Stel , astea sunt mai mult speranţele unor moldoveni şi temerile nejustificate ale ruşilor, decât analize obiective. Auzi "putere pontică", asta e tare. Atât timp cât polticienii români nu au măcar consecvenţă în continuarea unor iniţiative şi nici curaj să adopte o poziţie demnă în relaţiile cu alte state, nu sunt şanse să punem noi în pericol interesele economice (energetice) ale ruşilor sau turcilor.
Păi pe noi ne-a jignit şi madam-nevasta lu`ambasadorul Ungariei iar noi ne-am rugat de ei să-şi ceară scuze.
Vizita oficială a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Azerbaidjan
Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în perioada 18-19 aprilie a.c. o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia omologului său, domnul Ilham Aliyev.
În cadrul vizitei, şeful statului român s-a întâlnit cu preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a avut convorbiri cu premierul azer, Artur Rasizade, precum şi cu preşedintele Parlamentului azer, Oktay Asadov.
Temele abordate în discuţiile cu autorităţile azere au vizat în principal relaţiile bilaterale, cu accent pe problematica energetică, relaţiile UE-Azerbaidjan, cooperarea parlamentară, precum şi teme de pe agenda regională şi internaţională.
În cadrul întâlnirii la nivel înalt, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat sprijinul pentru implementarea gazoductului Nabucco, un proiect prioritar al Uniunii Europene, care va contribui semnificativ la securitatea energetică a continentului. Un alt proiect important în care România şi Azerbaidjan cooperează direct este gazoductul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria-Interconector (AGRI), care valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit accelerarea implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul Uniunii Europene. În acelaşi timp, preşedintele Aliyev a confirmat disponibilitatea Azerbaidjanului de a asigura operaţionalizarea celor două conducte prin asigurarea volumelor de gaze necesare alimentării acestora. Totodată, a anunţat intenţia companiei energetice de stat SOCAR de a lansa un plan ambiţios de dezvoltare a unei reţele de benzinării în România.
Cei doi preşedinţi au convenit să depună eforturi pentru creşterea volumului schimburilor comerciale şi a investiţiilor în cele două state, pentru a reflecta nivelul excelent al dialogului politic. În acest sens, s-a decis extinderea ariei cooperării şi în alte sectoare decât cel energetic, cum ar fi tehnologia informaţiei, infrastructură şi construcţii, precum şi în domeniul cooperării militare.
Şeful statului român a salutat începerea negocierilor Azerbaidjanului cu Uniunea Europeană în perspectiva încheierii unui Acord de Asociere şi a reafirmat disponibilitatea de a acorda partenerilor azeri asistenţa tehnică necesară în acest proces.
În ceea ce priveşte situaţia din Nagorno-Karabah, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România sprijină identificarea unei soluţii paşnice, pe baza principiilor şi normelor de drept internaţional, inclusiv a respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale, a inviolabilităţii frontierelor, conform rezoluţiilor adoptate de ONU şi deciziilor OSCE.
În marja întâlnirii, cei doi şefi de stat au semnat Planul de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România şi Republica Azerbaidjan, document ce constituie fundamentul extinderii cooperării în domenii diverse precum: politic, economic, energetic, în domeniul securităţii şi cel cultural.
De asemenea, au mai fost semnate următoarele documente: Protocol de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Azerbaidjan; Acord de Cooperare între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii al Republicii Azerbaidjan; Acord de Cooperare în domeniul sănătăţii şi al ştiinţelor medicale între Ministerul Sănătăţii din România şi Ministerul Sănătăţii din Republica Azerbaidjan.
În cadrul convorbirilor au fost abordate inclusiv o serie de aspecte de actualitate ale agendei internaţionale, cu accent pe situaţia regională, interlocutorii împărtăşind preocuparea privind persistenţa conflictelor îngheţate în regiunea extinsă a Mării Negre.
Cititorul Sorin Dobrescu mi-a scris: „Avem nevoie ca de aer să auzim aşa ceva.
România va renaşte dintr-un nucleu mic, de cea mai bună calitate!" Aşa cred şi eu. Pentru asta scriu, înainte de toate.
Mesajul se referea la articolul despre extraordinara doctoriţă Rodica Mătuşa şi copiii seropozitivi pe care i-a condus, vreme de peste 20 de ani, de la stadiul de schelete muribunde la acela de tineri cu toată viaţa înainte.
Dar ştiu, simt, că dl Dobrescu se gândea deopotrivă la Marius Gâscan, Antoniu Buci şi Răzvan Martin, care s-au umplut de medalii la europenele de haltere, într-un anonimat aproape perfect în ţară; la Sandra Izbaşa, care a cucerit aurul la 21 de ani, după ce, în urmă cu doi ani, în urma unei accidentări severe, toată lumea o „îngropase"; la cele 49 de medalii, dintre care 24 de aur, cucerite în cadrul Salonului de Inventică de la Geneva de către românaşi cărora mai nimeni nu le ştie numele; la inegalabilul Lucian Bute, boxerul care - culmea! - vorbeşte foarte frumos şi e plin de bun-simţ; la Mihai Crăciun, arhitectul care a proiectat un turn de 248 de metri la Tokyo; la Solomon Marcus şi Basarab Nicolescu, ambasadori de excepţie ai ştiinţei şi culturii româneşti; la Victor Adrian Prisăcariu, cercetător şi doctorand la Oxford, câştigătorul marelui premiu al concursului IT „Sense the World"; la şcoala românească de cinematografie, care a zăpăcit lumea cucerind cam toate premiile care se puteau câştiga; la Simona Simon, senior vicepreşedinte la una dintre cele mai mari Burse din lume; la Nicolae Ghinea, coordonatorul echipei de la INSERM, Franţa, care, în colaborare cu echipa de specialişti a lui... Aurelian Radu, de la Şcoala de Medicină Mount-Sinai din New York, a identificat un marker biologic care va permite depistarea a 11 tipuri de cancer pe baza unei singure analize; la atâţia alţii.
Da, România va renaşte. De fapt, renaşte câte puţin în fiecare zi, cu fiecare succes al celor care ne fac să fim mândri că suntem români. Mai mult, ea renaşte cu fiecare gest frumos, bun, al oricărui român, fie el celebru sau anonim. Nu vă speriaţi, nu vă lăsaţi copleşiţi de derizoriu, de falsele valori, de vedetele de carton - nu va rămâne nimic din ele în foarte scurt timp.
România va reînvia.
E Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, dar urmează Duminica Învierii.
Asta cu renasterea Romaniei, situatia sta cam asa: Romania nu a murit ca sa renasca, este (inca) un organism viu care se transforma incontinuu in bine sau rau. Problema ei este aceea, ca trece (asa cum a trecut de-a lungul istoriei zbuciumate) printr-o perioada nefasta, a incaput pe maini nerecomandate nici unei alte natiuni si va mai trece multa apa pe la Cazane, pana sa fie din nou pe linia de plutire. Spunea deunazi cineva, ca tarisoara noastra nu duce lipsa de personalitati, asa este, problema este la nivelul marii mase saracite, nivelul educational si ocuparea fortei de munca. @bufnita006 Toate acele personalitati enumerate mai sus, cinste lor, sunt romani, dar din pacate toate aceste capacitati nu contribuie la bunastarea Romaniei, in rest, toate raman la nivel de gesturi.
Cine poate conduce un serviciu secret: portret de director al CIA Pentru funcţii atât de importante trebuie să primeze interesul naţional, nu cel de partid. Autor: RAZVAN BELCIUGANU 29 aprilie 2011
În România, nominalizarea unui şef de serviciu secret ţine, pentru politicieni, în primul rând de apartenenţa la grupul-matcă de interese. Există încă mentalitatea că serviciul secret, oricum s-ar numi el, este bun pentru urmărit adversarii politici şi economici şi pentru asigurarea protecţiei în afacerile politico-economice proprii. Astfel că directorii serviciilor de informaţii sunt tot timpul apelaţi în discuţiile aprinse care se revarsă chiar şi public ca fiind "omul lui...". În istoria noastră post-decembristă, pornindu-se de la principiul amintit, au ajuns şefi de servicii secrete oameni ale căror calităţi erau cuantificate explicit de către politicienii – oameni de afaceri care i-au numit. Din păcate, astfel de personaje s-au calificat la faţa locului, devenind interesaţi de proiectarea viziunilor pentru care fuseseră numiţi. Mai departe, aceştia au promovat ofiţeri după chipul şi asemănarea lor, buni la toate pentru interesele partidului, găştii, şlehtei etc.
Zilele acestea, Statele Unite ale Americii se pregătesc să îşi schimbe directorul CIA, iar favorit este pentru această poziţie, potrivit presei americane, generalul David Petraeus. Numele acestui general a început să fie cunoscut pe tot mapamondul după ce a preluat comanda operaţiunilor din Irak, în contextul situaţiei dramatice, de atentate şi cu aspect de război civil ce părea că a scăpat din mâinile SUA. Odată cu venirea la comandă a generalului Petraeus lucrurile în Irak s-au stabilizat, iar militarul a fost promovat drept comandant al Comandamentului Central al SUA. Cum situaţia din Afganistan se deteriora, generalul a fost trimis în această zonă de război, acceptând, practic, o funcţie inferioară. Ca strateg pe cele două fronturi ale SUA şi ca artizan al luptei contrainsurgenţilor, generalul Petraeus a fost un consumator de primă mână de informaţii, venite atât de la serviciile Pentagonului, cât şi de la CIA. Strategiile sale au fost fundamentate pe informaţiile comunităţii de profil a SUA mai ales pentru că generalul Petraeus a ştiut ce să le ceară agenţilor din teren şi analiştilor structurilor amintite.
Dar până să ajungă să hotărască folosirea sistematică a dronelor în Afganistan pentru a-i vâna pe talibani şi teroriştii Al-Qaida, generalul David Petraeus a avut o carieră croită cu greu şi treaptă cu treaptă, începând cu absolvirea Academiei Militare West Point. Militarul Petraeus a ajuns general la 48 de ani şi după 26 de ani de carieră militară, nu cum se întâmplă prin România, unde, unii ofiţeri cu proptele sar foarte uşor peste etape. Pe lângă viaţa cazonă, generalul Petraeus a fost preocupat de aprofundarea academică a cunoştinţelor sale şi a obţinut un doctorat în relaţii internaţionale la prestigioasa Universitate Princeton. În România, unii generali – este valabil pentru întreg spectrul securităţii naţionale: Armată, Interne, servicii de informaţii – îşi iau doctoratul la pachet, ca urmare a funcţiilor cu care sunt cadorisiţi, fiindcă e de "bon ton" să fii şi "doftor".
Numirea unui astfel de om în fruntea CIA arată cum se pune problema gestionării intereselor sale de către o mare putere ca SUA. Aşadar, primează interesele naţionale, abia apoi vin celelalte, iar pentru aceasta este nevoie de factori de echilibru precum este Petraeus. Dacă tot preluăm modele, să le preluăm pe cele valoroase! LINK
"King David" este probabil cel mai bun general activ.
Daca l-ar fi lasat in continuare in Afganistan i-ar fi stricat imaginea.
Are sa puna CIA la treaba...
Probabil ca dupa Obama, are sa devina presedintele S.U.A.
Anul trecut citeam (vazut si imagini) ca in timpul unei vizite pe un portavion a provocat cativa militari la un concurs de cine face mai multe flotari si alte exercitii, pe punte.
Cine poate conduce un serviciu secret: portret de director al CIA Pentru funcţii atât de importante trebuie să primeze interesul naţional, nu cel de partid. Autor: RAZVAN BELCIUGANU 29 aprilie 2011
În România, nominalizarea unui şef de serviciu secret ţine, pentru politicieni, în primul rând de apartenenţa la grupul-matcă de interese. Există încă mentalitatea că serviciul secret, oricum s-ar numi el, este bun pentru urmărit adversarii politici şi economici şi pentru asigurarea protecţiei în afacerile politico-economice proprii. Astfel că directorii serviciilor de informaţii sunt tot timpul apelaţi în discuţiile aprinse care se revarsă chiar şi public ca fiind "omul lui...". În istoria noastră post-decembristă, pornindu-se de la principiul amintit, au ajuns şefi de servicii secrete oameni ale căror calităţi erau cuantificate explicit de către politicienii – oameni de afaceri care i-au numit. Din păcate, astfel de personaje s-au calificat la faţa locului, devenind interesaţi de proiectarea viziunilor pentru care fuseseră numiţi. Mai departe, aceştia au promovat ofiţeri după chipul şi asemănarea lor, buni la toate pentru interesele partidului, găştii, şlehtei etc.
Nu cred ca e chiar asa. Nu cred ca poti spune despre vreunul dintre cei care s-au aflat la conducerea SRI in ultimii 20 de ani ca nu au fost profesionisti. Ceea ce este azi SRI este rezultatul eforturilor lor insumate. Fireste, nu aveai cum sa vezi rezultate spectaculoase pentru ca reorganizarea unui serviciu de informatii este un proces de lunga durata dar si pentru ca secretul serviciilor ... secrete este ca si secretul unui make-up de calitate: sa para ca nu exista.
bufnita006 wrote ...
Zilele acestea, Statele Unite ale Americii se pregătesc să îşi schimbe directorul CIA, iar favorit este pentru această poziţie, potrivit presei americane, generalul David Petraeus. Numele acestui general a început să fie cunoscut pe tot mapamondul după ce a preluat comanda operaţiunilor din Irak, în contextul situaţiei dramatice, de atentate şi cu aspect de război civil ce părea că a scăpat din mâinile SUA. Odată cu venirea la comandă a generalului Petraeus lucrurile în Irak s-au stabilizat, iar militarul a fost promovat drept comandant al Comandamentului Central al SUA. Cum situaţia din Afganistan se deteriora, generalul a fost trimis în această zonă de război, acceptând, practic, o funcţie inferioară. Ca strateg pe cele două fronturi ale SUA şi ca artizan al luptei contra insurgenţilor, generalul Petraeus a fost un consumator de primă mână de informaţii, venite atât de la serviciile Pentagonului, cât şi de la CIA. Strategiile sale au fost fundamentate pe informaţiile comunităţii de profil a SUA mai ales pentru că generalul Petraeus a ştiut ce să le ceară agenţilor din teren şi analiştilor structurilor amintite.
Tot respectul pentru generalul David Petraeus. Poate ca este o alegere inspirata. Desi a fi consumator de informatii este ceva total diferit de a fi producator.
bufnita006 wrote ...
Dar până să ajungă să hotărască folosirea sistematică a dronelor în Afganistan pentru a-i vâna pe talibani şi teroriştii Al-Qaida, generalul David Petraeus a avut o carieră croită cu greu şi treaptă cu treaptă, începând cu absolvirea Academiei Militare West Point. Militarul Petraeus a ajuns general la 48 de ani şi după 26 de ani de carieră militară, nu cum se întâmplă prin România, unde, unii ofiţeri cu proptele sar foarte uşor peste etape. Pe lângă viaţa cazonă, generalul Petraeus a fost preocupat de aprofundarea academică a cunoştinţelor sale şi a obţinut un doctorat în relaţii internaţionale la prestigioasa Universitate Princeton.
Un adevarat razboinic! Cu siguranta constituie valoare adaugata pentru CIA dar s-ar putea sa-i imprime un plus de agresivitate...
bufnita006 wrote ...
În România, unii generali – este valabil pentru întreg spectrul securităţii naţionale: Armată, Interne, servicii de informaţii – îşi iau doctoratul la pachet, ca urmare a funcţiilor cu care sunt cadorisiţi, fiindcă e de "bon ton" să fii şi "doftor".
Acest gen de exprimare ambigua arunca umbra indoielii asupra multor persoane. Si tocmai datorita ambiguitatii sale, afirmatia este lovita de nulitate.
bufnita006 wrote ...
Numirea unui astfel de om în fruntea CIA arată cum se pune problema gestionării intereselor sale de către o mare putere ca SUA. Aşadar, primează interesele naţionale, abia apoi vin celelalte, iar pentru aceasta este nevoie de factori de echilibru precum este Petraeus. Dacă tot preluăm modele, să le preluăm pe cele valoroase! LINK
Oare cand vom inceta sa tot privim peste gard, la capra vecinului?! Cand vom inceta sa desconsideram ceea ce avem, ceea ce suntem, ceea ce putem face?! Cand vom recunoaste ca modelele copiate de la altii s-au dovedit a fi catastrofale pentru noi?! Si cand vreodata ne vom accepta asa cum suntem, ne vom pretui asa cum suntem si ne vom pretui valorile asa cum se cuvine?!
"Oare cand vom inceta sa tot privim peste gard, la capra vecinului?! Cand vom inceta sa desconsideram ceea ce avem, ceea ce suntem, ceea ce putem face?! Cand vom recunoaste ca modelele copiate de la altii s-au dovedit a fi catastrofale pentru noi?! Si cand vreodata ne vom accepta asa cum suntem, ne vom pretui asa cum suntem si ne vom pretui valorile asa cum se cuvine?!"
Draga Stel caracterizeaza personajul "Elvis" fost sef de serviciu secret care cerea aprobare pt. mandatele de ascultare a telefoanelor de la procuror in viziunea dansului. ..apropo,au facut aia din servicii misto de elvis ca lumea,bine ca nu a ajuns sa declare ca la prins pe mikey mouse de coada ... PS.elvis ar fi fost bun in emisiunea"copii spun lucruri traznite"nu ca director de serviciu secret...
Se practica, draga bufnita poznasa. Cam asa cum cei trei muschetari erau de fapt patru, sau ca la promotie: platesti doua si primesti trei. Tot asa, Elvis cerea si el cateva mandate, acolo... Cate telefoane asculta - numai el stie.
Cat despre lucrurile traznite pe care le spune, inseamna ca nu ai ascultat un raport al sefului CIA in fata Congresului american. Sa vezi acolo distractie!
Chiar asa! Te astepti sa fie prezentat public un raport exact al activitatii serviciilor secrete?!
@stel "Tot asa, Elvis cerea si el cateva mandate, acolo... Cate telefoane asculta - numai el stie." 1.-mandatul de ascultare se cere de la judecator,pe vremea lui ceasca si un pic dupa 89 se cerea de la procuror... 2.elvis conducea un serviciu care nu are atributii pe teritoriul national si in nici intr-un caz sa asculte telefoane(necunoasterea legii si a atributiilor pe care le are propriul servici pe care il conduce spune multe despre dansul) ... 3.oricum si-a dat demisia la scurt timp dupa ce a facut declaratiile sugubete... "Chiar asa! Te astepti sa fie prezentat public un raport exact al activitatii serviciilor secrete?!" Nu nici vorba,ma asteptam sa raporteze recorduri la suprafata de teren cultivata cu cartofi ...
Pentru că tot a a adus vorba bufnita006 despre numirea unui şef la CIA şi face o comparaţie cu serviciile de informaţii româneşti. Au mai fost câteva cazuri prin care au venit pe funcţii fie şi printr-o întâmplare, persoane fără experienţă dar care aveau dorinţa de a învăţa şi de a face treabă. Ori de persoane care, chiar dacă numite politic, aveau calităţi personale şi dorinţa sinceră pentru un sistem suplu de lucru şi eficient. Realitatea este că mai toţi au întâlnit nişte şerpării pe care nu au mai reuşit să le descurce. Incompeteţi, ticăloşi, mici corupţi de care nu au putut scăpa şi cu care trebuiau să colaboreze. Rude, pile, veniţi politic, amante angajate fără a şti să facă ceva. Într-un final, aproape toţi şefii veniţi cu bune intenţii au fost pervertiţi de sistem şi astfel au putut avea o viaţă lungă şi "la căldurică" cum se spune, pe acea funcţie. Dacă însă, au încercat totuşi să o tot dea înainte cu corectitudinea, au fost schimbaţi de mai sus, deoarece subordonaţii au tot dat telefoane lsă-l schimbe pe "nebun", că are streche şi nu se "linişteşte". Cam aşa e la noi cu sistemul. De aceea, cred că sistemul, pentru a fi reformat rapid, fără a aştepta vreo 30 de ani, trebuie curăţat drastic în proporţie foarte mare de asemenea lichele.
Directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR), Ernest Oberländer-Tarnoveanu, a declarat miercuri, cu ocazia repatrierii unui ansamblu de 232 de piese dacice, printre care a 13-a bratara din aur, ca bratarile dacice sunt cea mai importanta descoperire dupa tezaurul de la Pietroasele.
Bratarile, cele mai spectaculoase obiecte din sfera civilizatiei dace
"Indraznesc sa spun ca, dupa tezaurul de la Pietroasele, este cea mai importanta descoperire facuta pe teritoriul Romaniei" , a spus Oberländer despre bratarile dacice din aur descoperite la Sarmisegetusa Regia si care au fost scoase ilegal din tara. Dintre ele, au fost recuperate pana in prezent 13 si se crede ca numarul lor se ridica la 24, scrie MEDIAFAX.
El a comparat si "in termeni vulgari" bratarile dacice cu tezaurul de la Pietroasele, spunand ca cele 13 bratari recuperate pana in prezent cantaresc peste 12 kilograme, in timp ce tezaurul de la Pietroasele are 19 kilograme.
De o săptămînă de cînd sînt la Berlin, descopăr că ceea ce Bucureştiul ultimilor ani m-a făcut să uit nu e doar frumuseţea vieţii, graţia, farmecul, muzicalitatea ei, ci şi strictul necesar al normalităţii, firescul, buna-cuviinţă a convieţuirii.
Berlinul e un oraş cu o abundentă vegetaţie. Nici unuia dintre administratorii lui nu i-a trecut prin cap să-şi bată joc de iarbă şi de pomi, să construiască pe socoteala spaţiilor verzi, să prefere, fără excepţie, cărămida, betonul şi sticla. Dimpotrivă. Totul e învăluit de adierea fragedă a unui oraş secund, „mai pur“, un oraş al plantelor, al miresmelor răcoroase, al păsărilor. În plin centru, te poţi trezi dimineaţa într-un paradis de cîntece, venit dinspre coroanele ample ale arborilor. Eşti într-un mare oraş european şi eşti, în acelaşi timp, într-un mare parc, într-un fragment, uşor rărit, de pădure. Respiri şi te mişti ca într-o staţiune montană. Traficul intens nu asfixiază niciodată auzul, văzul şi plămînii oamenilor. E absorbit în verdele predominant, într-o ambianţă în care „urbanitatea“ include natura şi naturaleţea. Dacă circuli prin Berlin cu maşina, descoperi (redescoperi?) civilitatea rutieră. Nu există pripă isterică, fălci încleştate, furii zoologice. Fiecare şofer înclină să cedeze celorlalţi trecerea, se practică zîmbetul înţelegător, răbdarea, buna înţelegere. Românul constată uimit – şi adesea exasperat – că se respectă strict semnele de circulaţie. Dacă pe o anumită porţiune de stradă se cere limitarea vitezei, toţi rulează calm, încolonaţi cuminte, cu treizeci la oră. Poliţia nu are aerul încruntat al unei instanţe punitive, bicicliştii nu sînt duşmăniţi de şoferi, pietonii nu sînt somaţi, cu înjurături şi claxoane, să se grăbească. O pace civilizată e fundalul igienic al întregului oraş. Nu se strigă, nu se suduieşte, nu se proferează obscenităţi vesele.
Seara, la televiziune, euforia normalităţii regăsite continuă. Pe nici un canal nu au loc execuţii politice, în nici o emisiune politicienii nu dau de pereţi unii cu alţii. Se vorbeşte destins, cordial, eventual ironic, dar niciodată nu se ajunge la băşcălie ieftină şi trivialitate. Figuri ca Dan Diaconescu, Vadim Tudor sau Gigi Becali sînt de negîndit. De neconceput sînt şi moderatorii şi moderatoarele în plină criză de tiroidă, sau oamenii politici pendulînd între bădărănie, mediocritate ţanţoşă şi delir. Lucrurile sînt mai curînd plicticoase. Dar ce plictiseală dulce! Ce parfum de umanitate aşezată, bine-crescută, ademenitoare! Nu priveşti spre televizor dîrdîind de nervi, de exasperare, de neputinţă. Nu te duci la culcare înghiţind calmante. Vezi filme bune, spectacole de divertisment susţinute de profesionişti, emisiuni de informaţie strict expozitive, sobre, cinstite. Producătorii n-au atîta imaginaţie încît să invite la dezbaterile politice sau economice actori patetici cu aere de experţi, cîntăreţi care se joacă de-a baricada civică, scriitoraşi de mîna a doua şi gazetăraşi ameţiţi de ei înşişi. Asta se cheamă, între altele, normalitate. În ziare se scrie decent, într-o limbă îngrijită, cultivată, limpede. Forumurile care însoţesc, uneori, un articol sau altul sînt semnate cu numele întreg, au tonul unor reacţii mature, sînt la obiect, fără grosolănii de subterană, fără insulte şi ameninţări.
Nu vreau să spun că mă aflu în Paradis. Că lumea de aici se bălăceşte în rozuri blege, sau că Bucureştiul nu are şarmul lui inanalizabil... Vreau doar să spun că înainte de a fi carenţi la reformă, la Schengen, la moneda Euro, la moravurile politice, sîntem carenţi la capitolul normalitate, civilitate, bună-cuviinţă. Mai vreau să spun că orice construcţie care nu ţine cont de această carenţă, care nu încearcă să o reducă, e emfază fără substanţă, casă ridicată pe nisip. LINK
O modalitate de redresare economica este crearea de locuri de munca,care se poate realiza sa zicem o varianta-constructia de autostrazi cu constructori romani si personal romanesc-bani sunt ,putem primi si de la UE niste bani deloc putini,pt,asa ceva cu conditia ca sa fie un lucru facut serios nu in bataie de joc. -o alta solutie ar fi,am citit despre ea si ii apartine dl.Tiriac,adunarea tuturor mogulilor si in general a oamenilor care au bani,ii pui la un loc si gasesc impreuna cu autoritatile statului solutii de redresare economica-respectiv castiga si dansii bani si statul are de castigat si noi cetatenii-ar fi o idee buna -o economie si un stat se dezvolta sau se redreseaza cu bani si munca,nu prin disponibilizari,hotie,coruptie si bataie de joc la adresa cetatenilor... -multi uita ca inainte de a fi pdl-isti,psd-isti,pnl-isti,etc. sunt inainte de toate romani,cu toate ca daca esti patriot sau nationalist imediat esti catalogat ca extremist-ciudata paradigma-americani,francezi,germani,etc. toti sunt nationalisti dar nimeni nu ii face extremisti -se preconizeaza o criza alimentara la nivel global,din diverse motive,oare cine ii opreste pe guvernanti sa sustina legal cultivarea celor 3 milioane de hectare nelucrate-inca mai avem un pamant destul de bun pt. agricultura -aceste lucruri trebuiau facute in cei 20 de ani care au trecut,dar inca nu e tarziu,cu cat se intarzie luarea unor masuri elementare cu atat mai mult ne vom bate joc de generatiile care vor urma.. -sunt doar niste idei care pot fi puse in practica destul de repede si mai sunt multe dar pt. asta conducatorilor le trebuie intelepciune,creier,viziune,si dorinta de a face ceva bun pt. tara nu doar niste discutii sterile,minciuni,manipulari media si disponibilizari(apropo oare guvernanti nu se gandesc ce vor face cu cei 10000 de oameni de la interne care vor fi disponibilizati,plus multi alti....in Constitutia Romaniei sunt trecute acolo niste art.interesante cu privire la dr. la munca,etc.) -Romania asta este si a mea si a noastra a oamenilor obisnuiti nu numai a politicienilor...
Forums
..apropo,au facut aia din servicii misto de elvis ca lumea,bine ca nu a ajuns sa declare ca la prins pe mikey mouse de coada 
...
... 
