Iertarea-i totusi "crestineasca" si daca te manii, prietene mercurie, fa-o controlat , tot asa si "razbunarea"...altfel, mintea ne devine-ntunecata si posibil, dincolo de gandire, sa luam decizii pripite...!
Am citit aici, ca interpretari la ceea ce am scris, despre indemnuri la anarhie, incalcare a legilor, despre razbunare, manie, etc. Nimic din toate acestea n-am intentionat sa transmit. Am incercat o subliniere si o reglare intelectuala a unui fenomen specific acestei generatii de osteni: lasitatea. Nu ganditi precum tortionarii din "Cel mai iubit dintre pamanteni". Nu puteti transforma un altfel de "Asteptam ordonantele dumneavoastra", intr-alta forma de atentat la "ordinea" publica etc.. Fiecare generatie de osteni are o stare de spirit - un echivalent al sigurantei nationale. Daca aceasta era una sanatoasa, nu se cuteza atat de mult in acesti 18 ani de anarhie. Sunt intelectual si nu am argumente strict in alb sau negru, ca pentru mintile inguste, specifice oricarei epoci.. Culmea este ca n-am facut altceva decat sa prezint fapte de arme ale celor dinaintea voastra - oameni care au fost la inaltimea legilor pamantului stramosesc. Mi-ar place ca ceea ce scriu aici sa nu mai fie citit doar de majuri. Am aceasta "pofta", acest "atentat" intelectual, la confortul psihologic mai ales a celor cu grade "inalte"...
Ronin,"Istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra carora oamenii s-au pus de acord".Cunoscatorii stii cine a spus asta. Mercurie,dupa cum am spus,am incheiat polemica.Dar ca sa nu crezi ca eroismul imi este strain,iti pot spune ca am avut un unchi decorat cu Crucea de fier pt ca impreuna cu 3 colegi au tinut piept 5 zile unei subunitati mecanizate rusesti in WWII. Great moments come from great oportunities.Nu uita asta.
Discutia a luat o turnura nu tocmai placuta, si ca sa iesim din sfera polemicii si teoretizarilor, cu atat mai mult cu cat este un subiect care ma intereseaza foarte tare, ia uitati aici proiectul de lege privind Statutul cadrelor militare, conceput de Directia legislatie si asistenta juridica din MApN, proiect ce permite militarilor asocierea in sindicate. LINK Directia legislatie ca avut ca obiectiv declarat promovarea acestui proiect de lege in Parlament inca din anul 2004. Din ce motive nu stiu, eu nu am reusit sa gasesc nici pe pagina de web a Senatului, nici pe cea a Camerei deputatior vreo referire la dezbaterea acestui act normativ... nimic, nici ca a fost respins, nici ca a fost amanata dezbaterea, nici ca a fost retras de initiator, nimic! I-am intrebat pe cei de la DLAJ si au balmajit ceva de genul "ne vom documenta si va vom tine la curent" Acum cateva zile, m-am inscris in audienta la domnul deputat Gheorghe Albu, LINK care este si chestor al Camerei deputatilor. Intentionez ca pe timpul intalnirii cu domnia-sa sa incerc sa il conving de necesitatea adoptarii acestei reglementari. Totodata, intentionez sa discut aceasta problema si cu cu domnul deputat Gheorghe Ana LINK care este secretar al Comisiei de aparare, ordine publica si aparare nationala. O sa va tin la curent cu evolutia lucrurilor, dar am nevoie de tot ajutorul posibil, e important ca oamenii cu care discut sa simta ca ceea ce le spun nu este o pozitie izolata, ma gandesc ca ar fi util sa mai abordati si voi alte persoane care au puterea de a influenta mersul lucrurilor si sa ne coordonam intr-un fel eforturile. Nu imi fac iluzii foarte mari, dar de undeva trebuie pornit! Daca aveti si alte idei, bagati!!!
In urma cu patru ore, am discutat cu domnul deputat Gheorghe Ana LINK despre oportunitatea modificarii Legii privind statutul cadrelor militare in privinta includerii in lege a posibilitatii ca acestia sa se poata asocia in sindicate. Nu va ascund faptul ca la inceputul discutiei, domnia-sa nu a ascuns faptul ca are rezerve asupra unui astfel de demers, dandu-mi o replica previzibila dealtfel: "Dar nu este posibil ca intr-o zi, sindicatul militarilor sa spuna: Daca nu ne mariti soldele, noi, militarii din Afganistan facem greva!". Am incercat sa ii explic si cred ca a si inteles faptul ca greva si alte cateva mijloace de presiune sindicala vor fi in continuare interzise militarilor. In plus domnia-sa mi-a spus ca nu crede ca exista nicaieri in lume sindicate ale militarilor. A fost extrem de contrariat in momentul in care am facut referire la informatiile furnizate de domnul colonel Dragoman referitoare la sindicatele militarilor germani si la EUROMIL. Totodata a facut referire si la faptul ca, datorita faptul ca nu ne putem organiza in sindicate, avem cateva alte compensatii, de care nu se bucura ceilalti membri ai societatii: salarii compensatorii la trecera in rezerva, CASAOPNAJ la care bugetul de stat varsa o suma destul de insemnata, faptul ca militarii beneficiaza de norma de hrana si de chirie. Extrem de important si de incurajator mi se pare ca a fost de acord cu faptul ca in armata abuzurile nu sunt un lucru izolat, ca posibilitatile de aparare pe care le are un militar sunt destul de reduse si ca este necesara gasirea unei formule care sa rezolve si aceasta problema, fapt care mi se pare o excelenta baza pentru o viitoare dicutie, aceasta alaturi de declaratia domniei sale potrivit careia, daca vin cu argumente suficient de solide este deschis discutiei si dispus sa sustina un astfel de demers. Am facut referire si la faptul ca sunt tari civilizate unde functioneaza de ani buni asemenea organizatii, si politisii romani s-au organizat in sindicate, si acesta fara a dauna eficientei cu care oamenii isi fac datoria. Totodata, domnia sa nu mi-a ascuns faptul ca mai potrivit ar fi fost ca demersul meu sa vina din partea unui militar si nu a unui pompier, asta cu atat mai mult cu cat foarte curand, pompierii vor fi demilitarizati si transformati in functionari publici cu statut special, asemanator politistilor. I-am replicat ca pana in urma cu doi-trei ani am fost militar intr-o unitate de misiuni speciale, asa ca stiu foarte bine problemele cu care se confrunta oamenii, si ca fac parte dintr-o retea sociala care cuprinde multe sute de pesoane cu conceptii si preocupari asemanatoare cu ale mele... Concluzii: -ne-am despartit convenind ca peste doua saptamani sa ii prezint un memoriu justificativ referitor la problema in discutie -cred ca domnul deputat Ana este un om suficient de flexibil, deschis si inteligent ca sa inteleaga ca demersul nostru este unul perfect realizabil in conditiile actuale -cred ca daca tot m-am apucat de chestia asta, ar fi bine ca in continuare sa merg eu pe drumul asta, asta evident fara a exclude nici o alta initiativa a SF sau a altor persoane interesate de subiect -am nevoie de tot ajutorul din lume pentru conceperea acestui memoriu justificativ, asa ca daca mai stiti orice alt lucru care ar putea constitui un argument nu ezitati -la inceputul saptamanii viitoare voi centraliza tot ceea ce voi primi, voi concepe forma finala a documentului si il voi pune pe site ca sa faceti observatii cateva zile. Va rog mult de tot sa va ajutati!
Cati ani aveti, stimata doamna? intreb asta avand in vedere atat declaratia dumneavostra de dragoste cat si sentmentul meu nelamurit ca m-a atins "middle age crises"... imi aduc aminte de o discutie pe care am avut-o cu un fost coleg la care a asistat si nevasta-mea. Zice Mircea: "Ba, ce o sa facem noi cand o sa avem 40-45 de ani si o sa vrem sa facem schimbari majore in existenta noastra? Chestiile extreme le-am facut pe toate, nu ne vor mai excita, de Ferrari nu vom avea bani, asa ca nu ne mai ramane decat amanta!..." si apoi catre nevasta-mea: "asa ca, draga mea, impaca-te de pe acum cu ideea ca vei fi o sotie inselata!", dupa o scurta pauza, privind ganditor la fata lunga pe care a facut-o nevasta-mea: "Daca ma gandesc putin, se poate si mai rau...". La privirea intrebatoare pe care i-o adreseaza nevasta-mea, Mircea spune: "...sa vanda apartamentul, sa-si cumpere Ferrari cu care sa-si plimbe amanta!" Acum schimband tonul, sper ca va dati seama ca intrebarea cu care am inceput replica e o intrebare retorica!
O sa fiu rautacios si o sa spun: bine ar fi sa aibe toti sindicate, insa acestea nu vor rezolva problema de ordin moral a militaurului, indiferent de structura in care lucreaza. Va mai trebuie o institutie.
Stiu ca am promis ca intocmesc un memoriu justificativ si stiu ca trebuia sa il pun pe site de acum cateva zile, credeti ce vreti despre mine, inclusiv ca nu sunt parolist, dar am avut o multime de probleme zilele astea si nu am reusit decat in acest moment sa ii dau o forma cu care sa am cat de cat curaj sa ies in lume. In acest moment nu am inca confirmata intalnirea cu domnul deputat Ana nici pentru maine nici pentru poimaine, asa ca nu stiu cat timp va pot da pentru comentarii. Oricum eu voi continua sa il perii, dar rog pe oricine citeste si are ceva de spus sa nu ezite. In plus, rog pe cineva mai destept ca mine sa traduca si cele doua fraze din document care au ramas in suspans, acolo unde sunt puncte-puncte.
Stimate Domnule Deputat,
In urma discutiei pe care am avut-o cu dumneavoastra referitor la schimbarea legislatiei ce nu permite militarior asocierea in organizatii care sa le apere interesele, va prezint urmatorul
Memoriu justificativ
Necesitatea ca militarii sa se poata asocia in organizatii care sa le apere interesele are mai multe motivatii. Prima si cea mai importanta, avand valoare de axioma, este una care tine de insasi esenta democratiei, si anume faptul ca cei a caror existenta este influentata de o decizie sunt indreptatiti sa ia parte la luarea respectivei decizii. Pornind de la aceasta premisa o serie de alte comentarii pot fi facute si o serie de argumente pot fi cu usurinta invocate.
Asocierea sindicala este un drept care, potrivit art. 53 alin.(1) din Constitutia României, poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa, conform prevederilor alin. (2) din acelasi articol, numai daca este necesara într-o societate democratica. Masura trebuie sa fie propotionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a duce atingere existentei dreptului sau libertatii. Dupa 1990, când s-a luat în dezbatere proiectul noului statut al cadrelor militare, s-a considerat ca organizarea sindicala a militarilor ar afecta principiul comenzii unice, fapt ce ar avea implicatii negative majore asupra securitatii nationale. Astfel, prin Legea nr. 80/1995, s-a interzis dreptul cadrelor militare de a se asocia în sindicate. O interdictie despre care putem spune ca nu este în spiritul dreptului international, daca avem în vedere dispozitiile unor documente adoptate de Consiliul Europei si ratificate de tara noastra. Dintre acestea mentionam: Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (ratificata prin Legea nr. 30/1994), Carta sociala europeana revizuita (ratificata prin Legea nr.74/1999), Recomandarea 1742/2006 privind drepturile omului în rândul membrilor fortelor Armate, care cere statelor membre sa asigure protectia reala si efectiva a drepturilor omului în rândul fortelor armate si Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.903/1988 si Recomandarea nr.1572/2002 privind dreptul la asociere pentru fortele armate, Revenind la Constitutia României, mentionez art. 11 alin. (2) care prevede ca tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si art. 20 alin.(2) care stipuleaza ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile, aceasta situatie conducand la concluzia logica ca nu este foarte departe momentul in care statul roman ar putea fi dat in judecata pentru nerespectarea art. 11 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 5 si 6 din Carta Sociala Europeana privind dreptul de organizare sindicala si dreptul la negocieri sindicale colective.
Iata in continuare un fragment relevant din Recomandarea nr.1572/2002 privind dreptul la asociere pentru fortele armate:
3. The Assembly observes that, notwithstanding efforts to promote the civic right to association of certain professional groups, the right to organise of members of the professional staff of the armed forces is still not recognised in all member states of the Council of Europe. Furthermore, several member states who recognise the right to organise of this professional category put severe limitations on the conditions governing it.
4. In the past years, armies from certain member states converted from a conscription system to a purely professional system. As a consequence, military personnel are becoming increasingly “regular” employees, whose employer is the Ministry of Defence, and should be fully eligible for the employees’ rights established in the European Convention on Human Rights and the European Social Charter.
5. Members of the armed forces, as “citizens in uniform”, should enjoy the full right, when the army is not in action, to establish, join and actively participate in specific associations formed to protect their professional interests within the framework of democratic institutions, while performing their service duties.
6. Military personnel should be entitled to the exercise of the same rights, including the right to join legal political parties.
7. Therefore, the Assembly recommends that the Committee of Ministers call on the governments of the member states: i. to allow members of the armed forces and military personnel to organise themselves in representative associations with the right to negotiate on matters concerning salaries and conditions of employment; ii. to lift the current unnecessary restrictions on the right to association for members of the armed forces; iii. to allow members of the armed forces and military personnel to be members of legal political parties; iv.to incorporate these rights in the military regulations and codes of member states; v. to examine the possibility of setting up an office of an ombudsman to whom military personnel can apply in case of labour and other service-related disputes. ************************************************************************
3. Adunarea constata ca, in ciuda eforturilor de a promova dreptul la asociere civica a unor anumite grupuri profesionale, dreptul de a se organiza al personalului din fortele armate nu este incă recunoscut in toate statele membre ale Consiliului Europei. In plus, mai multe state membre care recunosc personalului din aceasta categorie profesionala dreptul de a organiza, pun grave limitari privind conditiile in care se poate face aceasta.
4. In ultimii ani, armatele din anumite state membre au trecut de la un sistem de recrutare la un sistem pur profesional. Ca o consecinţa, personalul militar s-a transformat din ce in ce mai mult in angajaţi “obisnuiti”, al căror angajator este Ministerul Apararii, si acestora ar trebui sa le fie pe deplin aplicabile drepturile stabilite in Convenţia Europeana a Drepturilor Omului si Carta Sociala Europeana.
5. Membrii fortelor armate, ca cetateni in uniforma, trebuie sa se bucure de toate drepturile atunci cind armata nu este in actiune, sa relationeze, sa se alature si sa participe activ in asociatii specifice formate pentru a proteja interesele lor profesionale in cadrul institutiilor democratice, in timp ce isi exercita obligatiile de serviciu.
6. Personalul militar trebuie sa fie autorizat sa-si exercite aceleasi drepturi, inclusiv dreptul de a face parte din partide politice legale.
7. De aceea, Adunarea recomanda Comitetului de Ministri sa solicite guvernelor statelor membre:
a. sa permita membrilor fortelor armate si personalului militar sa se organizeze in asociatii reprezentative cu drept de negociere in chestiuni precum salarizarea si conditiile de angajare;
b. sa inlature restrictiile actuale inutile privind dreptul de asociere al membrilor fortelor armate;
c. sa permita membrilor fortelor armate si personalului militar sa fie membri in partide politice legale;
d. sa introduca aceste drepturi in regulile si codurile militare ale statelor membre;
e. sa analizeze posibilitatea crearii unui birou al unui avocat al poporului la care personalul militar sa poata apela in caz de dispute profesionale sau de alta natura legate de serviciu.”
Totodata, mi se pare util sa citez din Raportul 9518/2002, al Comitetului de afaceri legale si drepturile omului, raportor: Mrs Van Ardenne-Van der Hoeven
17. The questionnaire sent to the national parliamentary delegations inquired about the present restrictions imposed to military personnel on the right of association which go beyond the general restrictions on the right to association in the member state concerned. A total of 22 replies to the questionnaire of the Rapporteur were received (Azerbaijan, Cyprus, Croatia, the Czech Republic, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Hungary, Italy, Luxembourg, “the former Yugoslav Republic of Macedonia”, the Netherlands, Norway, Poland, Slovenia, Sweden, Switzerland, Ukraine, United Kingdom, Yugoslavia). 18. The restrictions put by the Council of Europe member states on the right to freedom of association vary. Many countries have not implemented Article 11 of the ECHR in national legislation at all. Others have done so, but military regulations impose severe restrictions. The European Committee of Social Rights concluded to the non-violation of article 5 of the European Social Charter in three different cases brought to it by EUROFEDOP (European Federation of Employees in Public Services) and recalled its constant case-law in which it says that the member states are entitled to bring any kind of limitation and even the full suppression of trade unionsa freedom of members of staff of armed forces. A modification of article 5 could be envisaged, so as to permit a more dynamic interpretation of the article, such as the one the Committee gives for the trade unionas freedom of police. 19. There are however some exemplary member states. In Austria, Denmark, Finland, Norway, Sweden and Switzerland for example, no restrictions whatsoever are placed on the freedom of assembly and association of military personnel. They are allowed to participate actively in a political party or association to protect their professional interests, just as other citizens. The Netherlands and Belgium – that country did not respond to the questionnaire - allow members of the armed forces the same rights. In Norway professional military personnel are entitled to unpaid leave for a maximum of 3 years to work for such an association, more than 30 independent associations exist and almost 95% of personnel in the Norwegian armed forces are members of one or more associations. Sweden has known no restrictions for military personnel on the right to association since 1974. Switzerland only limits the right to strike for members of the armed forces when matters of national security are involved. Although Ireland, Portugal and Bulgaria did not respond to the questionnaire, the governments of these member states have allowed members of the armed forces the right to association. Ireland has done so in 1991, Portugal in 2001 and Bulgaria very recently, in April 2002. These member states provide an example worth following. 20. Other member states such as Germany, Hungary, The Netherlands and Luxembourg choose intermediate forms by allowing members of the armed forces to be members of and actively participate in associations protecting their professional interests, but regulating in some form their membership of political parties. In the Netherlands consultative structures of military personnel have existed since the late 1920as; in the late 1980as negotiations were introduced in the primary working conditions. All political activities are allowed with the exception of being a Member of Parliament. In Germany military personnel can be active members of political parties, however they must comply with their service duties. In Luxembourg professional associations and political activities of military personnel are allowed, but they can not be members of representative bodies on the national or local level. Hungarian military personnel have the possibility to be candidate in parliamentary or municipal elections; but their military status is in intermission until after the termination of their mandate. After that their status can be set back if they wish so. 21. In many member states however taking part in political activities and membership of political parties is not allowed. Members of the armed forces are seen to maintain a position of political neutrality. Azerbaijan, the Czech Republic, Estonia, Finland, Romania, Slovenia and Ukraine forbid membership of political parties, but allow (in restricted forms) the right to association to protect the professional interests of military personnel. The right to strike is withheld from military personnel in these countries. 22. Azerbaijan imposes no restrictions on military personnel on the right of association. In the Czech Republic military personnel is allowed to associate in “professional associations”, but the activities of such an association are to be guaranteed by a co-operation arrangement with the Ministry of Defence. Romania – a country that did not respond to the questionnaire - imposes the restriction that members of the armed forces are not allowed to ”join trade unions or associations, which contravene the unique command”. Apart from that, participation in an association protecting the professional interests of members of the armed forces is allowed. The Slovenian Ministry of Defence assists and finances the Association of Slovene Officers and other organisations whose activities are of particular importance for defence. Ukraine allows setting up voluntary associations to protect the professional interests of military personnel, with the exception of organisations having “statutory provisions that contradict the precepts of the activities of the armed forces of Ukraine”. 23. In conclusion a number of replies to the questionnaire revealed that in several member states association of members of the professional staff of the armed forces is still forbidden, in defiance to Article 11 of the European Convention on Human Rights and Fundamental Freedoms. Croatia, France, Italy, Poland and Yugoslavia specifically prohibit military personnel to organise trade unions and political parties in the armed forces. All of these member states except for Croatia also prohibit members of the armed forces to set up any professional association. In Italy organising any non-duty related gathering of military personnel is illegal. However the Italian Parliament is currently considering measures reforming military representation. Members of the French armed forces are allowed to be candidate in elections for representative bodies at the local and national level. Several restricting sections of the law on military personnel are in that case suspended for the duration of the political campaign. ************************************************************************
17. Chestionarul (Nota personala: chestionarul continea intrebari referitoare la libertatea de asociere a militarilor si la dreptul acestora de a face parte din partide politice) trimis delegatiilor parlamentare nationale ancheteaza restrictiile impuse dreptului de asociere a personalului militar, care merg dincolo de restrictiile obisnuite privind dreptul la asociere in statul membru in cauza. Au raspuns la chestionar un numar de 22 de tari (Azerbaidjan, Cipru, Croatia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, "fosta Republica Iugoslava a Macedoniei", Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, Suedia, Elvetia, Ucraina, Marea Britanie, Iugoslavia).
18. Restrictiile impuse de catre statele membre ale Consiliul Europei dreptului la libertatea de asociere variaza. Multe tari nu au pus deloc in aplicare articolul 11 din Conventia europena a drepturilor omului in legislatia nationala(nota personala: in domeniul libertatii de asociere a militarilor). Alte tari au făcut acest lucru, dar regulamentele militare impun restricţii severe ……………………………………………………………………………………………………………... O modificare a articolului 5 ar putea fi avuta in vedere, in asa fel incat sa permita o interpretare mai dinamica a acestui articol, asa cum unul dintre Comitete a dat in privinta libertatii asociatiilor profesionale ale politistilor.
19. Cu toate acestea există unele statele membre care se comporta exemplar. In Austria, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia şi Elvetia, de exemplu, libertatea de intrunire si de asociere a personalului militar nu este supusa nici unui fel de restrictii. Acestora li se permite sa fie membri activi ai unui partid politic sau ai unei asociatii de protejare a intereselor profesionale, la fel ca si alti cetateni. Olanda şi Belgia - tari care nu au raspuns la chestionar - permit membrilor fortelor armate aceleasi drepturi. In Norvegia personalul militar are dreptul la concediu fara plata pentru o perioada de maximum 3 ani pentru a lucra pentru o astfel de asociatie, exista mai mult de 30 de asociatii independente si aproape 95% din personalul armatei norvegiene sunt membri intr-una sau mai multe asociatii. In Suedia nu exista nici o restrictie privind dreptul la asociere a personalului militar din 1974. In Elvetia este limitat dreptul la greva pentru membrii fortelor armate, atunci cand este in joc securitatea nationala. Desi Irlanda, Portugalia şi Bulgaria nu au raspuns la chestionar, guvernele din aceste state membre acorda membrilor fortelor armate dreptul la asociere. Irlanda a facut acest lucru în 1991, Portugalia în 2001, iar Bulgaria foarte recent, în aprilie 2002, aceste statele membre oferind un exemplu valoros celorlalte. 20. Alte state membre precum Germania, Ungaria, Olanda şi Luxemburg au ales forme intermediare, permitand militarilor sa fie membri si sa participe activ la asociatiile de protectie a intereselor lor profesionale, dar reglementand in diverse moduri posibilitatea de a fi membru in partidele politice. In Olanda structurile consultative ale personalului militar, au existat de la sfarsitul anilor 1920; la sfârşitul anilor 1980 s-a introdus posibilitatea negocierii, în principal a condiţiilor de muncă. Toate activităţile politice sunt permise, cu excepţia calitatii de membru al Parlamentului. În Germania, personalul militar poate fi membru activ al partidelor politice,dar fara nici un fel de rabat de la îndatoririle lor de serviciu. În Luxemburg, asociaţiile profesionale şi activităţile politice ale personalului militar sunt permise, dar acestia nu pot fi membri ai organelor reprezentative la nivel naţional sau local. Personalul militar maghiar are posibilitatea de a candida la alegerile locale sau parlamentare, dar relatiile lor cu institutiile militare sunt suspendate pana dupa incetarea mandatului, dupa care pot reveni in randul cadrelor active, dacă doresc acest lucru. 21. In multe state membre, nu este permis militarilor sa ia parte la activitati politice si sa fie membri ai partidelor politice. Membrilor forţelor armate li se solicita sa menţina o poziţie de neutralitate politică. Azerbaidjan, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, România, Slovenia şi Ucraina interzic calitatea de membru al partidelor politice, dar permit (în forme restricţionate) dreptul la asociere pentru a proteja interesele profesionale ale personalului militar. Personal militar în aceste ţări nu are dreptul la grevă. 22. Azerbaidjan nu impune restricţii privind dreptul de asociere al personalul militar. În Republica Cehă, personalul militar are permisiunea de a se asocia în "asociaţii profesionale", dar activităţile unei astfel de asociaţii trebuie să fie aprobate printr-un acord de cooperare cu Ministerul Apararii. România- ţară care nu a raspuns la chestionar - impune restricţii prin care membrilor forţelor armate nu li se permite să "se afilieze la sindicate sau asociaţii, care contravin actului unic de comandă". Daca se respecta aceasta cerinta, participarea la o asociaţie de protecţie a intereselor profesionale ale membrilor forţelor armate este permisă. Ministerul Apărării sloven oferă asistenţă şi finanteaza Asociaţia slovena a ofiţerilor precum şi alteor organizaţii ale căror activităţi sunt de o importanţă deosebită pentru apărare. Ucraina permite înfiinţarea asociaţiilor de voluntariat pentru a proteja interesele profesionale ale personalului militar, cu excepţia organizaţiilor "al caror statut de functionare contravine principiilor de activitate ale forţelor armate ale Ucrainei". 23. În concluzie, o serie de răspunsuri la chestionar au scos in evidenta faptul că în mai multe state membre asociatiile profesionale ale personalului din forţele armate sunt încă interzise, in ciuda articolul 11 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Croaţia, Franţa, Italia, Polonia şi Iugoslavia interzic in mod explicit personalului militar sa se organizeze in sindicate si sa fie membri in partidele politice. Toate aceste state membre, cu excepţia Croaţiei, interzic de asemenea, membrilor forţelor armate de a infinta orice asociaţie profesională. În Italia, ………………………………………………………………………………………………………………………………..ilegal. Cu toate acestea, în present, Parlamentul italian ia în considerare măsuri de reformare a modalitatilor de reprezentare a militarilor. Membrii forţelor armate franceze au permisiunea de a candida la alegerile pentru organele reprezentative la nivel local şi la nivel naţional. Mai multe prevederi restrictive din Legea cu privire la personalul militar sunt, în acest caz, suspendate pe durata a campaniei politice. Alaturi de informatiile prezentate in raportul de mai sus, in ceea ce priveste situatia in unele tari europene mi se pare demn de adus in atentie urmatoarele aspecte, subliniate de domnul colonel Dragoman, lector universitar la UNAp: Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, rupandu-se de traditia ce restrictiona dreptul de asociere al militarilor, sub influenta noilor conceptii politice privind promovarea larga a democratiei si statului liberal, dar si a noilor reglementari ale dreptului international al drepturilor omului, statele occidentale au acceptat, treptat, ca si profesionistii armelor se pot constitui in organizatii care sa le apere drepturile socioeconomice. Asa se face ca s-au creat diverse sisteme de aparare a drepturilor militarilor de cariera, precum „delegatul parlamentar al apararii“ sau „mediatorul militar“ si „oamenii de incredere“, ca reprezentanti, pe langa comandanti, ai intereselor diferitelor categorii de „cetateni in uniforma“ ori Consiliul Superior al Functiei Militare din Franta, organism insarcinat sa furnizeze autoritatilor publice guvernamentale un instrument de informare asupra starii de spirit, dorintelor sau opiniilor armatei. O contributie importanta la formarea unei noi conceptii asupra dreptului de asociere al militarilor a avut-o Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care, in cazul Engel vs Olanda, declarat admisibil in 1971, a analizat, intre altele, si specificiul dreptului militarilor de a se asocia, prevazut in art. 11 din Conventia asupra drepturilor omului. In aceasta speta, soldatul Engel, membru al Asociatiei Recrutilor, creata in 1966, cu scopul de a proteja interesele acestora, impreuna cu alti trei colegi, au fost sanctionati disciplinar, pentru a fi luat parte la publicarea si distribuirea unui articol publicat in revista „Alarma“, a Asociatiei Recrutilor, in care se facea aluzie la o demonstratie organizata de acest „sindicat militar“, ceea ce fusese interpretat de autoritatile militare ca subminand disciplina militara; in fapt, demonstratia initiata de Asociatia Recrutilor se sfarsise repede, manifestantii intorcandu-se in cazarmi, ca urmare a promisiunii comandantilor ca, daca vor inceta protestul, nu vor fi sanctionati, promisiune ce nu a fost onorata, unii dintre soldati fiind, dupa aceea, sanctionati sau transferati in alte unitati. Acestia au reclamat situatia, mai intai, instantelor nationale competente, in fata carora au fost aparati de avocati ai Asociatiei Recrutilor, dar, prin acest demers, starea conflictuala dintre Guvern si Asociatie a escaladat, Ministerul Apararii interzicand cateva publicatii si sanctionandu-i pe redactori. Considerand ca nu li s-a facut dreptate, militarii au reclamat cazul la Strasbourg, invocand incalcarea, intre altele, a art. 11 din Conventie, referitor la libertatea de reuniune si asociere pasnica si solicitand compensatii financiare adecvate. In raportul preliminar al instantei, din 1974, s-a stabilit ca n-a existat o incalcare a art. 11 din Conventie, desi Guvernul, Comisia de la Strasbourg si reclamantii au cazut de acord ca prevederile Conventiei se aplica nu numai civililor, ci si militarilor. In sentinta din 1976 asupra acestui caz, Curtea a interpretat si aplicat Conventia Europeana din perspectiva caracteristicilor particulare ale vietii militare si a efectelor ei aspra statutului membrilor fortelor armate; in ceea ce priveste incalcarea art. 11, desi se reclamase luarea de masuri sistematice pentru a impiedica functionarea Asociatiei Recrutilor, s-a constatat ca militarii respectivi n-au fost sanctionati nici pe motivul apartenentei la asociatia respectiva, nici pe acela al participarii lor la activitatile asociatiei sau al redactarii revistei acesteia, ci pentru ca isi folosisera libertatea de exprimare in scopul subminarii disciplinei militre. Desi instanta europeana a constatat ca n-a existat o incalcare a art. 11, hotararea data in cazul Engel vs Olanda a avut o importanta deosebita in aprecierea dreptului militarilor la asociere. Astfel, faptul ca art. 11 este singurul din Conventie care prevede expres ca „nu sunt interzise anumite interdictii legitime, care sa fie supuse exercitarii dreptului de asociere de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai adminstratiei de stat“ a fost analizat si in cazul ce a opus o uniune austriaca a soldatilor Ministerului Apararii pentru refuzul de a autoriza asociatiei respective circulatia unei reviste a militarilor de critica si satira si interdictia de a distribui revista in unitati. De altfel, si Carta Sociala Europeana, din 1996, prevede – la art. 5 referitor la dreptul sindical – ca aplicarea acestuia membrilor fortelor armate sunt determinate prin legislatia sau prin reglementarea nationala. Asa ca ar putea fi util si interesant sa se examineze diferitele practici ale statelor membre ale Consiliului Europei (din sistemul caruia face parte si Conventia Drepturilor Omului) in ceea ce priveste intelesul expresiei „restrictii legitime“ aplicabile libertatii de reuniune pasnica si de asociere (dreptul sindical, dreptul la greva, dreptul la negocieri colective) sau obligatia militarilor de a fi rezervati in exprimarea publica si interzicerea activitatilor politice (acesta din urma facand obiectul cazului din 1999 Rekvenyi vs Ungaria). Desi este adevarat ca art. 11 prevede posibilitatea restrictionarii in fortele armate a libertatii de asociere, tot atat de adevarat este ca limitarea acestui drept trebuie sa fie "legitima“. Chestiunea respectiva reprezinta o preocupare importanta a Asociatiei Europene a Militarilor – EUROMIL - compusa din 19 membri nationali din state care au considerat ca siguranta nationala nu e amenintata de existenta asociatiilor militare apolitice, daca profesionistii armatelor, care-si pun viata in pericol pentru apararea existentei intregii societati, ar avea dreptul de a se organiza pentru a-si apara interesele. Un exemplu edificator in acest sens il reprezinta Germania, tara in care, de aproape cinci decenii, activeaza Asociatia Militarilor, constituita pe camaraderii, independenta politic si financiar, numarand circa 250.000 de soldati, subofiteri, ofiteri si generali; semnificativ este ca din aceasta organizatie, contra unei taxe de sase euro pe luna, fac parte 30.000 de militari activi si ca cel mai puternic grup il consituie generalii, intrucat 90% din numarul total al acestora sunt membrii permanenti. Desi nu este chiar un sindicat, Asociatia apara interesele profesionale ale acestora prin interventii la autoritatile publice, prin editarea unei reviste si infiintarea de cluburi ale membrilor in unitati sau prin apararea drepturilor militarilor, atunci cand este cazul, prin asistenta specializata in fata instantelor judiciare, statisticile consemnand, de exemplu, o medie de doua procese pe zi impotriva administratiei militare, 60% din acestea fiind castigate de catre reclamanti. Asociatia Germana a Fortelor Armate Federale isi are fundamentul in dreptul constitutional la asociere al cetatenilor si, conform art. 2 din statutul sau de organizare si functionare, reprezinta interesele generale, ideologice, sociale si de cariera ale membrilor sai ca si ale familiilor acestora; spre deosebire de structura ierarhica a armatei germane, bazata pe comanda unica si supunere fata de ordine, Asociatia este o organizatie democratica la toate nivelurile, atat ca structura cat si in alegerea conducerii si formularea de propuneri, in organele de decizie fiind nu numai militari activi, cat si cei pensionati, trecuti in rezerva sau retragere, militari in termen sau personalul militar cu durata de serviciu limitata. In centrul politicii Asociatiei se afla probleme ca: asigurarea planificarii securitatii sociale a membrilor si familiilor lor prin definirea legala a misiunilor fortelor armate; participarea la creionarea unei structuri a fortelor armate care sa fie acceptabila din punct de vedere social; protejarea drepturilor sociale ale militarilor cand sanatatea si viata acestora este afectata; armonizarea serviciilor armatei cu resursele alocate; punerea la dispozitie a locuintelor cu costuri ieftine; micsorarea consecintelor sociale negative ale transferarilor de serviciu; cresterea atractivitati serviciului militar profesionist; eliminarea intarzierilor in incadrare si promovare; remunerarea militarilor aflati in posturi de conducere a subunitatilor conform unor standarde juste; reglementarea legala a timpului afectat misiunilor; permiterea accesului militarilor la drepturile de participare si codecizie in problemele care-i privesc. Succesul Asociatiei Germane a Fortelor Armate Federale a facut ca, la nivelul batalioanelor, sa existe 1.000 “camaraderii” la care se adauga inca 300 ale fostilor militari, grupate pe garnizoane, regiuni, landuri, la nivel national existand 15.000 de reprezentanti autorizati activi. La initiativa Asociatiei germane impreuna cu alte sapte asociatii similare din cinci tari europene s-a creat in 1972, Organizatia Europeana a Asociatilor Militari (EUROMIL), care cuprinde astazi 32 de asociatii din 24 de tari, dintre care pot fi citate Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franta, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Olanda si Ukraina; Euromil sprijina drepturile si libertatile fundamentale ale militarilor, in special dreptul de asociere si intrunire, asigura schimbul de experienta in ceea ce priveste cariera militara, iar in cadrul OSCE contribuie la intarirea increderii la nivel european, fiind singura organizatie care reprezinta interesele membrilor fortelor armate la un nivel international. Astfel, inca din 1984, EUROMIL a fost implicat in elaborarea Rezolutiei Parlamentului European, referitoare la dreptul de asociere al militarilor, si a Rezolutiei din 1988 – cu acelasi subiect – a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei; din 1995, Organizatia Europeana a Asociatiilor Militarilor reprezinta la Bruxelles interesele personalului militar european pe langa institutiile Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia, Consiliului de Ministri si Consiliul European. Atat Parlamentul European, cat si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei actioneaza impreuna pe langa statele membre in asigurarea dreptului de asociere sindicala a militarilor in timp de pace, demonstrand astfel ca existenta structurilor integrate europene ale fortelor armate inseamna o abordare comuna a drepturilor si libertatilor fundamentale, politice si sociale, ale personalului profesionist al armatelor europene. O informatie culeasa de pe site-ul europarlamentarilor PSD 28/05/2008 - Ioan Mircea Pascu: "Activitatea Euromil este de laudat si trebuie formalizata si generalizata"
Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu a declarat marti seara ca activitatea Euromil (Organizatia Europeana a Asociatiilor Militare) de a incerca sa duca la cresterea constientizarii in randul factorilor decizionali si de a uniformiza practica in domeniul militar, este de laudat si trebuie formalizata si generalizata. Interventia lui Pascu a avut loc in cadrul dezbaterii privind Euromil organizate de Subcomisia de securitate si aparare (SEDE) a Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European. "Conditiile in care isi desfasoara activitatea militarii in misiunile internationale sunt foarte importante. Ei trebuie tratati ca toate celelalte fiinte umane, si nu ca pe ceva special. Unele din recomandarile facute, ca de pilda pregatirea comuna inainte de misiune, nu sunt totdeauna usor de transpus in practica, pentru ca, uneori, misiunile apar in scurt timp si nici nu ai cum sa te pregatesti in conditiile locului inainte de misiune", a declarat Pascu, vicepresedinte al AFET. Potrivit eurodeputatului social-democrat, "multe din recomandarile Euromil sunt aplicate in destule state. De pilda, in Romania, noi am acordat atentie pregatirii inainte de misiune, mentinerii legaturii cu familia pe parcursul desfasurarii acesteia, precum si recuperarii dupa incheierea misiunii. O atentie speciala este acordata celor care fie sunt raniti, fie sunt ucisi in misiune. Masurile luate vizeaza toate cele trei paliere: familia, colegii si cercurile politice. Aceasta pentru ca modul in care sunt tratate pierderile are un impact deosebit asupra moralului celor ramasi si continuarii acestui tip de misiuni". "Activitatea Euromil de a incerca sa duca la cresterea constientizarii in randul factorilor decizionali si de a uniformiza practica in domeniu, este de laudat si trebuie formalizata si generalizata", a conchis Ioan Mircea Pascu. Fondata in 1972, Euromil este o organizatie-umbrela pentru 35 de asociatii si sindicate militare din Europe. Asociatiile membre Euromil promoveaza interesele sociale si profesionale a circa 500.000 militari, de toate rangurile, din 24 de tari.
O alta informatie culeasa de pe LINK Având în vedere faptul ca, saptamana trecuta, a avut la Bucuresti reuniunea cu tema Asociatiile militarilor din statele membre ale OSCE, despre eventualitatea organizarii cadrelor militare in asociatii profesionale sau sindicale, i-am solicitat cateva lamuriri suplimentare generalului de brigada Tudor Munteanu, loctiitor al sefului Departamentului pentru relatia cu Parlamentul si informare publica. Asociatiile militarilor pot constitui veritabili parteneri de dialog social - Domnule general, în urma discutiilor purtate cu prilejul reuniunii ce a avut ca tema asociatiile militarilor din statele membre ale OSCE s-a ajuns la concluzia ca este benefica gruparea cadrelor militare în organizatii profesionale sau sindicale? - In armata romana nu a existat o traditie sindicala si, prin urmare, in anii de dupa 1989, nu au fost preocupari majore pentru asocierea militarilor in organizatii profesionale. Odata cu intrarea Romaniei in NATO si UE, sub influenta experientei statelor vest-europene democrate si ca urmare a unui proces firesc de constientizare a necesitatii organizarii sindicale a militarilor, credem ca s-a cristalizat un curent de opinie favorabil in acest sens. In contextul actual al intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007, consideram ca infiintarea asociatiilor profesionale ale militarilor, eventual, a unui sindicat al cadrelor militare este benefica atat timp cat nu este afectata exercitarea profesiei militare. - Cum ar veni in sprijinul cadrelor militare o astfel de asociere? - In cadrul mesei rotunde, un accent important a fost pus pe conceptul de cetateni in uniforma si pe faptul ca militarul este mediator si aparator al drepturilor fundamentale si libertatilor omului atat in tara lui de origine, cat si in cadrul misiunilor internationale. Credem ca infiintarea asociatiilor profesionale ale militarilor sau a unui sindicat al cadrelor militare vine in sprijinul acestora, prin promovarea intereselor de natura sociala. De asemenea, astfel de asociatii ale militarilor pot constitui veritabili parteneri de dialog social în relatia cu autoritatile statului, inclusiv cu Ministerul Apararii, pe plan social si profesional. - Ce masuri trebuie intreprinse pentru a se înfiinta o asociatie profesionala sau un sindicat al cadrelor militare? - In proiectul noului Statut al cadrelor militare, ce va fi trimis Guvernului de catre Ministerul Apararii pentru a fi adoptat ca proiect de lege, se prevede posibilitatea militarilor de a se asocia. La art. 36 din acest proiect se stipuleaza: Asociatiile socioprofesionale ale cadrelor militare in activitate, infiintate la nivel local si central, constituie partenerul de dialog social, care le reprezinta pe acestea in relatiile cu autoritatile statului, inclusiv cu Ministerul Apararii, pe probleme de ordin social, profesional sau in legatura cu acestea. Avand in vedere faptul ca textul nu este inca finalizat, credem ca se poate interveni asupra acestuia in sensul imbunatatirii, astfel: de a se preciza clar, pe de o parte, dreptul la asociere sindicala al militarilor, iar pe de alta parte, de a se circumstantia acest drept, de a se preciza prin lege restrictiile cu privire la exercitarea acestuia. Prin lege se poate interzice: dreptul la greva al membrilor sindicatelor; dreptul la mitinguri de protest; discutarea legalitatii ordinelor si regulamentelor militare etc. De asemenea, se pot limita scopul si obiectivele sindicatelor sau asociatiilor militare la aspecte strict profesionale, salariale, sociale etc. Ca o garantie a respectarii legii, se poate dispune ca statutele asociatiilor profesionale sau sindicatelor care ar incalca dispozitiile legale sa fie sanctionate cu nulitate absoluta, iar cei vinovati sa poata fi sanctionati contraventional sau penal, dupa caz. Totodata, mi se pare extrem de important de consemnat faptul ca, asa cum ati citit si in interviul de mai sus, Directia legislatie si asistenta juridica din MApN a intocmit inca din 2004 un proiect de lege privind Statutul cadrelor militare, document care poate fi gasit pe internet la adresa LINK , proiect de lege in care se face referire la art. 33 alin. (1) lit. f , art. 33 alin. (3) si art. 35 la dreptul cadrelor militare de a se asocia in organizatii care sa le apere interesele.
Art. 33. - (1) Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi sau libertati, astfel: f)inscrierea sau constituirea in asociatii socioprofesionale este permisa in conditiile stabilite prin lege; (3) La declararea starii de razboi, a starii de mobilizare, precum si la instituirea starii de asediu sau de urgenta, concediile de odihna, de odihna suplimentare, de recuperare, de studii, vacantele, permisiile si invoirile, precum si activitatea asociatiilor socioprofesionale ale cadrelor militare se suspenda. Art. 35. - (1) Asociatiile socioprofesionale ale cadrelor militare in activitate, infiintate la nivel local si central, constituie partenerul de dialog social care le reprezinta pe acestea in relatia cu autoritatile statului, inclusiv cu Ministerul Apararii, pe probleme de ordin social, profesional sau in legatura cu acestea. (2) Organizarea si functionarea asociatiilor socioprofesionale ale cadrelor militare in activitate se stabilesc prin lege. Dincolo de toate aceste argumente, eu personal consider ca o abordare echilibrata si rationala a problemei acordarii dreptului ca militarii sa se poata organiza in asociatii care sa le apere interesele nu poate aduce pe termen mediu si lung decat beneficii, atat militarilor, care s-ar putea bucura, pentru prima data in istoria Romaniei de o posibilitate reala si eficienta de a-si face auzite doleantele la niveluri decizionale, cat si institutilor din domeniul apararii si securitatii nationale, care ar putea beneficia de un feed-back mult mai eficient si mai rapid si totodata de o aderare sporita a angajatior lor la setul de valori pe care acestea le promoveaza, singurele persoane care s-ar putea teme de respectivele asociatii fiind comandantii care abordeaza relatia cu subordonatii de pe pozitii de forta, cei care s-au obisnuit sa creada ca au intotdeauna dreptate, fara a asculta nici un fel de argumente. In acest sens, mi se pare extrem de sugestiva urmatoarea asertiune, care poate fi gasita pe pagina de start a EUROMIL LINK : Decade-long experience has shown that those many countries that have granted full association rights for their soldiers have not experienced any loss of military efficiency or discipline. On the contrary, entering into a permanent dialogue with soldiers’ associations on their social and work conditions has helped to tie the servicemen and -women closer to the military organisation and de facto increased moral and loyalty among the troops. Democratic military associations do not interfere in matters of domestic or foreign policy, neither in defence strategy nor in operational decisions. Although in the case of the latter two they might raise legitimate subsidiary matters affecting personnel.
Military associations fully respect the chain of command and do not condone insubordination within armed forces. ************************************************************************ Deceniiile de experienta au aratat ca in tarile care au acordat depline drepturi de asociere pentru militarii lor nu s-a constatat nici o pierdere a eficientei organismului militar si nici o scadere a disciplinei. Dimpotriva, dialogul permanent cu asociatiile soldatilor pe tema conditiilor lor de munca si a aspectelor sociale a ajutat la legarea si mai stransa a barbatilor si femeilor sub arme de organizatia militara si a crescut moralul şi loialitatea in randul trupelor. Asociatiile militare democrate nu se amesteca nici in problemele de politica interna sau externa, nici in strategia de aparare, nici in deciziile operationale desi, in cazul ultimelor doua s-ar putea ridica probleme legitime care rezida din ele si care afectează personalul. Asociatiile militare respecta in totalitate lantul de comanda si aparteneta la acestea nu scuza in nici un fel actele de insubordonare in randul fortelor armate.
Ronin,"Istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra carora oamenii s-au pus de acord".Cunoscatorii stii cine a spus asta. Mercurie,dupa cum am spus,am incheiat polemica.Dar ca sa nu crezi ca eroismul imi este strain,iti pot spune ca am avut un unchi decorat cu Crucea de fier pt ca impreuna cu 3 colegi au tinut piept 5 zile unei subunitati mecanizate rusesti in WWII. Great moments come from great oportunities.Nu uita asta.
Mda, a spus-o (si) Paul Dorneanu... Istoria, din pacate, a stat "ascunsa" deoarece cei care au scris-o pe "aia" in care s-au pus de comun acord, au fost mai marii lumii..., imagineaza-ti cum ar arata o istorie scrisa de Bush... Ai putea reciti articolul cu "Franciscanul" unde, SIE, a fost "nevoit" sa creeze un nou dept. (Fortuna) tocmai pentru a contracara "istoria" unora care se pusesera de acord...nu doar asupra "istoriei" ci si "impartirii" tarii in care traim...?!
O vorba simpla spune ca: "Istoria a fost scrisa de cei care i-au ucis (omorat) pe eroi...", hm, ce zici ?
Ti-am mai zis cit te iubesc? Saptamina viitoare ai materialul de la APSF. APSF se va implica.
Va salut! Va rog in numele jandarmilor sa nu ne uitati si pe noi la elaborarea materialului... Nici pe noi nu are cine sa ne reprezinte acolo sus am fost uitati. Am fost uitati de prime de sarbatori,acum vor sa ne priveze de sporuri(radiatii electromagnetice),vor sa ne micsoreze sporurile de dispozitiv si cele de comanda. Vor sa taie primele de merit. Mai nou printr- dispozitie noi jandarmii ca militari suntem subordonati functionarilor publici din politie. Misiunile de ordine publica sunt conduse de politisti iar noi nu mai avem voie sa executam ordine publica individual ci numai subordonat politiei. Multe cadre de la unitatea de unde lucrez au facut rapoarte de transfer la politie. Sa spun si de legea pensionarii militare:s-a marit pragul de varsta la 55 ani,din care 30 ani vechime in munca iar din acestia 15 ani vechime militara. S-au creat discriminari intre categorii de pensionati. Scrie admin si de Statutul perimat al cadrelor militare in vigoare despre regulamentele in vigoare care nu mai reprezinta pe militari/cum este posibil sa se vorbeasca de caporal de schimb,planton in regulamente daca asa ceva nu mai este Regulamentul disciplinei militare are si el lacune. Ar fi util noua sa deschideti o rubrica cu materialul sa il putem studia si sa se poata modifica de noi toti. Nu se mai poate! Structuri de antitero de jandarmi sunt trecute la program de 8 ore pentruca nu mai sunt bani sa li se plateasca sporul de noapte... INCOTRO?
US military surrenders to social media, changes policy By Jacqui Cheng | Last updated 6 days ago
Members of the US Military will now have limited access to certain social media sites thanks to a new policy (PDF) from the Department of Defense. The DoD finally released its updated policy late last week, which will also apply to parts of the military that have banned social media use from their own networks. Commanders will still have the ability to cut down on the use of Twitter or Facebook if they feel the need to protect against malicious activity and preserve bandwidth.
According to the memorandum, members of military departments and all authorized users of the Non-classified Internet Protocol Router Network (NIPRNET) can now use the publicly accessible capabilities of various social networking and user-generated content sites, instant messaging, forums, and e-mail. This includes YouTube, Facebook, Twitter, MySpace, and others. Access to porn, gambling, or hate crime sites will remain restricted, however, and commanders can cut down on social media use if they feel the need to "preserve operations security."
In August of 2009, the US Marine Corps issued a policy of its own that banned the use of social media on the Marine Corps Enterprise Network (MCEN) due to malware concerns and "information exposure" to adversaries. It wasn't much of a surprise, either: security exploits are sprinkled throughout social networking sites, not to mention that fact that people just plain share too much. If IT admins are uneasy about the totally careless behavior of workers on social networking sites, the Marines undoubtedly had that much and more to worry about.
Of course, NIPRNET is separate from MCEN, but the Army’s Chief of Public Affairs advisor Lindy Kyzer told the New York Times that the new policy will indeed override the Marine Corps' current ban, as well as the Army's older ban on YouTube. All military units will need to open up access to social media sites, and any bans that take place must be temporary. "DoD is moving away from the silly notion of having ‘blacklisted’ social media sites and saying, ‘We’re not going to lay down the hammer and tell you where you can and cannot go, we’re going to mitigate risk as it comes,'" she said.
pentru Parvu Florin - la modificarea (inlocuirea) legii80/1995 ar trebui adusa in discutie si prevederea art. 42 (2) a) a Constitutiei: (2) Nu constituie muncă forţată: a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă; care prevedere este reluata in alt sens in art.4 (3) a) in Codul Muncii: (3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice: a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; pentru ca serviciul militar nu mai este obligatoriu decat in anumite conditii, clar prevazute in legea pregatirii populatiei pentru aparare 446/2006 art 3 (5)
Forums
Cati ani aveti, stimata doamna? intreb asta avand in vedere atat declaratia dumneavostra de dragoste cat si sentmentul meu nelamurit ca m-a atins "middle age crises"... imi aduc aminte de o discutie pe care am avut-o cu un fost coleg la care a asistat si nevasta-mea. Zice Mircea: "Ba, ce o sa facem noi cand o sa avem 40-45 de ani si o sa vrem sa facem schimbari majore in existenta noastra? Chestiile extreme le-am facut pe toate, nu ne vor mai excita, de Ferrari nu vom avea bani, asa ca nu ne mai ramane decat amanta!..." si apoi catre nevasta-mea: "asa ca, draga mea, impaca-te de pe acum cu ideea ca vei fi o sotie inselata!", dupa o scurta pauza, privind ganditor la fata lunga pe care a facut-o nevasta-mea: "Daca ma gandesc putin, se poate si mai rau...". La privirea intrebatoare pe care i-o adreseaza nevasta-mea, Mircea spune: "...sa vanda apartamentul, sa-si cumpere Ferrari cu care sa-si plimbe amanta!" 
