Inspectorul general al IGSU e un mincinos, și o să scriu asta și pe prima pagină, dar mai aștept să lămuresc câteva probleme.
În avanpremieră, pe scurt, într-un document care poartă semnătura sa și ștampila IGSU scrie că 90% dintre pompierii de la Dâmbovița au efectuat controlul medical periodic. Tot ce au făcut ei a fost să îi aducă medicului de la Centrul medical al MAI din Dâmbovița rezultatul analizelor pe care le-au efectuat trimiși fiind de medicii de familie, situație extrem de departe de prevederile HG 355/2007 referitoare la supravegherea sănătății lucrătorilor.
Ca să înțelegeți câtă onoare are și cum înțelege să-și respecte promisiunile, o să vă povestesc următoarea chestie:
Când am fost astă-primăvară în audiență pentru vizita medicală a pompierilor din Dâmbovița, am sunat la cabinetul său și am atras atenția că doresc să fie informat în prealabil despre efectuarea sau nu a acelei vizite medicale, același lucru aducându-i-l la cunoștință și domnului colonel Dănăilă, șeful serviciului control din IGSU, când m-a sunat în pregătirea audienței, asta fiindcă nu vreau să discutăm pe principii, ci vreau să discutăm pe lucruri concrete.
După ce m-am așezat pe scaun și l-am întrebat dacă se face sau nu vizita aia medicală, domnul colonel mi-a răspuns că nu știe, iar în următorul moment, când m-am ridicat și am spus că în situația asta discuția e inutilă și o vom relua când va fi informat asupra acestui subiect, a insistat să rămân și a promis "o investigație cuprinzătoare asupra subiectului, la toate inspectoratele, dar mai cu seamă la Dâmbovița"
În răspunsul pe care l-am primit în urma audienței, investigația aia cuprinzătoare s-a rezumat la a-i întreba cum stau lucrurile pe cei de la Centrul medical al MAI, iar când am cerut o nouă audiență, mi s-a răspuns că toate problemele au fost lămurite și că nu mai e necesară o nouă audiență.
Trageți și voi concluzia voastră, că a mea e că dacă cineva are vreo așteptare de la actualul inspector general ar cam fi cazul să își ajusteze drastic în minus acea așteptare...
Cred ca se bazeaza pe faptul ca un sistem intreg e corupt. N-are ce sa le faca la toti. Sa-i lege? Da metode se gasesc, cred eu. Sa-i puna sa ne plateasca din banii lor orele suplimentare...25% oprire pe salariu timp de cativa ani si gata, s-a rezolvat treaba! Daca nu le convine exista institutia demisia. Ca vorba aia...e scoala de cineva din elita superioara!!!
Gura lumii zice că Dudus, încă la dispoziție, da în judecată IGSU pentru că a fost "detronat". Iar ca avocat l-ar fi luat pe însăși Abraham. Cert este că stă pe bară și îi expiră acus-acus prima rundă de 6 luni de punere la dispoziție. La toate concursurile organizate până acum (inclusiv șef de direcție) fie nu s-a prezentat, fie nu întrunea condițiile. Așa că a preferat să stea în medicale sau să taie frunze la câini pe culoarele IGSU.
Se pare ca nu prea sunt bani pentru plata orelor suplimentare si se cauta solutii. Una dintre ele ar fi schimbarea programului de lucru pentru a nu se acumula multe ore.
Se pare ca nu prea ii intereseaza .. lor le convine situatia actuala intrucat au oameni destui pe tura . Drepturile noastre sunt ceva ce poate fi calcat in picioare ,, suntem simpli soldati . Parvu te rog pe tine sau pe cineva de la Dambovita poti sa ne dai noua un model de raport pt neplata pe ultimii 3 ani a datoriilor ce le au fata de noi ..? daca aveti model si puteti sa-l dati si la fratii vostri din Timis va rog trimiteti-l la adresa -email- . Mare multumire !
daca nu se platesc orele suplimentare atunci rezulta ca la sfarsitul perioadei de referinta nu trebuie sa acumulam ore suplimentare,cat au cei de la 8 ore norma de lucru atat trebuie sa avem si noi.Peioada de referinta poate fi cat vor ei, in situatia asta tot nu trebuie sa figuram cu ore suplimentare.
Oare sa nu aiba niciun efect rapoartele inaintate IS ? Sunt colegi in tara care au cerut explicatii despre metodologie. Si nu cred ca se vor multumi cu raspunsurile primite . Vor ajunge in instanta , asta e sigur.
Abuzul in serviciu -- Sper sa citeasca cine trebuie !!
" Dispozitiile Codului penal referitoare la abuzul in serviciu (art. 297) sunt de natura sa protejeze valorile sociale care se refera la asigurarea bunului mers al activitatii oricaror institutii, servicii de utilitate publica, societati etc. si presupun indeplinirea cu corectitudine a atributiilor profesionale, precum si asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor persoanelor.
In acest sens, sunt reglementate doua variante ale abuzului in serviciu. In prima sa varianta, abuzul in serviciu consta in fapta functionarului public sau privat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, de a nu indeplini un act ori de a-l indeplini defectuos, prin aceasta cauzandu-se o paguba ori o vatamare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. In a doua varianta, abuzul in serviciu consta in fapta functionarului public sau privat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, prin care se ingradeste exercitarea drepturilor unei persoane ori se creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate. Mobilul acestui tip de conduita este intemeiat pe rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
In ambele variante, sanctiunea este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. Pedeapsa se reduce cu o treime in situatia in care infractiunea este comisa de un asa-zis functionar privat in sensul art. 308 din Codul penal, si anume o persoana care indeplineste permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public ori in cadrul oricarei persoane juridice. In situatia in care abuzul in serviciu a produs consecinte deosebit de grave, adica o paguba materiala mai mare de 2.000.000 lei (art. 309 din Codul penal), limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate. In cazul abuzului in serviciu comis de functionarul public pentru a obtine pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
Conform Codului penal anterior, in categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, erau reglementate mai multe fapte ilicite de abuz in serviciu, savarsite de functionari publici sau privati in exercitarea atributiilor de serviciu. Aceste fapte ilicite erau incriminate in mod diferit, in functie de natura interesului lezat prin comiterea lor. De asemenea, in Codul penal anterior erau incriminate distinct si infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuzul in serviciu contra intereselor publice si abuzul in serviciu in forma calificata. Prin noul Cod Penal, intrat in vigoare la 1 februarie 2014, legiuitorul a reunit aceste infractiuni, astfel ca, la momentul actual este prevazuta o singura infractiune de abuz in serviciu (art. 297).
Sub imperiul actualei reglementari a abuzului in serviciu, actiunea penala se pune in miscare din oficiu, nefiind necesara in acest sens formularea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata. Asta inseamna ca procurorul are dreptul de a declansa actiunea penala impotriva faptuitorului indiferent daca persoana vatamata prin infractiune doreste sau nu angajarea raspunderii penale a acestuia. O eventuala retragere a plangerii si/sau impacarea partilor nu sunt posibile, acestea nefiind permise de lege cu privire la abuzul in serviciu.
Aspectele procedurale mentionate mai sus se justifica prin raportare la urmarile cauzate prin infractiunea de abuz in serviciu, care pot fi reprezentate de un prejudiciu important, de o vatamare a intereselor legale ale acesteia (inclusiv o perturbare insemnata adusa activitatii unei persoane fizice/juridice),de ingradirea exercitarii drepturilor unei persoane sau de punerea acesteia intr-o situatie de inferioritate in baza criteriilor discriminatorii mentionate de lege. Toate aceste consecinte semnaleaza periculozitatea deosebita a faptelor incriminate de lege.
La nivelul societatii, in ansamblul ei, infractiunile de abuz in serviciu sunt foarte des intalnite, in pofida faptului ca nu sunt aduse intotdeauna la cunostinta organelor de urmarire penala si, prin urmare, nu sunt pedepsite penal. Sigur ca, pentru mentinerea ordinii de drept e necesara sanctionarea prompta a oricaror forme de abuz in serviciu, cu atat mai mult cu atat asemenea infractiuni pot conduce de multe ori la savarsirea unor fapte de coruptie. De altfel, practica judiciara a statuat in mod constant ca, in mare masura, persoanelor condamnate pentru comiterea unor infractiuni de abuz in serviciu (in special celor implicate in mediul politic, administrativ sau de afaceri), li s-a retinut si savarsirea unor infractiuni de coruptie. Intre aceste infractiuni exista, nu de putine ori, un raport de conexitate etiologica, infractiunile de coruptie fiind comise pentru a se determina savarsirea abuzurilor in serviciu. In mod similar, faptele functionarilor publici sau privati de a intreprinde excese intemeiate pe criterii discriminatorii, in exercitarea atributiilor de serviciu, prezinta un grad sporit de pericol social, sanctionarea penala a acestora fiind necesara in vederea limitarii si prevenirii, pe cat posibil, a abuzurilor de acest gen."
Forums
