru.
Prietenul Popescu
Prietenul lui bun, Popescu Nicolae, a concurat foarte mult la toate nenorocirile care s-au făcut. Este cel care se ocupă acumd e Vila Căprioara, în mod ilegal”. Breajăn a cumpărat vila la licitaţie, de la FPS. A luat-o la o valoare mai mică, deoarece, pe parcursul a multor ani, Breajăn a investit bani în reamenajarea şi dotarea vilei respective, cât a avut-o în locaţie de gestiune. „Prin şantaj şi mizerii, pe baza acelor dosare penale, s-au semnat nişte acte, au fost folosiţi notari, directori de la registrul Comerţului, directorul SIF Muntenia, care a semnat în fals, şi au reuşit să îmi ia vila. Au vrut să mă distrugă”.
De ce atâta încrâncenare să scoată la iveală faptele lui Păltânea
„Nu pot să îi iert un lucru: ne cunoaştem de la vârsta de 18 ani, ne-am avut bine, şi nu mi-am imaginat vreodată că un om cu care mă am bine, în nişte relaţii normale, poate să ajungă, la un moment dat, în 1999, să depună toate eforturile să mă distrugă din punct de vedere material şi, peste acest lucru, să vrea să îţi ia şi libertatea, în mod ilegal, şi să îmi distrugă familia, formată din doi copii şi o soţie care nu aveau servici sau alte posibilităţi de a se întreţine”. În 1999, Păltânea i-a făcut lui Breajăn un raport, la conducerea centrală a SRI, în care spunea că ofiţerul înnebunise şi trebuie scos de urgenţă din sistemul de informaţii. „Ofiţerii au recunoscut, acum, la Parchet, că au făcut un abuz grosolan când au luat măsuri împotriva mea, fără să fiu consultat, şi acum vor trebui să fie traşi la răspundere. Acuzele nu se bazau pe nimic. Am avut un accident nefericit în anul 1992 când, într-un incendiu, mi-au murit ambii copii. El a transpus această dată în anul 1999, şi a făcut raportul în acel an cu date false, cum că, cu câteva luni în urmă mi-au murit copiii, iar eu am înnebunit, că sunt ultimul beţiv, că nu mai sunt responsabil de faptele mele şi că trebuie să fiu dat afară. Chiar dacă ar fi fost aşa, trebuia oricum să fiu protejat de Serviciu, că nu eram infractor. Dacă aceste fapte penale inventate la Prahova erau reale, de ce nu mi-a făcut un raport pe ele? Îi era teamă că alea, dacă ajungeau undeva, începea să se desfacă firul în patru şi se constata această „lucrătură”. I-a fost mai uşor să invoce un asemenea motiv. Vreau să vă spun că după accidentul nefericit din ianuarie, în decembrie, acelaşi an, am avut un alt copil, iar la diferenţă de doi ani şi o fetiţă. Deci mi-am refăcut viaţa, sunt un om normal şi am de ce să trăiesc. Şi încă ceva. Cum puteam să fiu nebun, când eu, după accident, am ocupat numai funcţii de conducere, în firme, în turism?”
Nu sunt singurul om de afaceri pe care l-a nenorocit
„Mulţi nu spun nimic pentru că încă are foarte multă putere. Are încă multe dosare compromiţătoare. Şi în Justiţie. El când făcea un serviciu cuiva, nu arunca proba repsectivă. O ţine toată viaţa. E ca un pact cu diavolul, nu scapi de el până mori”.
Ce s-a întâmplat după scoaterea din sistem?
„A început lupta adevărată. Am reuşit să mă prezint la conducerea instituţiei, la un anume om. S-au făcut verificări şi, în termen de trei luni, Păltânea a fost dat afară. Mi s-a comunicat treaba asta. Şi imediat am fost reîncadrat, s-a recunoscut faţă de mine că s-a făcut o greşeală colosală, că nu şi-a închipuit nimeni, şi aici îi cred, că un şef de secţie, coleg cu ei acolo, în SRI, poate să invoce nebunia cuiva în mod ireal”
Ce mai aşteaptă de la Justiţie?
„Cumva trebuie să se stabilească o situaţie de fapt. Asta mă interesează cel mai mult. Şi dacă ar fi să îmi doresc ceva, îmi doresc să îl părăsească toată lumea. Să nu mai aibă putere asupra nimănui. Iar cei care se mai ştiu cu hârtii compromiţătoare, să nu îl mai bage în seamă. Asta este durerea cea mai mare a lui, când va ştii că nu mai are putere asupra nimănui”
Presiuni în Justiţie?
„Nu am semnale că ar exista încă presiuni în Justiţie. Am înţeles că dosarul lui Păltânea cu traficul de carburanţi se judecă la Prahova. După câte îl ştiu eu în stare, presiuni o să facă. Rămâne de văzut dacă reuşeşte, că aici, în Prahova, numai un judecător născut mai de curând ar putea să judece în spiritul adevărului. În rest, nu ştiu. Să dea Dumnezeu să fie unul care să reziste presiunilor. După mine, este imposibil să nu facă puşcărie. Iar lupta asta din Justiţie îl va măcina. Şi, de fapt, asta e pedeapsa pe care o merită, pentru că aşa, numai aşa, a făcut el celorlalţi. Îi băga în asemenea situaţii încât îi târa prin procese, cu bani cheltuiţi, până îi distrugea. A învăţat bine în şcoală şi a ajuns la perfecţiunea de a face rău”.
Despre actualul şef al SRI Prahova, Marin Constantin
„Nu m-am întâlnit, în activitatea mea, cu dânsul, şi vreau să vă zic că nici nu ar fi corect să fac o caracterizare a sa. Atâta timp cât nu-l cunosc, prefer să cred că este un om de bună credinţă, care îşi face datoria acolo unde e. Nu l-am cunoscut niciodată şi nu pot să zic nimic, nici de bine, nici de rău”
Ce drum crede că va apuca Păltânea
„Singura şansă să scape de puşcărie este să ajungă la balamuc”
SRI Prahova a ocupat, luni la rând, paginile presei locale şi naţionale, în urma scandalului arestării conducerii Secţiei de Informaţii Judeţene. Colonelul (r) Corneliu Păltânea, adjunctul acestuia şi alţi ofiţeri cu funcţii înalte din sistemul naţional de Informaţii au fost săltaţi de procurorii DNA, fiind păstraţi la răcoarea arestului preventiv. După luni de cercetare, aceştia au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi cea de luare de mită. Vă prezentăm, în exclusivitate, filmul rechizitoriului procurorilor DNA redactat în 20 decembrie, 2007, pe numele lui Păltânea şi a generalului Lupu Vasile (r), fost adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii. Împotriva generalului s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor personale, fapte pedepsite de articolul 246 al Codului Penal Românesc. Vasile Lupu a activat, înainte de Revoluţie, în UM 0110, care reprezenta atunci departamentul anti-KGB din cadru Serviciului de Informaţii Externe.
Procurorul militar care s-a ocupat de nenumăratele dosare penale deschise pe numele lui Corneliu Păltânea completează, înainte de a da soluţiile, istoricul faptelor fostului şef al SRI Prahova. Derulăm, în continuare, evenimentele, în ordine cronologică, pentru a vă putea construi o imagine asupra puterii de care beneficia Păltânea în Prahova şi nu numai aici, datorită funcţiei deţinute ani şi ani de zile în Serviciul Român de Informaţii. Multe din declaraţiile aflate la baza întocmirii capetelor de acuzare sunt date de martorul denunţător Marin Breajăn, ofiţer în rezervă la momentul actual, pensionat din SRI Prahova. Pentru început trebuie specificat faptul că actualul rechizitoriul este formulat în baza dosarului în care Păltânea este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Pe numele acestuia sunt instrumentate şi alte dosare de urmărire penală.
Cooptarea în sistemul de informaţii contra chermeze gratuite
Istoria penală a lui Corneliu Păltânea începe în anul 1991, când acesta avea calitatea de ofiţer activ al Secţiei de Informaţii a Judeţului Prahova. Tot în 1991, acesta a fost numit şef al unităţii respective. În anul promovării sale în cea mai înaltă funcţie din SRI Prahova, Păltânea îl întâlneşte pe martorul denunţător Marin Breajăn care preluase în locaţie de gestiune activele turistice Vila Vânătorul şi Vila Căprioara, unităţi ce aparţineau de SC Muntele Roşu SA, din localitatea prahoveană Cheia. Breajăn a semnat contractul de preluare în locaţie de gestiune a celor două obiective turistice prin firma sa de atunci, SC M&G SRL Cheia. Cele două vile avea destinaţia de active turistice, cu clasificarea de 4 stele. Breajăn a preluat cele două spaţii, sperând să presteze activităţi comerciale cu specific turistic. Cele două vile nu s-au aflat în circuitul turistic public înainte de 1990, acestea fiind destinate cazării unor lideri ai fostului Partid Comunist Român. Imediat după ce a preluat cele două vile pentru a desfăşura activităţi turistice, Breajăn a fost contactat de colonelul (r) Păltânea, care era deja şef al SIJ Prahova. Păltânea i-a propus lui Marin Breajăn un „târg”, oferindu-se să îl înregimenteze pe proaspătul patron în SRI Prahova, ca ofiţer acoperit. În schimbul acestui „favor”, Păltânea i-a cerut lui Breajăn să îi ofere cazare gratuită lui şi prietenilor săi, ori de câte ori va avea chef să vină la Cheia. Este de la sine înţeles că „târgul” a avut loc aşa cum a dorit Corneliu Păltânea. În acei ani, o opoziţie în faţa unui om atât de puternic ar fi putut însemna pentru Breajăn închiderea, în scurt timp, a afacerilor sale. Pierderile economice de care va suferi, de acum încolo, societatea condusă de Breajăn, în urma chermezelor gratutie organizate aici de şeful SRI, se vor derula, aşa cum veţi vedea, pe durata a ani şi ani de zile.
„Regele” Păltânea nu plătea niciodată
Breajăn a devenit, în anul 1991, ofiţer pe deplin conspirat, fiind coordonat direct de Corneliu Păltânea. Din acel moment, Păltânea venea la Vila Căprioara din Cheia cu familia şi prietenii, întreaga locaţie fiindu-i pusă la dispoziţie atunci când ajungea acolo. Întreg personalul era la dispoziţia şefului cel mare de la SRI Prahova. Breajăn desfăşura, în paralel, activităţi agricole particulare, cum ar fi creşterea animalelor, în urma cărora încerca să acopere în contabilitatea societăţii comerciale contravaloarea serviciilor turistice neachitate de Corneliu Păltânea. Într-una din declaraţiile date în faţa procurorilor militari, audiat fiind ca martor, Breajăn relatează: „Precizez că Păltânea Corneliu nu a plătit niciodată cât a stat la Vila Căprioara, fiind posibil datorită relaţiei dintre noi. Acesta venea de fiecare dată cu Popescu Niculae, din Plopeni. Foarte rar Păltânea venea singur”. Martorul Breajăn explică, în această declaraţie, motivul pentru care Păltânea nu îşi plătea serviciile turistice, datorită existenţei, între cei doi, a „unei relaţii speciale”, relaţie pe care Breajăn nu a vrut să o detalieze la momentul respectiv, în data de 2 decembrie, 2005. Mai târziu, procurorii au înţeles perfect motivele pentru care Breajăn s-a abţinut de la detalii, la vremea respectivă acesta nevrând să îşi divulge calitatea de ofiţer acoperit. În data de 26 ianuarie, 2006, în urma unei confruntări între cei doi, Păltânea l-a desconspirat pe Breajăn, divulgându-le procurorilor calitatea acestuia de ofiţer de informaţii total conspirat. Atunci anchetatorii şi-au dat seama că relaţia celor doi era, de fapt, una de serviciu, Păltânea coordonându-i lui Breajăn întreaga activitate profesională.
Confesiunea unui ofiţer acoperit
După ce i-a fost divulgată de către fostul şef calitatea de ofiţer acoperit, Marin Breajăn a format o serie de declaraţii în care s-a autodenunţat, explicând faptul că, din anul 1991 şi până la sfârşitul lui 1998, a fost „forţat de împrejurări” să-i ofere, în mod repetat şi gratuit, şefului său direct bunuri materiale, servicii, dar şi sume de bani, pentru ca Păltânea să nu-i facă probleme în cariera sa profesională. Declaraţia lui Marin Breajăn: „L-am cunoscut pe Corneliu Păltânea în anul 1991, în timp ce eram director la Muntele Roşu SA, societate de turism cu sediul în staţiunea Cheia, judeţul Prahova. În acelaşi an am devenit ofiţer SRI, pe deplin conspirat la iniţiativa acestuia, care deţinea funcţia de şef al SRI Prahova. În toată perioada 1991-1999, pe linie de serviciu, am lucrat direct cu acesta, fiindu-mi şef direct. În calitate de şef direct avea posibilitatea de decizie cu privire la eventualele recompense pe care le-aş fi putut primi ca urmare a activităţii desfăşurate, avansări în grad, dar şi posibilitatea de a mă sancţiona profesional şi chiar de a face demersuri în vederea excluderii mele din SRI. După ce am devenit ofiţer SRI, şeful meu Păltânea Corneliu mi-a cerut să-i asigur gratuit pentru el, familie şi prieteni, printre care Popescu Niculae era cel mai frecvent, întreg spaţiul Vilei Căprioara, compus din 5 camere plus dependinţe, în week-end şi venea în medie o dată pe lună, ocupându-mi întreaga vilă timp de două zile, sâmbăta şi duminica. Când aceştia veneau la vilă, la dispoziţia lor se afla şi personalul de deservire… În momentul în care mi-a cerut să-i fac acest favor, eu am realizat că pentru mine este o pierdere financiară, deoarece… am preluat aceste vile în locaţie de gestiune, pe firma mea… Păltânea Corneliu mi-a spus că, dacă voi accepta această înţelegere mă va sprijini în mod direct pe plan profesional, în sensul de a nu-mi crea probleme când eu aş fi putut comite anumite greşeli în munca de informaţii. Având în vedere această situaţie, dar şi stilul său de lucru, fiind recunoscut ca un tip dur şi răzbunător, de teamă am acceptat să suport eu personal această pierdere financiară. Această relaţie a durat până la sfârşitul anului 1998 şi eu nu am putut să fac ceva în a o întrerupe deoarece, între timp, aflasem de la alţi ofiţeri SRI care au fost daţi afară abuziv de Păltânea Corneliu pentru simplul motiv că au încercat să îl contrazică în profesie sau nu au răspuns unor solicitări de ordin material ale acestuia…”.
Teama de Păltânea
Breajăn îşi completează această declaraţie în faţa procurorilor cu următoarea remarcă: „Mi-a fost teamă efectiv de Păltânea Corneliu să nu-i răspund cererilor sale de avantaje materiale obţinute de acesta de pe urma mea deoarece la SIJ Prahova erau de notorietate cazurile ofiţerilor SRI Niţă Neagu, Preda Mugur, Popescu Ştefan, care au fost daţi afară sau au trebuit să plece din SRI deoarece intraseră în conflict cu Păltânea Corneliu…”. O mulţime de foşti angajaţi de la Vila Căprioara din acea perioadă confirmă cele relatate de Breajăn, cu privire la condiţiile regeşti în care se lăfăia Păltânea când venea în vizită la Cheia, angajaţii confirmând, totodată, că Breajăn le dădea bani din buzunarul său pentru a cumpăra alimentele necesare pregătirii meselor sereiste. În legătură cu aceste aspecte, au fost audiaţi şi fiul şi soţia fostului şef al SRI Prahova. Octavian Păltânea şi Ana Păltânea au preferat, în prezenţa avocatului, să se prevaleze de dreptul de a nu da nici o declaraţie în această cauză.
Contractul cu ONT, intermediat de şeful SRI Prahova
„Pretenţiile” de ordin material ale colonelului (r) Păltânea nu s-au limitat doar la serviciile turistice primite de la martorul denunţător Marin Breajăn. Din probele administrate de procurori, s-a constatat că Păltânea a creat cu bună ştiinţă, profitând de puterea funcţiei pe care o îndeplinea, o adevărată relaţie de dependenţă a lui Breajăn faţă de el, care îi era superior pe linie profesională. Faptele pentru care este acuzat Corneliu Păltânea au fost săvârşite în formă continuată. Acesta a căutat diferite ocazii din care să-i rezulte avantaje materiale şi, uneori, a participat la crearea împrejurărilor prielnice pentru a câştiga. Astfel că, în anul 1995, pe fondul nemulţumirii lui Breajăn care, de ani de zile acoperea din buzunar contravaloarea serviciilor turistice prestate către Păltânea, cei doi au discutat despre această situaţie. Breajăn i-a explicat lui Păltânea efortul financiar depus pentru a compensa cazările gratuite ale şefului său. Iată ce declară Breajăn: „În anul 1995 aveam deja „vechime” în relaţia cu Păltânea Corneliu, care profita material de pe urma mea, fapt care mă nemulţumea total şi uneori, când venea la Vila Căprioara şi era mai relaxat, discutam cu el şi făceam aluzii la faptul că am pierderi pe societate datorită cazărilor sale gratuite. În acest context el mi-a propus să mă ajute să-mi compenseze aceste pierderi, spunându-mi că o să-mi aranjeze să închei cu ONT Carpaţi un contract pe un an de zile, contract prin care ONT să-mi ocupe Vila Căprioara pe tot parcursul anului respectiv şi, bineînţeles, să-mi plătească pentru aceasta”.
Comisionul lui Corneliu Păltânea
Din declaraţia lui Breajăn a mai reieşit şi faptul că Păltânea a condiţionat acest aranjament de un comision pe care şeful SRI Prahova urma să-l primească în numerar de la Marin Breajăn, reprezentând 30 la sută din valoarea contractului cu ONT. Breajăn a fost nevoit să accepte înţelegerea, deoarece chiar şi 70 la sută din suma prevăzută în contractul cu ONT aranjat de Păltânea reprezenta o salvare financiară pentru firma ce avea în locaţie de gestiune Vila Căprioara. Pe de altă parte, Păltânea nu era persoana care să accepte un refuz, fără reacţii negative la adresa lui Breajăn. În legătură cu acest fapt, procurorul de caz redactează următoarele: „Acest moment infracţional, dacă ar fi privit separat, ar putea să fie apreciat ca având mai mult elementele unui trafic de influenţă decât al infracţiunii de luare de mită, deoarece el face parte dintr-un întreg lanţ de momente infracţionale ale unei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, este absorbit ca unul din momentele infracţionale ale acestei fapte continuate”. Legat de acest subiect, Marin Breajăn, aflat la acea vreme în subordinea directă a lui Păltânea, declară următoarele: „Corneliu Păltânea mi-a cerut ca, din veniturile ce le voi realiza din acest contract, să-i dau 30 % în numerar, bani pe care i-am dat în mai multe tranşe din banii mei personali, deoarece mai aveam şi alte surse. Doresc să precizez că, pentru a încheia acest contract, Păltânea Corneliu l-a adus în 2-3 weekend-uri pe directorul general al ONT Carpaţi, Mihai Voicu, cu care am şi semnat contractul la Bucureşti, în urma discuţiilor în trei purtate şi cu Păltânea Corneliu”. Fostul director al ONT Carpaţi confirmă, la audieri, declaraţiile lui Breajăn: „Despre Breajăn marin, Corneliu păltânea mi-a spus că este prieten al său şi, pentru acest motiv, m-a şi rugat, dacă pot, să-l ajut pe acesta, în sensul de a încheia între ONT Carpaţi, unde eram director general, şi societatea lui Breajăn Marin, un contract charter, pe timp de un an, prin care să-i închiriez toată vila lui Breajăn Marin contracost. Datorită rugăminţilor fostului ofiţer, eu am încheiat contractul respectiv, plătindu-i lui Breajăn Marin prin ordin de plată”. În continuare, procurorul constată că „este evident că martorul Voicu Mihai nu a cunoscut nimic despre faptul că învinuitul Păltânea Corneliu urma să primească treizeci la sută comision din valoarea contractului”. La dosarul cauzei se află o adresă a ONT Carpaţi SA, prin care se confirmă că în anul 1996 a existat un contract de închiriere a Vilei Căprioara, din staţiunea Cheia, cu societatea comercială SC M&G SRL Cheia, contract încheiat pe timp de un an, dar pe care ONT nu îl mai deţine, actul fiind distrus, deoarece avea termen de păstrare 10 ani. În aceeaşi adresă se menţionează că SC ONT Carpaţi SA a achitat către SC M&G SRL, prin ordinul de plată nr 176/15.02.1996, suma de 15.000.000 ROL, iar, prin ordinul de plată nr. 473/06.05.1996, suma de 22.000.000 ROL, reprezentând „plăţi conform contract”. După calculele aferente valorii întregului contract, rezultă că Păltânea a primit comision, în tranşe repetate, suma de 11.100.000 ROL. Reţineţi, în anul 1996!
Puterea lui Păltânea şi avantajele ei
În anul 1995, Păltânea l-a „rugat” pe Breajăn să-i construiască, să-i transporte şi să-i monteze un foişor de lemn la locuinţa socrilor săi , din oraşul Plopeni, judeţul Prahova. Marin Breajăn nu a putut decât să se conformeze, dând dispoziţie angajaţilor săi de la SC Telmar Service SRL Ploieşti, punctul de lucru Cheia, să confecţioneze, să transporte şi să monteze gratuit acest foişor în locaţia indicată de învinuit. Breajăn efectua, în anul 1995, comerţ cu produse petroliere, pe care le aproviziona din rafinăriile din municipiul Ploieşti. Marfa se revindea, de regulă, unor societăţi comerciale din zona Moldovei, de la care primea, în schimb, importante cantităţi de material lemnos. În perioada respectivă nu existau în rafinării cantităţi suficiente de benzină şi motorină pentru a satisface cererile tuturor clienţilor, motiv pentru care, de multe ori, servirea cu produse petroliere se făcea în mod preferenţial. Breajăn i-a povestit şefului său din SRI despre faptul că întâmpină greutăţi în relaţia cu conducerea executivă a Rafinăriei Astra Română SA, care nu-i livrează produsele petroliere cerute, datorită situaţiei existente pe piaţă. Păltânea a găsit soluţia şi de această dată, discutând personal cu directorul general Octavian Nan, căruia i-a cerut să-l servească preferenţial pe Breajăn. Din declaraţiile lui Nan în faţa procurorilor rezultă că, după ce i-a fost făcută „intrarea” lui Breajăn, acesta a desfăşurat o relaţie contractuală normală, de achiziţionare repetată de produse petroliere. Totodată, între firma lui Breajăn şi rafinărie s-a mai derulat un contract prin care Astra a cumpărat, de la firma lui Breajăn, o importantă cantitate de ţeavă de inox. Breajăn nu i-a povestit lui păltânea despre acest contarct pe care acesta îl derula cu rafinăria, fiind convins că Păltânea va avea pretenţia la un comision. Şeful său a aflat, însă, de contractul de livrare ţeavă de inox pe care firma lui Marin Breajăn îl derula cu rafinăria Astra şi, evident, după ce i-a reproşat că nu a fost informat de această afacere, a cerut şi primit de la Breajăn „zeciuiala” cuvenită care s-a ridicat la suma de 60.000.000 ROL. Tot Păltânea a mai primit de la ferma de porci aflată în administrarea lui Breajăn, şase purcei de lapte, fără să dea un leu pe ei. Păltânea a avut nevoie şi de cherestea şi a apelat la acelaşi subordonat. Trei metri cubi de cherestea au plecat din curtea lui Breajăn către locuinţa părinţilor lui Păltânea din comuna buzoiană Florica. Microbuzul unităţii prahovene a SRI a cărat lemnul pentru şeful cel mare. Martorul Gheorghe Gheorghe declară: „Păltânea Corneliu m-a trimis cu microbuzul unităţii să încarc nişte scândură de brad… pe care să o transport la părinţii săi, în comuna Mihăileşti, sat Florica, judeţul Buzău. Cred că am încărcat cca 3 mc de scândură şi ulucă de brad… însă, este cert că eu nu i-am dat lui Breajăn Marin nici un ban pe scândură”.
Cherestea pentru generalul Dumitru Iliescu, intermediată prin Păltânea
Din declaraţiile lui Breajăn rezultă că, în anul 1997 sau începutul lui 1998, Păltânea i-ar fi cerut, tot pe gratis, 80 de metri cubi de cherestea de brad, motivând că ar trimite-o şi el, la rândul său, generalului Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, care îşi ridica o construcţie în zona Mogoşoaia. Breajăn susţine, în declaraţiile sale, că Păltânea i-a spus să ia legătura cu directorul general al SC APASCO SA Măneciu, care urmează să-i pună la dispoziţie două mijloace de transport de gabarit mare. Breajăn susţine că a vorbit cu directorul acestei unităţi comerciale, Marian Sterian, care i-a trimis cele două mijloace de transport în care, muncitori necalificaţi de la depozitul de cherestea din comuna Şirna au încărcat cei 80 de metri cubi.
Miliarde de lei au fost transferate in decursul a cateva luni din contul unei firme care lucreaza in vama catre o firma din Iasi. In care erau asociate nume grele: Gheorghe Nichita, Bogdan Solcanu, Cezar Caluschi, Cezar Tibulca, fiul fostului prefect de Vaslui. Totul pentru nobilul scop de promovare ssi sustinere a inventicii iesene.
O "inventie" cu nasi "grei"
Centrul de Transfer Tehnologic si Inovare (CTTI). Sub acest nume pompos s-a infiintat, in mai 2003, un SRL in care s-a bagat crema afacerilor si politicii locale. Printre altii: Gheorghe Nichita, la acea data consilier local si fost director RAJAC, Bogdan Solcanu, fiul sefului PSD Iasi, omul de afaceri Cezar Caluschi.
Pe langa ei, si Cezar Tibulca, fiul fostului prefect PSD de Vaslui. Juniorul era, si inca mai este, ofiter SRI la Iasi. Interesant este ca "delfinul" Vasluiului a fost numit, inca de la inceput, cenzor in CTTI, or regulamentul intern al SRI interzice ofiterilor sa fie adminitratori sau cenzori la firme. Cand s-a aflat si a inceput sa fie luat la intrebari de superiorii sai din SRI, Tibulca jr. a iesit fulgerator din firma, fiind iertat, pana la urma.
Scopul declarat al firmei a fost sustinerea si promovarea inventiilor si proiectelor comunitatii stiintifice iesene.
Sediul: un etaj la WTC
Unul din principalii actionari ai CTTI a fost avocatul Florin Fluturel. Acesta s-a angajat sa faca rost de finantarea necesara functionarii Centrului. Totul era brici, mai ales ca printre actionari figurau si profesorul universitar Constantin Antohi, presedintele Societatii Romane de Inventica, inventatorul Emil Braharu si profesorul universitar Gheorghe Doncean. Cu alte cuvinte, totul era pregatit pentru un succes: oameni numai unul si unul, o imagine excelenta, atat in interior cat si in exterior. Plus banii, care pareau a nu fi o problema atat timp cat s-au dovedit a fi suficienti pentru inchirierea unui intreg etaj la World Trade Center.
Fluturel, infipt in vama
De unde veneau, totusi, banii? Finantatorul declarat era avocatul Fluturel, care avea la indemana un adevarat robinet cu bani. Asul din maneca lui Fluturel era firma Angi Creativ Grup, o firma care asigura dezinsectia masinilor care treceau prin vama Siret. Pana acum doi ani, acest gen de afacere - dezinsectia in vami - era o adevarata mana cereasca. Odata ce castigai licitatia, banii curgeau garla. Fiecare masina era obligata sa plateasca o taxa pentru dezinsectie, iar Vama Siret e printre cele mai aglomerate din tara. Fluturel recunoaste: "Se faceau bani, am facut vreo 18 miliarde de lei numai in 2003 (15 miliarde de lei sunt inregistrate la Registrul Comertului - n.r.)". Era anul in care se infiinta firma de promovare a inventiilor de la Iasi, unde elementul comun il reprezenta avocatul Florin Fluturel.
Al doilea element de legatura intre cele doua firme il reprezenta Liviu Negara. Fluturel il lasase actionar unic la dezinsectie, dar il luase ca asociat si la CTTI. "Eram interesat sa faca treaba buna la Siret si de aceea i-am dat firma pe mana", a precizat avocatul.
"Da, luam bani"
Ca totul sa fie limpede, Fluturel a recunoscut ca lua bani din ce producea Angi Star in vama printr-un contract de consultanta. "Cat timp a mers treaba la Angi Creativ Grup, am avut bani la CTTI. Adica, pe baza unor contracte de consultanta, luam bani de la firma din vama pentru firma din Iasi. Asa am avut bani sa platim si chiria la WTC pentru sediu", a declarat pentru IESEANUL actionarul majoritar de la CTTI. In prima instanta, acesta a spus ca a fost vorba de numai 2-3 miliarde lei in 2003, apoi a fost de acord ca sumele au fost mult mai mari, apropiindu-se de 10 miliarde lei.
Intrebarea-cheie este la ce-au folosit toti banii produsi la Siret si transferati la Iasi. I-a cheltuit Fluturel pe toti? I-a impartit cu asociatii sai ilustri, Nichita, Caluschi, Bogdan Solcanu, Tibulca? Si-a atins scopurile de promovare a inventiilor Centrul de Transfer Tehnologic si Inovare?
Caluschi: "M-am implicat"
Raspunsul este: "NU". De acest proiect s-a ales praful. Mai mult, nici unul dintre numele grele implicate in CTTI nu recunoaste ca ar fi vazut vreun ban de la Fluturel. Cezar Caluschi e cel mai vehement: "Eu n-am vazut nici un contract de consultanta intre CTTI si Angi Star. O fi avut Fluturel pe cabinetul lui de avocatura. Eu am intrat in firma, pentru ca ideea lui Fluturel mi se parea interesanta: mi-a aratat cateva inventii foarte bune, pe care le puteam vinde si scoate bani frumosi. La inceput m-am implicat, am organizat un simpozion, m-am dus pe la Bucuresti cu inventatorii. Apoi am avut alte treburi. Fluturel a lasat totul balta. Stabilisem de la inceput ca el asigura finantarea, iar eu il ajut cu know-how-ul. Dar el a venit la un moment sa-mi ceara bani, spunea ca nu mai are si am renuntat. Cand am auzit ca este si un ofiter SRI actionar, am iesit imediat din firma, nu mi se parea ceva firesc".
Fluturel i-a rugat
Bogdan Solcanu spune, in mare, acelasi lucru: "Mi s-a parut interesant sa lucrez cu materia prima "inteligenta", in domeniul inventicii, pentru ca si eu aveam o firma de IT. Nici nu am contribuit cu bani, nici nu am incasat bani de la CTTI. Firma nici n-a avut profit, nici nu stiu daca a mai depus vreun bilant, deci n-aveam cum sa iau dividende".
Primarul Gheorghe Nichita explica si el cum s-a asociat la generoasa idee de promovare a inventiilor iesene: "Tot Fluturel m-a contactat, oferindu-se sa acorde consultanta juridica gratuita pentru echipa de fotbal. Am intrat in firma pentru ca il cunosteam pe profesorul Antohi, cu care avusesem cursuri la facultate". Acesta a adaugat ca s-a retras din firma intrucat calitatea sa de actionar ar fi putut fi incompatibila cu statutul sau de candidat la functia de primar.
S-a spart "gasca"
In cele din urma, proiectul de promovare a inventiilor a ramas de caruta. Desi legaturile dintre CTTI si Angi Star, adevarata masina de facut bani in vama Siret, au fost recunoscute de principalul arhitect al afacerii, Florin Fluturel, nici unul dintre asociatii sai nu recunoaste ca ar fi primit vreun ban prin intermediul avocatului.
Interesant este ca grupul de la Iasi s-a dizolvat in aceeasi perioada in care afacerea de la Siret s-a dus pe Apa Sambetei. La sfarsitul lui 2003, un ordin ministerial stabilea ca dezinsectia nu mai este obligatorie la toate masinile care tranziteaza vama, ci doar la masinile care transporta produse de origine animala sau la cele care vin din zone cu risc din punct de vedere sanitar-veterinar. Daca inainte se faceau incasari intre 30 si 90 milioane de lei pe zi, dupa aparitia ordinului, incasarile au scazut la 50 milioane pe luna. "Din acel moment nu a mai mers... Nu am mai avut bani, am renuntat la etajul inchiriat la WTC", a spus Fluturel.
Efectul: Gheorghe Nichita, Bogdan Solcanu si Cezar Caluschi s-au retras din firma ieseana, pe 18 decembrie 2003. "Eu le-am cerut sa renunte, pentru ca nu m-au ajutat, asa cum promisesera", a explicat Fluturel. Nici nu mai aveau de ce sa-l ajute: firma la care fusesera asociati chiar devenise un banal centru de transfer tehnologic.
Fluturel a pierdut si masina
Daca Fluturel a impartit sau nu banii cu asociatii sai e incert, dar sigur este ca avocatul a dus-o boiereste o perioada. Pe langa chiria exorbitanta pe care o platea la WTC - 3.000 de euro lunar - Fluturel isi luase in leasing si un Jeep Grand Cherokee de 60.000 de euro. Dupa un an, cand n-a mai avut bani sa plateasca ratele, banca i-a luat masina.
Si, ca sa ramanem complet in zona VIP-urilor, e interesant de mentionat ca Liviu Negara, omul lui Fluturel de la Angi Star, s-a pripasit, dupa ce afacerea de la Siret s-a "varsat", la Serviciul de Protocol al Guvernului, fiind acum functionar guvernamental.
CTTI a proiectat si un "tunel de dezinsectie"
Interesant este ca, printre inventiile propuse de specialistii ieseni, multe extrem de interesante, se afla si un tunel conceput pentru dezinsectia masinilor. Inventia, apartinand profesorului Constantin Antohi, care era asociat la CTTI, consta intr-o instalatie care nu folosea substante chimice, cum lucrau cei de la Angi Star, ci cu radiatii ultraviolete. Mai exact, inventia se numeste "tunel de decontaminare biologica". Si costa bani grei: a fost premiata cu medalii de bronz, argint si aur la mai multe saloane europene de inventica. Dar nici macar aceasta idee n-a ajuns sa fie vanduta.
"Cel mai mult mi-a atras atentia, cand mi s-a propus sa ma implic in firma, un antidot impotriva antraxului, care putea capta atentia Ministerului Apararii. Am fost la Bucuresti cu autorii substantei, insa discutiile n-au fost finalizate", isi aminteste Cezar Caluschi.
O alta inventie interesanta era un material de constructie obtinut din reciclarea PET-urilor. Si aceasta inventie a ramas inchisa intr-un sertar.
Alte legaturi intre Angi Star si CCTI
Un al doilea indiciu important al traseului banilor intre Angi Creativ Grup si CTTI este medicul veterinar Tonel Ursachi. Acesta se ocupa in amanunt de partea de specialitate a dezinsectiei in vama Siret. "Aveam un contract de consultanta cu aceasta firma, incasam lunar 12 milioane lei", a declarat Ursachi. Veterinarul era asociat si la CTTI, insa a precizat ca lua bani de la Angi Star, doar pe baza unui contract personal de consultanta, nu prin intermediul CTTI.
O alta legatura intre cele doua firme o reprezinta contabila Maria Panzariu, care tinea evidentele la ambele societati.
Ovidiu Soare a ajuns în faţa procurorilor anticorupţie pentru că, timp de 4 ani, ar fi pretins şi primit bani şi bunuri în valoare de 700 de milioane de lei de la mai mulţi subalterni, pentru a le facilita promovarea. Gheorghe Dumitrache ar fi primit aproximativ trei miliarde de lei în perioada 1995 - 2002 de la reprezentanţi ai mai multor instituţii şi societăţi comerciale din Prahova. iata'l : LINK
Fara nume..dar cu fapte...Tara piere si baba... Pentru ca au fost cuminti si ascultatori tot anul trecut, sefii de la Serviciul Roman de Informatii si-au facut cadou de Craciun cite un Touareg nou-nout. Despre SUV-ul 4x4 de la VW, numai bun de impresionat gagicile, stiti deja cite ceva, asa ca n-o sa va mai plictisim cu detalii despre caracteristicile masinii, gen motor de aproape doua sute de cai-putere sau sistem audio de fite. Trecem, deci, la partea esentiala a cadoului pe care si l-au facut sereistii. Care nu este faptul ca aveau nevoie de aceste masini pentru misiuni, asa cum afirma ei.
Este vorba despre furnizorul celor o suta de Touareg-uri, Midocar SRL, adica firma de casa a celor de la SRI, SIE si Ministerul de Interne. Directia Nationala Anticoruptie i-a anchetat intr-un dosar pe Cico Dumitrescu, pe citiva sefi de la SRI (Ovidiu Soare si Gheorghe Dumitrache) si pe unul dintre actionarii de la Midocar SRL. Dupa cum arata anul trecut DNA, Ovidiu Soare a fost trimis in judecata pentru ca a primit mita un VW de la actionarul Midocar. La momentul la care DNA s-a deranjat sa vada de ce sint atit de prietenosi cei de la SRI cu sereleul asta, relatia de afaceri era deja una stabila si cit se poate de profitabila. Intre 2003 si 2006, SRI a cumparat de la Midocar 200 de autoturisme Audi si Volkswagen. SIE a cumparat, in 2002, 143 de autoturisme de la acelasi furnizor.
Boom-ul relatiei dintre SRI si Midocar a fost, insa, contractul de un miliard de euro cu EADS, pentru Sistemul de Securizare a Frontierelor. Sereleul asta penal a reprezentat concernul EADS la negocierile cu Ministerul de Interne. Fiind o problema de siguranta nationala, sereistii ar fi trebuit sa supravegheze foarte atent semnarea acestui contract. Ne intoarcem in prezent la ultima isprava a generalilor de la SRI. Pe linga Touareg-uri pentru sefi, SRI a mai cumparat si autospeciale de interventie antiterorista si de transmisiuni si ambulante. Astfel, la bilantul din 2007, SRI s-a putut lauda cu contracte de zece milioane de euro atribuite unei firme anchetate de DNA pentru relatiile de afaceri, bazate pe incredere si mita, cu fosti sefi de la acelasi Serviciu.
structurile de combatere a crimei organizate din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din mai multe judete ale tarii par a fi subordonate unui grup de persoane coordonat de la Iasi. Relatiile de cumetrie, prietenie, casatorie, amicitie si rudenie au creat o adevarata panza de paianjen prin care nu se poate trece. In acest joc bazat pe trafic de influenta si pe favoruri reciproce au intrat atat simpli agenti de politie, cat si sefi ai Serviciilor de Combatere a Crimei Organizate sau a Serviciilor de Investigarea Fraudelor, procurori cu functii importante dar si secretari de stat sau ministri. Toate acestea apar in discutiile telefonice purtate intre mai multi membrii ai lumii interlope din Iasi si din alte localitati. Implicatiile lumii interlope in mediul justitiei intrec orice imaginatie, in discutiile interlopilor apar atat nume de judecatori care ar putea da anumite solutii, nume de procurori care sunt dispusi sa fabrice dosare sau chiar de politisti care s-ar vinde pentru un sprit. Cazul in care apar toate aceste discutii a ajuns in urma cu cateva zile pe rolul Tribunalului Iasi fiind intocmit de catre Directia Nationala Anticoruptie Iasi (DNA). Ca si cantitate, dar ca si valoare a prejudiciului, este cel mai mare dosar din istoria DNA Iasi. In acest dosar statul a fost pagubit cu aproximativ 4,5 milioane Euro, prin anumite inginerii facute in domeniul afacerilor petroliere. Faptele sunt prezentate pe parcursul a 23 de volume. Anchetatorii au considerat ca cei care au pus la cale toata aceasta metoda de fraudat statul sunt Ovidiu Sarca Brad, din Cluj, Tiberiu Cristodorescu, din Iasi, Emanuela Tascu, din Iasi, sotii Lucian si Loredana Cardas din Vaslui si Sorin Crivat, cel care la inceputul anului a murit in Penitenciarul Codlea. "Eu sunt nasu de la Bucuresti. Lucrez sef la structura de securitate la minister", spunea Crivat inainte de a fi arestat. Alaturi de acestia mai apar si alte nume.
Cum a fost descoperita toata reteaua Avand suspiciuni ca mai multi membrii ai lumii interlope iesene ar face afaceri cu totul necurate, Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism Iasi (DIICOT) a cerut pe data de 27 iulie 2005, emiterea unor mandate de interceptare a convorbirilor telefonice. Acuzatiile aduse celor vizati erau cat se poate de grave : asociere la o grupare de crima organizata, trafic de persoane, talharii la comanda, spalare de bani, trafic de autoturisme si de documente de calatorie false, trafic de migranti, santaj, inselaciune, fals privind identitatea. Lista poate continua. Vasile Rodideal nu are calitatea de inculpat in acest dosar insa a fost audiat cu privire la constituirea uneia dintre societatile prin care statul a fost prejudiciat in cazul Tascochim. In martie 2001, pe vremea cand erau buni prieteni, Rodideal si Cristodorescu au infiintat societatea Oana Grup SRL Iasi care avea ca scop achizitionarea si comercializarea de produse petroliere. La putin timp, a inceput o ancheta la Parchetul General impotriva acestei societati pentru comiterea mai multor nereguli. In 2003 cei doi parteneri au inceput sa nu se mai inteleaga si ar fi vandut societatea unui basarabean. In vara anului 2005, procurorii sustin ca Rodideal ar fi pus la cale asasinarea lui Cristodorescu. Cu aceasta ocazie au devenit tot mai plauzibile suspiciunile procurorilor cu privire la afacerilor interlopilor si in acest context au fost cerut mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice. Ca urmare a acestor convorbiri, au fost trimise in instanta de judecata nu mai putin de patru dosare instrumentate de DIICOT sau DNA.
Emanuela Tascu sustine ca este nevinovata Tot acest scandal legat de dosarul Tascochim a inceput in primavara anului trecut, atunci cand anchetatorii ieseni au descoperit ca statul a fost inselat cu cateva zeci de miliarde lei prin firma Tascochim SRL, administrata de ieseanca Emanuela Tascu. Dupa arestarea acesteia, s-a constatat ca de fapt producerea infractiunilor au avut loc ca urmare a faptului ca Tascu a fost instigata de Tiberiu Cristodorescu si de Lucian Cartas sa semneze mai multe acte. Dupa toate acestea, in luna septembrie 2006 a fost prins si clujeanul Sarca, adevaratul cap al dosarului. Procedeul de inselare a statului era unul foarte simplu. Firma Tascochim a obtinut mai multe aprobari pentru a nu plati taxe si accize pentru aproximativ 5 mii tone de uleiuri minerale. Aceste uleiuri urmau sa fie transformate in degresat tip P la firma Casio Fashion SRL condusa de Sarca. Uleiurile au intrat in firma lui Sarca, insa anchetatorii sustin ca de aici s-au facut disparute, fiind vandute catre mai multe firme fantoma ca si combustibil. "Eu nu am avut niciodata indoieli asupra faptului ca afacerea nu ar fi in regula, ca din uleiurile minerale nu s-ar procesa degresanti si ca firmele catre care eu am facturat degresantii nu ar fi adevaratii beneficiari", a declarat Emanuela Tascu in fata procurorilor.
Crivat a murit in conditii suspecte Cele mai interesante convorbiri telefonice il au ca pion principal pe Sorin Crivat. Acesta a lucrat in cadrul Ministerului Integrarii Europene, si dupa ce a fost dat afara ca urmare a unui anchete pornite de cotidianul Ziua de Iasi acesta si-a gasit un loc mai caldut la Oficiul Participatiunilor Statului si Privatizarii in Industrie. In decembrie 2006 a fost arestat pentru fapte de coruptie intr-un dosar de la Brasov si dupa doua luni a murit in penitenciarul Codlea in conditii cat se poate de suspecte. Cu toata ca a fost sportiv de performanta, Crivat ar fi murit ca urmare a unui stop cardiac chiar atunci cand se indrepta de pe terenul de fotbal in celula sa. Trebuie adaugat ca Sorin Crivat era cel care asigura spatele acestor tipuri de afaceri, mergand pe la difersi oameni influenti si sustinand ca este de la SRI. Pentru a-l ajuta pe Ovidiu Sarca Brad sa scape de un dosar a mers la Sibiu si a incercat sa-l influenteze pe lucratorul de la Serviciul de Investigare a Fraudelor. "In luna mai 2006 am fost sunat de Sorin Crivat, care m-a intrebat daca il cunosc pe ofiterul de politie Cosmin Stroe, deoarece are o problema de discutat cu el. Sorin Crivat a venit la Sibiu si ne-am intalnit cu Cosmin Stroe la un bar din oras. Cu aceasta ocazie, Sorin Crivat i-a spus lui Cosmin Stroe ca el este ofiter SRI si ca doreste sa-l intrebe despre un dosar penal in legatura cu un anume Sarca, deoarece al are informatii ca se fac abuzuri, iar el este interesat intrucat Sarca este informatorul", a precizat martorul Lucian Pitu.
Influenta la judecator Reporterii Ziua de Iasi vor relata mai multe fragmente din discutiile purtate din inculpatii din acest dosar. Convorbirea din 21.04.2006 - purtata intre Tiberiu Cristodorescu si Sorin Crivat. Sorin Crivat (S.C.) : Ti-am zis ca am fost la minister, am acceptat postul de sef structura de securitate comert exterior la Ministerul Industriilor, dar sa vedem de acum cum o sa ma apar de astia de la minister de la mine, ca ministra mi-a declarat razboi, razboi. Tiberiu Francisc Cristodorescu (T.F.C.): Aha. S.C.: Mi-a declarat razboi pentru ca am facut-o incompetenta! Eu acum nu am ce sa fac, nu pot sa las nasul jos, nu am cum, dar o descurc eu, vad eu ce fac. Daca nu o dau in judecata ce sa fac Tibi. Asta este. Eu am fost la un judecator, am vorbit cu el. Intelegi? T.F.C. : Aha S.C.: Cand a vazut ce piese am la dosar a zis ca nici nu exista loc sa castige ei, nu au nici o sansa. T.F.C.: Da. S.C.: Acum ramane sa vedem cum facem.
Zabarnea la mana interlopilor O alta discutie extrem de interesanta este purtata chiar intre Sorin Crivat si Gheorghe Zbarnea, seful Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Iasi. In discutiile familiare purtate cu acesta din urma, membrii lumi interlope ii spuneau Gica. Vom relata, integral, una dintre acesta discutii. La vremea respectiva Gheorghe Zbarnea a sustinut ca nici nu-l cunoaste pe Sorin Crivat. Mai mult reporterii Ziua de Iasi au relatat atunci despre un anume triunghi in care s-au discutat probleme in afara atributiilor de serviciu intre Sorin Crivat, Gheorghe Zbarnea si fostul prefect Radu Prisacaru. Discutia de mai jos a avut loc pe data de 03.05.2006. Sorin Crivat: Am onoare domnule comandant! Gheorghe Zbarnea: Sa traiti! Cu stima! SC: ce faceti? Gh. Z. : Conduc prin oras. S.C.: Vreau sa va spun ceva si sa o tineti pentru dumneavoastra. Gh. Z.: Da. S.C. : Incepand de ieri (02.05.2006) sunt seful structurii de securitate de la MEC. Gh. Z.: Bravo. S.C.: Sa vedeti, oamenii care recunosc valorile si altii se ocupa de mine nu tradeaza oamenii care sunt loiali institutiei. Gh. Z.: Ati vorbit cu Tibi (Tiberiu Cristodorescu - n.r.), da? S.C.: Am vorbit cu Tibi mi-a spus ca Costel ala pune intrebari si fostul... Gh. Z..: Da. Cu cine si mare grija. S.C.: Stiti de ce...?Dumneavoastra poate a-ti vazut ca eu, nici pe acolo, pe la Iasi nu am mai trecut. Stiti de ce? Am vazut ca nu renunt la proces... Gh. Z. Dar cand veniti sa nu va vada el. S.C.: Nu, nu, nu. Oricum eu nu stiu daca mai trec pe la Iasi daca nu primesc sarcini. A-ti inteles? Pana nu primesc sarcini nu mai am ce sa mai caut pe acolo. Gh. Z.: In cadrul Ministerului Economiei si Comertului? S.C.: Exact! Gh. Z.: Frumos! S.C.: Sef structura de securitate. Gh. Z.: Foarte fain! S.C.: Este super, super bine si salarizarea si ... Gh. Z.: E mai buna ca in partea cealalta cred? S.C.: Nici nu se compara Gh. Z.: Trebuie sa dati un sprit! S.C.: Asta este problema? Dau doua, mai ales ca sambata este Ziua mea. Gh. Z.: Unul mic. Cand e Ziua dumneavoastra? S.C.: Sambata pe sase mai 2006. Gh. Z.: Si la mine e pe sapte iunie. S.C.: Poate ne vedem, ne corelam cumva. E pacat sa nu ne vedem si sa nu pastram legatura. Gh. Z.: Poate ne intalnim in Bucuresti si dati doua sprituri, unul mie si unul lui Tibi. S.C.: Dau doua. Gh. Z.: Sigur. S.C.: Va pup. Gh. Z.: Numai bine!
Crivat a fost la nunta la Mama Natura Interceptarea convorbirilor telefonice a avut loc pe data de 07.05.2006 si s-a desfasurat intre Sorin Crivat si un prim procuror de la Sibiu, pe nume Ioan Berghezan. Din relatarile presei, acest procuror era prieten bun cu Ilie Botos, fostul procuror general, dar fi fiului unui fost colonel de securitate, Ion Poiana. In aceasta discutie poveste cum a fost la nunta, inclusiv ca a dat suma de 300 Euro pe masa. Berghezan (B.): Ce faci Sorine? Dormi dragutule? S.C.: Nu nasicu, m-am trezit. Am fost la nunta aseara. B.: Ce dracu, ma frate, chef, nunta? S.C.: Pai, da nasu, ieri s-a insurat Laurentiu cu Mama Natura cu Roxana (n.r. - de la Antena 1). B.: Esti in bani? S.C.: Sunt obligatii nasicule, ce sa facem? Daca mananc multe eugenii nasule si nu platesc cablul la televizor. B.: Da, sunt la cabana. Acesta este numarul de la cabana daca vrei sa treci pe acolo. S.C.: As veni nasicu dar marti ar trebui sa ajung la ora 8.30 sa ma intalnesc cu o persoana la Curtea Suprema. "Bai Gica, uite care-i treaba!" Discutia a fost interceptata pe data de 19.05.2006 intre Tiberiu Francisc Cristodorescu (T.F.C.) si Sorin Crivat (S.C.), la ora 20.05. T.F.C.: Eu l-am ajutat pe Gica cu niste chestii si vad ca ... . Am avut o discutie alaltaieri. Daca ma supar eu daca se va lua el de Vanea si ... . S.C.: Care? T.F.C.: Cu Gica, stii tu care Gica. S.C.: Care Gica tati? T.F.C.: Zbarnea. S.C.: Ai avut o discutie cu Zbarnea? T.F.C.: Da, atunci. S.C.: Asa, ia zi! T.F.C.: Poate nu e asa corect si i-am spus: "Bai Gica, uite care-i treaba! Fiecare mai facem, mai ascundem, ca asta-i lumea in care traim. Intelegi?" S.C.: Da... T.F.C.: Dar la chestii cand am pus cartile pe masa sa nu faca altfel. S.C.: Lasa ca stam de vorba cand vii la Bucuresti. T.F.C.: Bun! S.C.: Ne auzim la telefon. T.F.C.: Da, da. S.C. Te pup, pa.
Scurgeri de informatii Convorbirea de mai jos a avut loc pe data de 25 mai 2006 si relateaza aspecte cel putin infricosatoare. Ofiterii de la SRI care intrau in randurile lor pentru a afla ce afaceri deruleaza erau descoperiti si riscau chiar sa aiba parte de razbunari cat se poate de violente. Pe parcursul dosarului se prezinte mai multe convorbiri sau declaratii prin care scurgerile de informatii sunt evidente. T.F.C.: Da Sorin S.C.: Ce faci, dragule? T.F.C.: Stau degeaba. S.C.: Cum asa? T.F.C.: Daca nu fac nimic... S.C.: O gagica, ceva? T.F.C.: Mai dupa-amiaza. S.C.: E prea dimineata. T.F.C.: Nu de asta, m-am invartit de colo, colo si nu am facut nimic. S.C.: Da! ... T.F.C.: Aha. Tu ce faci? S.C.: Uite ma duc sa ma vad cu Cristi la ora 14.30 ma intalnesc cu omologul prietenului tau de acolo. T.F.C.: Aha. S.C.: Stii tu cu cine. T.F.C.: Aha. S.C.: Si cam atat. T.F.C.: Am vorbit cu Zbarnea mai inainte. S.C.: Asa si ce a zis? T.F.C.: Ma intalnesc maine cu el. L-am sunat de altceva. Stiu ca aia doi, Misa si Valera care o cautau pe Diaconu (Iulia Diaconu, seful DCIITOT Iasi) au venit la Iasi cu un Audi A8, negru. S.C.: Aha. T.F.C.: Am auzit ca ala care trimitea mesaje lui Puiu l-au identificat astia si ca ar fi de la SRI. S.C.: Care i-a dat mesaje lui Puiu? T.F.C.: Da. S.C.: Du-te bai, nu cred treaba asta. T.F.C.: Si vor sa pastreze secret. Cica ar fi avut niste masini luate de la Mararu (Catalin Mararu - interlop din Piatra Neamt) de acolo de la IDAC. S.C. : De acolo de la SRI Piatra Neamt? T.F.C.: Da, da! S.C.: A!... T.F.C.: Si astia tin secret, sa nu se razbune Puiu? S.C.: Aha, aha. T.F.C.: Cica l-a dat afara... S.C.: Aha. T.F.C.: Cine mi-a zis mie e ofiter, acum nu mai stiu daca e ofiter sau subofiter. Mie cine mi-a zis mi-a zis ca e ofiter. S.C.: Da. La Piatra Neamt? T.F.C.: Da, la Piatra Neamt. Cica i-au dat afara si pe cei de la Crima Organizata de acolo. S.C.: Da, asa este. T.F.C.: Si dosarul pe care il are Mararu la DNA. S.C.: Da. T.F.C.: E cu Tocu, cu deputatul. Eu stiam chestia asta si le-am zis lui Zbarnea si lui Diaconu ca a luat bani de la Tocu sa rezolve ceva cu o firma in lichidare. S.C.: Da, da, da. T.F.C.: I-au propus astia de la DNA lui Mararu sa fie martor, si Mararu a zis ca ii este frica de Rodideal. S.C.: Lui Mararu? T.F.C.: Da. Nu cred ca ii este frica. Poate i-a fi si frica dar cred ca il are cu ceva la mana, ca au facut multe impreuna. S.C.: Tibi, ala nu mai are ce pierde, ala da in primire tot. Bine dragule, ne auzim mai tarziu. Da? T.F.C.: Da, da. S.C.: Te pup tata!
Si acum un titlu ce se tot repeta...in anii din urma... "Ofiter SRI baut la volan Un ofiter de la Sectia Judeteana Vrancea a Serviciului Roman de Informatii a cauzat un accident rutier pe raza comunei Gura Calitei, lovind o masina condusa regulamentar"...pe care l'am....baut..hic....
DESTEPTULE ... frumoasa compilarea, Cico - Soare - Paltinea - Vladescu (din aceiasi gasca) - Murea (taticu' ministru lu' petrolu) - Viorel Rosu - Bulgaru - Dorin Marian - Berechet - Zaharia - si jumate plus unu din SRIiu inventat (si foarte actual) a lu' Soare si mai noii proaspeti generali din clasa Grosu, Oprishhhh, si alti puberi in ale crimei organizate de stat si promovate de niste figuri sacre de genul Maior, conduc cu mina de fier SISTEMA din Romania, care de fapt e condusa de niste baieti destepti nu de toti oligofreni din clasa Troaca (ministru' David).
Jucaria de baza nu e MIRA si SRI, e Justitia - imi spunea cineva ca astazi in Romania Justitia e vaginala - si daca te uiti atent la cite mindre doamne e puse de sotii lor sa ne dea justitie la tot poporu' incepi sa cam mai intelegi.
Asta din articole, ca cum politia a facut, da sri s-a opus, da' pina la urma tot au toti dreptate da mor cu ea in mina - Justice Delayed, Justice Denied !
Justita in Romania este CRIMINALA ! Restul nu se mai pune, ca nici Paltinea, nici Soare, nici Nastase, nici Ioan Popa, nici Mairius/Calin DAN si toti Vladesti si Nicolaesti si Tariceni nu ar fi indraznit vreodata sa faca daca le-ar fi fost vreo jena (nu teama sau frica) de Justitie.
Nu le-a fost si nici nu le va fi.... din pacate
PS Nicoleta Bulgaru a devenit Nicoleta Stupcaru si are un sef nou ... pe Alexandra Sinc ???? sa vezi ce de mai justitie o sa vedem .... cind vom ajunge sa mai vedem ....
wow! n-am mai apucat sa intru pe site de citeva zile - inca sint in concediu - si iote ce gasesc... pai,coane, ai facut ditamai colectia de cazuri...
unul dintre cele mai inportante principii semperfidelis este acela al echilibrului: acolo unde e rau e si bine, acolo unde e minus exista si plus... din pacate,SRI nu se poate lauda cu actiuni de imagine care sa contrabalanseze toate articolele de presa aparute de-a lungul timmpului...
pacat...
multi confunda PR-ul structurilor de informatii cu transparenta,in sensul ca daca incep sa lucreze un pic laimaginea lor inseamna ca trebuie sa si deschida usi si ferestre care n-ar trebui deschise... gresit!... dar treaba lor...
da-i inainte, coane,ca-i dai bine... poate s-o trezi careva..
Forums
Astia le iau mamaliga din mana fostilor colegi... 
