Concentrarea peisajului mediatic în centre de putere ce pot fi numărate pe degetele unei singure mâini determină noi şi restrictive perspective de manifestare ale principalului actor al acestui mediu: jurnalistul. Limitarea şi subordonarea mediei româneşti unui număr de 4 moguli mai mult sau mai puţin controversaţi dar situaţi cu mult deasupra impotentei legi conduc şi impun limitari şi subordonări ale libertăţii de exprimare ale jurnalistului sau după caz la atitudini obediente, prudente şi sensibile la comenzi străine de conştiinţa sa. Rezultatul imediat al acestei stari de fapt se traduce în deprofesionalizare, în senzaţional ieftin, în tabloidizare şi în substituirea textului cu imagini din ce în ce mai decoltate... Cazul recent la ziarului România Liberă mă pune pe gânduri... O iniţiativă laudabilă în ceea ce are sau a avut ea intrinsec – evaluarea unor persoane care vrând-nevrând ne conduc destinele (articolul Bursa miniştrilor, RL, 30.05.2006) a eşuat lamentabil într-o sordidă aplecare din şale, de tip yesman în faţa unei comenzi venită cine ştie de unde, acum în preajma remanierii... Hazardul, lipsa unei metodologii, a unor instrumente, bunul plac, subiectivismul, opacitatea evaluării şi pseudo-participarea cititorilor la această parodie îmi indică viitorul presei de pe la noi. Păcat... După eliberarea de PSD, lucrurile parcă începuseră să se mişte... Prin târg se zvoneşte că România Liberă cu a ei societate „R” cu tot ar putea fi cumpărată de mister Vântu. Adică Sorin Ovidiu Vântu... Alo, domnule Vântu, Voiculescu sau Sârbu, dacă se întâmplă să fiţi de acord în totul şi în toate vom avea acelaşi articol pe toate canalele media? Primiţi bilet de voie de la domnul Sârbu pentru a participa la şedinţele Clubului Român de presă, domnule Cristian Tudor Popescu? Că prea nu v-am mai văzut/auzit deloc în ultimult timp... Să citiţi bine!
Controlul asupra media este, de 16 ani, integral si imbatabil. M-am confruntat de mai mule ori cu acest zid. Si tot de 16 ani presa este controlata de o mina de oameni. Peste 50% dintre articolele publicate vin pe e-mail de la baietii cu ochi albastri si lucrul aceste se stie si este unanim acceptat. Jurnalistul roman este obedient, puturos si incult - daca nu e asa, e zburat instantaneu si nu-si mai gaseste o piine niciunde in media. Aproape toti directorii de media sint fosti securisti sau colaboratori ai securitatii. In spatele lui Vantu sint tovarasi destepti, in umbra. Vantu este doar o marioneta. Si ma reintorc la ceea ce afirmam cu multe luni in urma - ne indreptam cu pasi repezi si voiosi spre autoritarism. Daca nu cumva spre mai mult ...
Daca asociatia poate face ceva in sensul normalizarii, sintem dispusi sa ne implicam fara retineri.
Inca ceva - ceea ce se-ntimpla in media nu este cu nimic diferit fata de ceea ce se-ntimpla in toata societatea romaneasca - vanghelizare si becalizare. Asa controlezi masele.
shugu-batzu> e ceva normal ca si in Romania lucrurile sa se cearna si sa ramana cateva trusturi de presa. Asa e in toata lumea. Nu va fi o deprofesionalizare cum spui tu, ci o profesionalizare a mass-media. (totul e ca fiecare parte sa-si respecte linia, adica patrnatul sa nu intervina si in partea editorila).
"Controlul asupra media este, de 16 ani, integral si imbatabil." Dureros de adevarat! Fara un control "adecvat" al presei romanesti nimic din mizeria actuala nu s-ar fi intamplat! Iliescu nu ar fi facut "cariera" la presedintie, Constantinescu n-ar fi facut figuratie, iar Basescu n-ar fi ajuns presedinte! De restul "pionilor" n-are rost sa vorbim... Sarbu o da cum e valu', Voiculescu a ajuns in guvern via media, scandalul Ringier a "murit" inainte sa se nasca, cat despre SOV, poate cel mai indicat sa ne explice ar fi tocmai CTP-ul care trage "vanturi" cu aprobare de la boss!
Intr-o buna zi accentul comunicarii prin mass media se va muta pe Internet. Acolo se vor viziona programele de televiziune, acolo se vor citi ziare si se va asculta radioul. Posibilitatile de manipulare vor fi substantial reduse. Dar si gradul de alienare va creste. Toate astea poate chiar in timpul nostru.
Probabil va aparea si o noua meserie - jurnalistul internaut.
Sunt intr-o dilema serioasa si cer colegilor sa ma ajute. As vrea sa precizam daca vrem inbunatatirea "spatiului mediatic", vazut ca un suport material al comunicarii interpersonale, interinstitutionale sau sau ne referim la toti impiedicatii cu vizibilitate nationala care maltrateaza limba romana si ne strica siesta?
Spatiul mediatic, precum in sport, are nevoie de PROFESIONALISM si MORALITATE! Jurnalistul itinerant, precum politicianul "liber schimbist", este o realitate dureroasa iar banul va juca in continuare rolul determinant in siluirea unor constiinte nevinovate.
Domeniul este extrem de important, mai ales ca s-a renuntat la calomnie si insulta, ca fapte penale. Sa ne asteptam la noi evolutii mediatice, tot mai nefaste pentru sanatatea morala a natiunii, in care dreptul la imagine va fi inlocuit cu nesansa de a fi in catarea vreunui imbecil ca bani si interese conflictuale.
Degeaba noua Constitutie a Europei aseaza DEMNITATEA UMANA in prim-planul abordarii sale. Este atit de departe Europa de noi...si atit de aproape balcanismul (sau becalismul)!
Din pacate Constitutia Europeana...este un proiect inca imatur si deloc agreat de plebeii europeni. Cum a aparut ea si de ce credeti ca isi trage esenta din filosofia greaca si religia crestina? Ati dat un raspuns instantaneu: pune in centru realitatii imediate omul. Dar nu spune care anume....O fi omul nou de pina acum vreo 16 ani sau omul nou din epoca pietrei de azi? Noi...suntem intre cele doua: mici canibali ai limbii romane, vanatori de sperante si vizibilitate media şi culegatori transpirati (cu iz de puscarie) de bani - indiferent de denumirea acestora. Euroi, Lire sau Shekeli.
"Intr-o buna zi accentul comunicarii prin mass media se va muta pe Internet." Urmatoarele achizitii pe care o sa le face SOV (daca nu este implicat deja...) vor fi tocmai in spatiul "virtual". Incepand cu providerii de net si terminand cu micii intreprinzatori in publicitatea online, toti vor fi cumparati! Personal ma astept ca in 2008 sa fim nevoiti sa alegem (daca mergem la vot) intre un actual vice-securist si un "curat" propus de SOV. Cablul a ajuns deja la tara...internetul..mai are de asteptat, mai ales atunci cand "autoritatile" lanseaza o lupta furibunda impotriva micilor "distribuitori" de internet,sufocandu-le dezvoltarea, favorizand marii provideri de minciuni si preturi prohibitive, totul in numele "legalitatii".
<<As vrea sa precizam daca vrem inbunatatirea "spatiului mediatic", vazut ca un suport material al comunicarii interpersonale, interinstitutionale sau sau ne referim la toti impiedicatii cu vizibilitate nationala care maltrateaza limba romana si ne strica siesta?>>colonelul in nici un caz spatiul mediatic din punct de vedere fizic...aici lucrurile sunt clare si evolueaza de la sine spre performata, indiferent cine e la volan..dar spatiul mediatic ca si agregare de idei si principii cred ca a inceput sa manifeste toate semnele unui cancer malign..medicii au acel contract de diligenta cu al lor pacient, in baza caruia (cred) ca pot si si acuzati de malpraxis..ce pateste un ziarist daca ne intoxica bazele luarii unei decizii prin publicarea unei informatii neverificate sau, mai rau, voit denaturate? nika..
Daca am inteles bine calitatea "terenului de joc" este relativ acceptabila, problema care se pune este calitatea "jucatorilor"! Aici, intr-adevar, "Huston avem o problema"! Conceptul de Jurnalism Independent suna bine dar de indata ce intri in curtea vreunui mogul al structurilor media ti se monteaza "belciugele" de rigoare, iar exemplul lui Razvan Dumitrescu este cit se poate de relevant.
Ca si in cazul serviciilor de informatii trebuie sa plece o intreaga generatie de formatori pentru a apare o veritabila scoala de jurnalisti profesionisti. In acelasi timp sunt foarte rari jurnalistii care au un doctorat in domeniul pe care il gestioneaza. Atunci cind un presedinte american este invitat la o televiziune de forta el este pus in fata unor experti de talie nationala, si de cele mai multe ori disconfortul este vizibil...
Dincolo de cazurile de jurnalisti care fac din meserie o trambulina eu cred ca majoritatea lor cauta sa realizeze un echilibru just intre propria constiinta si cerintele ...pietei!
Nu cred ca a "poseda" un titlu de doctor este culmea intelepciunii in materia X. Mai ales pe la noi...Dar poate fi - macar in parte - o garantie a unor preocupari din domeniul X. Intrebarile incomode..din cate stiu eu - se negociaza cel mai adesea. Se mimeaza surpriza si doar atunci cand miza sare dincolo de evenimentul media se mai spun lucrurile pe bune. Politica unui mijloc de informare se face de catre actionarii majoritari. Ei - culmea - au interese si vulnerabilitati. E o stare absolut naturala..sa dea din coada sau sa muste - daca asta li se cere. Belciugele de care pomeniti...cati jurnalisti credeti ca le simt? cati jurnalisti care le simt..le considera incomode? Se pare ca multi le considera..la moda. Ca doar din moda se trage ..beatitudinea financiara. Paiata (sau piata) e asa de...confuz identificata..ca mai bine porti belciuge ptr a fi mai bine ancorat in concret. Deh - minte de jurnalist...sau nu.
Referitor la titlul de doctor - eu afirm ca majoritatea sunt niste "felceri" - aveti dreptate (doar in spatiul mioritic) insa se simte imediat daca redactorul este bine pregatit intr-un domeniu serios. Este cazul, revin cu acelasi exemplu, al lui Razvan Dumitrescu cu care am avut odata placerea de a taclali vreo trei ceasuri. Imediat sesizezi jurnalistii "bazati" de cei care "fura meseria". Imi este teama dar cazul scriitorului Octavian Paler - pe care nu cu mult timp in urma il priveam cu retinere - constituie un bun exemplu referitor la faptul ca nu toti accepta belciugele, chiar daca sunt cromate sau aurite. Putin optimism nu ne strica, prietene...
am o propunere ... si cred ca e realizabila cu ajutorul profesionistilor din presa ... la fiecare trust media o anume echipa sa prezinte toate emisiunile timp de o luna dupa care sa fie votate pe linii telefonice si SMS, gratuite, de cei care le urmaresc ... se va face o ierarhizare cat de cat reala!
Presa ca terorism de stat! Cand incepe revolutia presei de calitate? de Bogdan Asaftei - Mai 26, 2011 - 19:47
Sunt tot mai numeroase discutiile despre ‘falimentul’ presei, despre zbuciumul si transformarea pe care le traverseaza astazi ceea ce ar fi trebuit sa fie un pol de echilibru in societatea romaneasca.
Se analizeaza modalitati de impulsionare a rating-ului, se propun solutii, se asteapta investitori miraculosi! Se propun modalitati mesianice de agatare a cititorilor, pe internet si pe print, dar toate, finalmente, esueaza in stadiul de proiect neimplinit!
Si toate vor continua sa esueze daca ignoram cauza principala care a condus la prabusirea presei! Si care ar fi aceasta? Cauza principala nu este nici baza financiara, nici criza economica, nimic din toate acestea. Criza a fost doar un factor conjunctural, care a accelerat o erodare care incepuse deja.
Terorismul ca politica editoriala
Altceva a zguduit presa: nevoia oarba de a ‘lovi’ in cineva, in companii, oameni de afaceri, partide! Nevoia de a lovi in acestea, chiar daca multe din lovituri nu erau fundamentate! Sa fie clar: sunt pentru prezentarea tuturor marsaviilor facute de un partid, o companie, o persoana, etc.
Dar cand se prezinta dovezi, argumente! Nu cand totul e facut cu alt scop: loveste in compania x, poate ne da reclama! Acesta a fost principiul de actiune al presei, a unei parti importante din presa! Scrieti de rau despre compania x, despre partidul y, despre persoana z, poate ne dau reclama! Si corolarul aferent: nu scrieti nimic (sau mai nimic) despre cei care nu ne-au dat reclama! Acestea au fost principiile de actiune ale presei. Si mai sunt inca!
Din nefericire, clasa politica (in special in perioada de glorie social-democrata), dar si mediul de afaceri au cazut in aceasta plasa!
Multe din companii incheiau contracte de publicitate preponderent cu publicatiile ‘periculoase’, pentru ca ‘era intelept sa te pui bine’ cu ele.
Terorism acceptat
Oferind contracte acestor publicatii, companiile nu au facut altceva decat sa legitimeze acest stil de presa. Pana la un punct, si clasa politica facea la fel, prin reclamele la privatizari, care apareau in special in anumite ziare. Cum s-a terminat acest obicei, cum multe din acele ziare sunt bantuite de fantoma disparitiei.
Dar sa ramanem la companii, caci aici epopeea continua. Oferind contracte acestor publicatii pentru a se pune bine cu ele, companiile nu au facut altceva decat sa legitimizeze si sa promoveze acest stil. Sa accepte santajul! Au ‘dialogat cu teroristii’. Au ajutat la raspandirea acestei strategii la nivel national!
Au ajutat la inflorirea ‘jurnalismului de reclama’, a ziarelor care presau companiile pentru reclama! A ziarelor care amenintau cu atacuri editoriale daca nu primeau reclama! Repet, ma refer la atacurile nefondate asupra mediului de afaceri! Nefondate!
Normal ar fi fost ca mediul de afaceri sa sanctioneze aceste abuzuri, nu sa incerce sa le acopere. Sa elimine acest comportament!
Ziaristii care aduc reclama
Dar acest lucru nu s-a intamplat! Iar redactiile au inceput sa se umple de astfel de ziaristi valorosi, care ‘aduc reclama’. Treptat, scopul multor publicatii a deviat catre lovirea adversarilor de pe urma carora puteau obtine fonduri (pardon, reclame!). Totul pentru reclama! Totul pentru reclama! Acesta a devenit dictonul presei!
In schimb, ziarele si ziaristii buni au inceput sa devina o minoritate. Pe zi ce trece, tot mai putini!
Efecte: valoare in scadere, vanzari in scadere
Toate acestea nu au facut decat sa duca la o scadere colosala la capitolul valoare! In aproape toata presa! Inevitabilul a fost un fapt normal: interesul cititorului/cumparatorului a scazut dramatic! Iar urmatoarea lovitura a venit banal: criza a subtiat scurgerile financiare catre aceasta parte a presei. Si acest lucru se vede in starea morbida a presei: presa ‘terorista’ nu a mai avut cu ce se hrani!
Sunt sigur ca multi din ziaristii pe care-i cunosc sunt de acord cu mine in cele spuse mai sus. Sunt sigur ca multi cunosc zeci de astfel de cazuri, de ‘acte de terorism’ asupra unor companii! Mai important insa este altceva: ce se poate face pentru a pune bazele unei prese de calitate?
Forums
