Ma gandeam de mai mult timp la acest subiect dar diferite obligatii curente nu mi-au lasat timpul necesar la dispozitie. Anii 90 au adus transformarea fostelor scoli de ofiteri si gruparea lor in academii ale celor trei categorii de forte armate. Durata studiilor a trecut de la 3 la 4 ani. Consider ca a fost un gest necesar si normal. Discutia incepe de aici incolo. Se pune problema ce fel de oameni vrem sa formam. Ce fel de pregatire li se asigura ofiterilor ? Am auzit, frecvent o idee preluata din doctrina armatelor occidentale aliate potrivit careia ofiterul este lider, un manager al sistemului militar. Durata studiilor este de 4 ani, fapt care imi reaminteste de experienta americana (West Point, Annapolis, Colorado Springs). La capatul acestor 4 ani, tanarul absolvent devine locotenent secund/aspirant) si are si o diploma de licenta. Intr-un forum britanic am intalnit opinii care puneau sub semnul intrebarii utilitatea diplomei de studii pentru calitatea de bun lider a unui ofiter. Potrivit doctrinei militare britanice, se pune accent pe existenta calitatilor de lider si pe formarea ca viitor militar, iar educatia de tip academic este optionala. In perioada 1947-1972, ofiterii armatei terestre britanice eau formati in doua institutii militare de invatamant superior, dualitate ce reflecta o traditie inaugurata in secolul 19. La Sandhurst, unde se afla Royal Military College, durata cursului pentru pregatirea unui viitor ofiter era de 18 luni, prelungita ulterior la 2 ani. Ca solutii alternative, existau institutii numite Cadet Schools, create imediat dupa al doilea razboi mondial, care , in conditiile reducerii efectivelor armatei, constituiau o pepiniera de cadre pentru armata, fara a-l obliga, insa, pe cel care facea acest pas, la cariera pe viata in armata, iar cursul de pregatire dura doar 6 luni.. Era ceea ce se numea Short Service Regular Commission, iar absolventul unei Cadet School era obligat sa serveasca in armata doar trei ani. Daca doreau, insa, dupa aceea puteau ramane definitiv in armata, ca ofiteri de cariera. La Mons Barracks, in Aldershot, erau pregatiti viitorii ofiteri de artilerie si tancuri, in timp ce aceia care optau pentru alta arma urmau cursurile scolii de la Eaton Hall, in Cheshire. In 1960 s-a renuntat la National Service (armata obligatorie), iar scoala de la Eaton Hall a fost inchisa. La Mons erau pregatiti toti cei care doreau Short Service Commission, dar si absolventii de facultate. Acest sistem a fost prefaret de multi, fiind considerat mai atractiv,deoarece era mai scurt si asigura brevetul de ofiter mult mai rapid. In 1972, Cadet School a plecat din cazarma invechita de la Aldershot in New College din Sandhurst. A fost creat un singur sistem, dupa modelul cursului de la Mons, cel de la Sandhurst fiind considerat greoi, ineficient si prea costisitor. In perioada 1972-1992, cursul la RMAS era de doar 6 luni. Dupa aceste 6 luni, absolventul devenea locotenent secund. Curriculum a fosrt redus la minimum necesar. ce-i drept, nu au disparut toate neajunsurile. Existau trei cursuri separate: Standard Military Course (pentru cei care nu absolvisera o facultate), Standard Graduate Course (pentru cei cu diploma de studii superioare) si Women's Standard Course (din 1981, cand Women's Royal Army Corps College de la Bagshot a fost desfiintat si fetele au fost nevoite sa se multe la Sandhurst). Sistemul s-a dovedit ineficient, iar din 1992, a fost creat un singur curriculum. Commission Course dureaza 44 de saptamani, fiind divizat in trimestre a 14 saptamani fiecare. Nu este organizat un singura curs pe an, ci trei, primul in ianuarie, al doilea in mai, iar al treilea in septembrie, situatie care dateaza inainte de 1992. RMAS are rangul unui cartier general de divizie, de aceea comandantul are gradul de general-maior.Se pune, firesc intrebarea: abolventii de liceu, care au numai 18-19 ani cand devin ofiteri (varsta minima pentru un cadet este de 17 ani si 9 luni, pentru cei mai mici fiind nevoie de o dipensa care se obtine numai daca parintii candidatului isi dau acordul in scris) si absolventii de facultate ( In Anglia si Tara Galilor facultatea dureaza 3 ani, in Scotia 4) care au 22-23 sau mai multi ani vor avansa la fel. Nu, si aceasta afirmatie este valabila si pentru perioada de dinainte de 1992. Durata minima de avansare de la locotenent secund la locotenent este de 2 ani, iar pentru a ajunge capitan, stadiul minim in grad ca locotenent este de 3 ani. In total 5 ani, deci. Conditia: sa fi servit in regiment in fucntii de comanda sau stat major minimum 2 ani si jumatate. Absolventul de universitate beneficiaza de o seniority de 2 sau 3 ani. Astfel ca licentiatul ajunge la gradul de capitan dupa numai 3 ani de la absolvirea RMAS. Aceeasi conditie: stagiu de 2 ani si jumatate la regiment. In perioada in care serveste ca locotenent secund (foarte scurta de altfel, cel mul un an) licentiatul are solda de locotenent. In zilele noastre cam 80-90% dintre cadetii de la RMAS au diploma de studii superioare (under-graduate in terminologie UK). Printul Harry este deja locotenent secund, iar fratele sau mai mare, William, este cadet in ultimul trimestru. El va avansa mai reprede decat fratele mai mic, deja ofiter, pentru ca are studii superioare (4 ani la Universitatea St. Andrews, din Scotia). Multi aleg sa studieze dupa absolivirea RMAS, altii opteaza pentru o cariera militara, iar armata le sponsorizeaza studiile, (un an, doi, sau toti trei), fiind oligati, apoi, sa urmeze RMAS. Spre deoseire de sistemul "up or out", in armata britanica, ofiterii care nu avanseaza la gradul urmator nu sunt trecuti in rezerva dupa un numar de ani de stagiu in grad. Ei pot urma o cariera pe orizontala, daca sunt considerati a fi capabili, la acelasi grad. De aceea, nu este o rusine sa treci in rezerva avand gradul de maior. Acum, ce-i drept, lucrurile s-au mai schimbat. Dupa 35 de ani de cariera (Long Service Commission) un ofiter care nu a depasit gradul de lt.col., este trecut automat in rezerva. Se pare, insa, ca nu si in RAF, unde am vazut flight lieutenants (echivalent cu capitan) sau squadron leaders (echivalent cu maior) in varsta. Daca nu mai insel, cele trei Academii ale principalelor categorii de forte armate de la noi pregatesc sublocotenenti/aspiranti care au si o diploma universitara. Cat de utila este ea pentru viitorul ofiter si cat de solida este pregatirea profesionala a detinatorului ei? Nu este cumva (nu este obligatoriu pentru toti) mai curand un ornament grandilocvent, dar inutil ? Ce fel de oamani ies din academie: comandanti sau sociologi, ingineri, economisti s.a. , sau un fel de struto-camile ? Nu e cam costisitor si parca, prea putin necesar ? Merge poate in SUA, unde bugetul DoD este astronomic, dar aici ? In Marea Britanie, armele care necesita pregatire speciala (justitie, medicina, tehnic) au absolvit facultati in sistemul civil de invatamant, iar dupa 4 saptamani la RMAS devin ofiteri, insa direct cu gradul de capitan. Este mai ieftin si mai eficient asa, mi se pare mie. De altfel, in SUA, potrivit unei statistici din anii 90 (nu cred ca situatia este radical diferita acum), doar 25% dintre ofiterii activi din US Army provin de la USMA West Point. Grosul (66%) provin din asa-numitele ROTC (Reserve Officer Training Corps) un fel de programe militare pentru pregatirea ofiterilor actvi) de pe langa uniersitatile care au contracte de acest gen cu armata. 9-10% provin din Officer Candidate Schools, acestia fiind soldati/subofiteri care au dovedit calitati de lider si care, dupa 6 luni la OCS devin ofiteri (cei mai experimentati nu devin 2nd Lt, ci direct 1st Lt sau capitan). Ofiteri cunoscuti absolventi de ROTC: Colin Powell, sau actualul sef al statului major al US Army, si fost ofiter si comandant al Delta Force si USSOCOM, generalul Peter Schoomaker, si multi altii. In pofida numelui lor, ROTC nu formeaza ofiteri de rezerva, ci ofiteri activi. Si sistemul de avansare in grad mi se pare greoi si depasit la noi. 3 ani pana la locotenent, si alti 5 ani pana la capitan. Deci un ofiter nu prea are sansa sa ajunga capitan inainte de 30 de ani. In occident, si nu ma refer doar la SUA (unde dureaza 3 ani si jumatate sau 4), pana la capitan se avanseaza mult mai rapid (3-5 ani: UK, Australia, Canada, Germania, Franta). In general, la gradul de maior se ajunge la 30 de ani sau putin peste, nu la aproape 40, ca in armata romana. Iar posibilitatile de a reduce acest stagiu minim in grad prin avansare la exceptional mi se pare, avand in vedere ca traim in Romania, cam unreliable.
Observatiile sunt pertinente si cred ca una din cauzele acestei situatii este neadaptarea pregatirii resurselor umane la specificul fortelor misiunilor armate din acest deceniu.
S-a apelat la academiile categoriilor de forte armate din dorinta de a se oferi o alternativa (conceptul de conversie nu cred ca era asimilat de Spiroiu la acel moment) pentru momentul in care renunta ofiterii la haina militara.
In conditiile in care "arta militara" devine tot mai mult o problema de respectare a procedurilor pregatirea academica a ofiteriilor trebuie reanalizata iar oportunitatea mentinerii acestor institutii reevaluata. Dar atita vreme cat ele reprezinta sinecuri pentru o groaza de loaze problema este dificil de rezolvat...
Atita vreme cat am renuntat la armata ca institutie de formare spirituala si ca etapa de maturizare sociala ar fi oportun sa consideram meseria de ostean ca oricare alta...
O sa cer permisiunea sa largesc putin aria de discutie si la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza". Aceasta asa-zisa alternativa (dubla specializare), nu ofera de fapt nimic. Termenul de struto-camila folosit mai sus, mi se pare potrivit pentru a caracteriza absolventii acestor institutii. Problema cea mai mare este faptul ca prin combinarea celor doua tipuri de pregatire nu se pune accent pe niciuna cum trebuie. Astfel avem o gramada de Ofiteri-ingineri/juristi, care nu cunosc nici inginerie/drept ca lumea, dar nici armata (politie), datorita programelor de invatamant supraaglomerate si care obliga la parcurgerea materiilor intr-o goana nebuna. De asemenea, si aici voi face referire doar la Academia de Politie, pentru ca celalalt sitem nu il cunosc suficient, o alta mare problema este lipsa cadrelor cu experienta. In institutia amintita se practica un sistem ciudat, de a opri in fiecare an, din cadrul promotiilor avansate la gradul de ofiter, un numar de absolventi care devin tineri comandanti sau preparatori pe la diferite catedre. Cinste lor pentru valoarea de care dau dovada, dar nu sunt decat niste (eventual) foarte buni teoreticieni. In nici un caz nu au ce impartasi din punct de vedere practic. Experienta profesionala este cu tendinta deosebita catre nul. Motivul este unul destul de simplu. Un tanar absolvent prefera acest loc de munca (decat sa ajunga prin cine stie ce colt de tara), pe cand un lucrator din operativ nu va veni niciodata, datorita...SALARIULUI. Diferenta este foarte mare intre cele doua segmente (cam 1/2), iar un om care castiga lunar 4-500 de euro, nu va accepta sa coboare la 250-300. Din punctul de vedere al "loazelor", calitatea umana a scazut foarte mult in ultimii ani. Principiile de selectie sunt mult mai putin drastice ca altadata, iar regimul "inside" este mult mai "democratic", ceea ce influenteaza pregatirea viitorului ofiter.
Mai aduc in atentie un alt sistem, cel australian. Din 1988, ofiterii din toate cele categorii ale fortelor armate sunt pregatiti in cadrul Australian Defence Force Academy. Fac 3-4 ani de pregatire teoretica, in functie de profilul ales, iar apoi 12 luni la colegiile militare de specialitate. Calitatea procesului de invatamant este foarte inalta, ADFA avand incheiat un parteneriat cu University of New South Wales din Canberra. Spre exemplu, cei din trupele de uscat fac 12 luni la Royal Military College, Duntroon. La fel decurg lucrurile si in cazul celor care au absolvit o institutie de invatamant superior cu care ADFA nu este partener. Cei care nu au studii superioare, merg direct la RMC Duntroon, unde sunt pegatiti timp de 18 luni. Inainte de aparitia ADFA, la RMC durata pregatirii viitorilor ofiteri era de 3 ani. In presa si in comunitatea militara australiana ADFA nu se bucura de un prestgiu foarte mare. Este considerata prea costisitoare (asta in conditiile in care economia australiana, care o depaseste de departe pe a noastra, este intr-o perioada de boom, iar bugetul apararii, mult mai mare, va fi aproape dublat) iar ofiterii formati de ea nu sunt foarte respectati de subordonati. Sunt prefarati ofiterii care au servit, mai intai, in cadrul trupei. Sunt mai competenti si mai flexibili decat cei care au stat 4-5 ani mai mult in scoala decat pe terenul de instructie.
Ma bucur ca imi confirmi spusele (chestia cu experienta). Asta e una din probleme si la noi. Practica studentilor militari se rezuma la 1 luna pe an. Si se face ca vai de capul ei.
As fi curios sa aflu mai multe detalii despre acest lucru. Te referi la studentii Academiilor militare romanesti (desi mai adecvat mi s-ar parea cel de cadeti) ?
Este foarte clar ca razboiul modern nu va fi cel in care vedem trupa urmaindu-si locotenentul la atacuri cu baioneta. Centrul de greutate va trece pe subofiteri, pe cei angajati cu contract. Daca te uiti la americani ei au un principiu:militarii lor trebuie sa fie cei mai bine antrenati, dotati si motivati.
Cum va fi armata noastra peste 10 ani? Ati citit undeva raspunsul la aceasta intrebare? Cum se vor pregati angajatii cu contract si ofiterii? Pentru ce fel de actiuni ne vom pregati armata? NATO daca se "topeste" in acesti ani noi sub ce "umbrela" ne mai ascundem incompetenta si superficialitatea? Vom urma cursuri de limba rusa? chineza? araba?
Conversia profesionala a cadrelor militare este una din glumele lansate de Dudu Ionescu, dupa ce revenit de la cursurile americane de la Monterey, CA. S-a zbatut pentru ea? A plecat si din politica si tace intelept...
Sper ca nu spun o prostie, dar cred ca, de bine, de rau, vom fi in structurile militare ale UE, care, ce-i drept, pentru moment exista mai mult pe hartie, iar ca implicare in operatiuni nici nu prea merita sa mai vorbim. Am, insa, nadejdea ca lucrurile nu vor ramane mereu asa si ca se va inchega ceva, desi o alianta care nu include si SUA nu imi starneste nici un fel de entuziasm. Europenii accentueaza mai ales pe valorile soft, tine de specificul lor cultural si de o istorie prea incarcata.
Cred ca nu ar trebui exclusa, desi nu imi imaginez ca o asemenea idee va fi macar ascultata, cu atat mai putin aplicata, varianta studiilor superioare pentru anumiti subofiteri. Am citit un studiu australian avand ca tema SASR, structura militara post-moderna. Acolo, unii subofiteri au facut facultatea si este de inteles de ce. Am mai vazut intr-un numar mai vechi al revistei Infantry din SUA articole semnate de subofiteri care aveau degrees. Nu este musai ca ofiter sa ai diploma de studii superioare, cred eu, si nici ca un subofiter sa ajunga, in pregatirea sa, doar la nivelul diplomei de bacalaureat. Ma refer, bineinteles, doar la specializarea "civila", nu la pregatirea militara. Cred ca a fi in posesia unei diplome si a intruni calitatile care te califica pentru cariera de subofiter sau cea de ofiter reprezinta probleme situate pe planuri diferite de discutie. Aceasta cu atat mai mult cu cat rolul subofiterului ca lider pe campul de lupta creste. Din ceea ce stiu, in trupele speciale, ofiterii rareori se implica in operatiunea propriu-zisa, rolul lor fiind mai ales unul birocratic. Ei se ingrijesc, in general, ca misiunea sa se desfasoare in bune conditii si asigura, cel mult un rol de coordonare. Insa, in cele mai multe misiuni, care presupun participarea unui numar redus de operatori, nu este implicat nici un ofiter, ci numai subofiteri experimentati si militari angajati, ca sa folosim repere existente in terminologia militara romaneasca.
Radu Patrascu> sunt cel putin doua elemente de vazut, provenienta ofiterilor si formarea lor, asta pentru Ministerul Apararii; interesanta este provenienta (art 36mai ales lit.g din legea 80/95 mai ales modificarea!)
Am auzit ca exista o filiera indirecta de formare a ofiterilor.Anume,persoanele care au terminat o facultate pot urma cursurile unei scoli de aplicatie,unde se face doar instructie si pregatire militara,fara studii academice,iar ca urmare a absolvirii acestei scoli,se formeaza un grup de ofiteri.Din cate stiu durata cursurilor este de aproximativ un an de zile.Poate stie cineva mai multe-durata exacta,specificul scolilor etc.
P.S. Acest sistem mi se pare si unul mai rentabil financiar.Oricum Map nu are certitudinea ca ofiterii in care a bagat bani timp de 3,4,5 ani pt formarea lor in academii,sau chiar mai mult pt cei ce au urmat si liceul militar, vor urma o cariera "pe viata" in armata,asa ca eu zic ca este mai bine ca o parte a ofiterilor sa fie formata din persoane in care s-a investit mult mai putin.
Da mai lasati odata spaga aia.Intrebarea era serioasa.Daca toata lumea a dat spaga inseamna ca a avut banii de undeva.Si atunci ce dracu ne mai plangem de nivelul de trai?(daca avem bani de spaga)
raspunsul la intrebarea "Cum sa devii ofiter" (in Ministerul Apararii) se gaseste pe .... LINK si in legea 80/95. Dupa obtinerea greadului de ofiter lumea e deschisa, poti urma orice curs de formare, oriunde in lume ... sunt si burse, si locuri arondate Romaniei si exista si varianta de sponsorizare oficiala (nu e vorba de shpaga) ... sunt peste 200 de ofiteri care au urmat scoli de ofiteri si cursuri de perfectionare cam peste tot in lume Annapolis, Saint Cyr, Royal Navy Accademy, Academia Navala din Japonia, etc.
Cu shpaga se poate rezolva daca ai o relatie suuuuus pusa si o diploma de facultate cam in domeniile de interes ale Ministerului in cauza ... exista cateva precedente ...
Forums
