Ciad (arabă: تشاد / Tašād, franceză Tchad) sau Republica Ciad este o ţară situată în centrul Africii. Capitala Ciadului este oraşul N'Djamena.
Datorită distanţei mari faţă de ocean şi climatului preponderent deşertic este deseori numită „Inima moartă a Africii”. Ciadul este divizat în 3 mari regiuni: una deşertică în zona de nord, o regiune Sahel aridă în centru şi o zonă fertilă în sudul ţării. Lacul Ciad, dupa care a fost denumită ţara, este cea mai mare întindere de apa din ţară şi a doua ca mărime din Africa. Cel mai înalt punct este Emi Koussi(în Sahara). Ciad adăposteşte peste 200 de grupuri etnice şi lingvistice diferite. Islamul este cea mai practicată religie.
Ciad are EXACT acelasi drapel cu al Romaniei.
Nu o data s-a pus intrebarea: pentru ce a fost nevoie ca stema Romaniei sa fie decupata din steag, iar simbolul revolutiei sa ramina o mare gaura? Nimeni n-a raspuns la intrebare. Raspunsul ar fi insemnat recunoasterea colonializarii acestei tari.
In stema noastra erau prezente simbolistic: graul, marea, muntii, petrolul, brazii si soarele. Adica exact ceea ce inseamna Romania.
Pe cei care continua sa argumenteze cum ca stema este ceausista si d-aia trebuia sa fie fie aruncata la gunoi, ii rog sa citeasca aici: LINK sau sa foloseasca orice alte surse crede de cuviinta in acest sens, fiindca toate vor spune acelasi lucru - stema reprezinta republica, si nu RSR condusa de ceausescu. Doar pentru ca un dictator a confiscat simboluri si a alterat istoria, nu inseamna ca noi astazi trebuie sa facem acelasi lucru.
Merita sa luam in considerare repunerea stemei pe drapel, desigur cu stergerea cuvintelor Republica si Socialista? Sau raminem frati cu Ciad, ca oricum nu prea ii mai pasa astazi nimanui de cele trei minunate culori romanesti...
clar ca merita repunerea pe drapel a stemei .as propune ca , aici sa posteze cei nascuti inainte de `89 nu generatia pro care stie istoria din tv si reviste gen Cancan.
intentionam sa transformam asta intr-o initiativa a APSF, alaturi de altele pe care le vom lansa la finele acestui ani... ideea e sa va dati cu parerea la modul cel mai critic cu putinta, astfel incit sa iasa ceva cu adevarat bun...
"parerea mea" este ca "ACEA" stema trebuie sa contina si semnul sf Cruci...asa cum vulturul cu crucea in cioc...asa cum Elvetia..cel danez, norvegian, finlandez si islandez...drapelul cu Cruce de Burgundia...al Scotiei...Grecia desigur....si cate alte tari se identifica cu Crucea lui Hristos. Ne place sau nu, noi nu putem sa negam trecutul si originile noastre crestine....si deci semnul Crucii este si trebuie sa fie semnul de identificare, ca natiune crestina, ca natiune europeana. "Parerea mea"
Eu gasesc potrivit gestul de a gauri steagul national. Mai mult, consider ca a fost o premonitie! Gaura este semnul heraldic cel mai bun dintre cele ce pot reflecta starea reala a Romaniei dupa 20 de ani! Ce mai este valabil din vechea stema? Sonde, ogoare, paduri, tractoare? Gaura este valabila! Merge si o cruce deasupra ei!
Ma, interesanta idee. Ceea ce propune apkah mi se pare nedrept. Daca spuneai: 'cei nascuti inainte de '89 sa fie ascultati primii' cred ca era altceva. Traditie sau evolutie? Multi nu vor intelege traditia, inca mai asociaza perioada comunista cu acea stema. Eu cred ca acea stema trebuie sa fie modificata, intrucat de pe ea 'lipsesc' 20 de ani. Va fi mai greu sa convingi oamenii ca stema nu e comunista decat sa o modifici putin, pastrandu-se simbolurile de baza.
spk, am deschis acest topic nu pentru intrebari, ci pentru raspunsuri...
cit despre natura pe steag, sint citeva tarisoare: Costa Rica, Ecuador, Guam, Liban si or mai fi si altele, insa uita-te singur...
ideea e nu sa readucem neaparat stema republicii (desi mie, una, mi se pare cea mai potrivita pentru tara noastra), ci sa NU MAI SEMANAM CU "INIMA MOARTA A AFRICII", frate... avem si noi o identitate, ce naiba...
Acum, daca stau si ma gandesc mai bine..imi dau seama ca in loc de orice emblema, am putea doar sa scriem cu litere de tipar: "DE VANZARE"...insa stau si ma gandesc...nu e cam tarziu?Hmm....
Mda...subscriu ideii stemei pe steag dar stema actuala a Romaniei, aproximativ stema pe care soldatii romani au purtat-o la Plevna, Marasti, Oituz, Cotul Donului, Stalingrad, Muntii Tatra si asa mai departe. De acord si cu spk, geografia e frumoasa dar nu de pus pe steag... apropos cam ce-i pe vechea stema s-a vandut cu totul(Padurile -intrbati-l pe Kelemen Attila, Petrolul intrbati-l pe Patriciu si Tariceanu si muntii... pe Videamu cu marmura lui cu tot)
Poate ca nu am citit cu suficienta atentie site-ul indicat sau mai exista si alte surse, dar din ceea ce am vazut la link-ul respectiv, nu exista niciun precedent pentru stema pe care, dupa parerea mea, a fost si ramane comunista. Citez aici pasaje din link-ul indicat de ex-ad care mi se par suficient de relevante.
"...Constituţia din 1866 a României prevedea la articolul 124: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”[68]. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de către Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost aşezate întocmai ca la 1848[69]. Lucrările comisiei au continuat şi în ziua de 30 martie şi, în urma votului pozitiv al Senatului, s-au soldat cu adoptarea „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867.
Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie aşezate vertical, în ordinea următore: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine, flotând. Stema ţării era aşezată doar pe drapelele armatei şi cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă."
Asta a fost pentru perioada de pana la 1918.
In ceea ce priveste situatia dupa infaptuirea Romaniei mari:
"După înfăptuirea României Mari, drapelul oficial va rămâne în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru."
Si iata situatia din perioada Republicii (Populare) Romane. << O dată cu instaurarea republicii, în România au fost interzise toate însemnele regatului, incluzând stemele şi steagurile tricolore care le purtau. Pe 8 ianuarie 1948 a fost emis Decretul nr. 3 privind fixarea atribuţiunilor Prezidiumului Republicii Populare Române[110]. Acesta prevedea, la articolul 7, ca noua stemă a republicii să fie „înfăţişată prin: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripţia Republica Populară Română şi iniţialele R. P. R. la capătul spicelor”. În continuare, articolul 8 se ocupa de drapelul ţării: „colorile Republicii Populare Române sunt: albastru, galben şi roşu, aşezate vertical, şi având în centrul câmpului galben Stema Republicii”.>>Este adevarat ca printre simbolurile vizuale care tin de cristalizarea si mentinerea unei constiinte nationale se numara si stema. Insa chiar si in varianta in care stema RPR/RSR este de inspiratie mai veche, gasesc, in continuare ca, din punct de vedere estetic si heraldic este de un kitsch monstruos, egalat doar de enormitatea "realismului socialist". Pentru ca, oricat am incerca sa recurgem la sofisme de genul "republica nu se confunda cu comunismul", din pacate sunt indisociabile, iar stema in cauza reprezinta, dupa parerea mea, un simbol al erei comuniste. Nu ca prezentul ne-ar fi mare, ba chiar sunt destule motive de descurajare, dar refugiul in simboluri si valori ale perioadei 1945-1989 nu mi se pare deloc a fi o alegere fericita. Sunt si eu nascut inainte (chiar binisor inainte) de 1989, dar mi se pare ca si cei care au venit pe lume dupa ar avea un cuvant de spus. Nu sunt toti aserviti generatiei Pro etc (desi ma lovesc zilnic de asemenea exemplare, va rog sa ma credeti). Ar fi insa alte motive pentru care cred ca vocea lor (a celor lucizi si cu intelectul cat de cat mobilat) sa fie auzita. In primul rand, pentru ca, asa cum sunt, acesti tineri sunt produsul celor care i-au format, asa incat vina pentru ceea ce au devenit nu le revine decat in parte. In al doilea rand pentru ca ei vor fi poporul roman cand noi nu vom mai fi pe acest pamant. Daca tot e sa revenim la o stema nationala, eu cred ca cel mai bine ar fi sa fie consultati heraldistii (il cunosc pe secretarul comisiei de heraldica a Academiei Romane, cercetator si la Institul "Nicolae Iorga" si va asigur ca este un om care isi cunoaste meseria). Personal, mi se pare ca
ar fi alegeri mai inspirate pentru o stema a tarii. Asta avand grija ca simbolurile regale sa fie inlocuite cu unele mai potrivite statutului republican al Romaniei.
De asemenea, pot fi folosite si acvilele cu scut, asa cum sunt cele ale Ministerului Apararii, modificate.
Cat priveste tezele dacismului, ele au fost elaborate in perioada in care ayatollahul istoriei nationale era gl. lt. Ilie Ceausescu (da, stiu, ele se bazeaza pe curentul lansat de Densusianu, dar asta nu le face mai adevarate). Sub aparenta de rigoare stiintifica cu care tracomanii isi invelesc demonstratiile, totul ramane o mare aberatie care vadeste doar frustrarea de popor inselat de istorie (aici nu suntem singurii, toate natiile se plang de acest lucru - ce sa mai spunem de polonezii, provincialism intelectual si un complex de inferioritate reconvertite pervers in unul de superioritate.
Nu voi lungi demonstratia, ci dau un singur exemplu privind una din marotele dacismului: limba latina -fiica, nepoata, stranepoata sau ce grad de rudenie doriti - a limbii dace.
In Pannonia (Ungaria actuala) s-a descoperit de mult (nu este niciun mister, niciun ocultism aici) o inscriptie latina in care este mentionat un soldat dintr-una din legiunile provinciei care indeplinea functia de "interprex dacorum" ( este o licenta, corect este "interpres"), adica traducator de limba daca. Era nevoie, pentru ca in vecinatatea nord-estica a Pannoniei Inferior se aflau dacii liberi. Va las sa trageti singuri concluziile. Merita mentionat ca legiunea romana- ca unitate de linie care numara un efectiv combatant de aproximativ 5.300 de oameni - nu existau "dispensable people", redundante- in ceea ce priveste rolurile, ci dimpotriva, acestea erau foarte complex si precis distribuite. Sunt cunoscute cel putin 100 de specializari pentru militarii din cadrul legiunilor (ma refer la trupa si subofiteri numiti atunci "principales") iar printre aceste specializari exista si cea de interpret al unor limbi ale populatiilor cu care se invecina Imperiul Roman.
Cat despre Tartaria, aici o sa va spun o mica anecodata auzita de la niste insideri. Celebrele tablite atat de frecvent invocate de sustinatorii originarii civilizatiei umane pe aceste meleaguri au fost plasate in sapatura de arheologul N. Vlas. Iar cultura neolitica Cucuteni are un areal de dezvoltare restrans, ea fiind contemporana cu alte culturi din alte zone. Nu are nimic in plus fata de aceste culturi. Toate au evoluat autonom pe teritorii restranse, nu exista un profil cultural comun pentru o suprafata atat de intinsa nici uin epoca fierului. Iar cultura materiala dacica are elemente de imprumut de la celti si popoarele stepelor nord-pontice. Cat privested limba latina, face parte din grupul indo-european centum, in timp ce daca si alte dialecte tracice apartin grupei satem. Oricum, inscriptiile latine care s-au pastrat umplu sute de volume de marimea unei mese si cu grosimea de o palma. S-a estimat ca acestea ar reprezena doar pana 10% din volumul de productie epigrafica a Imperiului Roman. Oricata nedreptate istorica ni s-ar fi facut, imi vine greu sa cred ca dacii au produs ceva asemanator. Asta si pentru ca societatea lor nu cerea o larga raspandire a scrisului. Scrisul, ca orice alta manifestare, indeplineste si el o functie in societate. Apare in societatile care il folosesc si se raspandeste atat cata cerere sociala exista. Societatea daca nu avea institutii si forme care sa ceara asa ceva. Exclud aici categoriile reduse ca numar ale clerului asociat lui Zamolxis. Dar civilizatia daca nu era - cu tot regretul -una a cuvantului scris.
Da, stiu ce produc Napoleon Savescu si alti corifei ai lui Iosif Constantin Dragan. I-am auzit pe viu si m-am crucit.
Imi cer scuze daca tonul meu a fost ofensator pentru unii interlocutori de pe acest forum. Vehementa nu vine din lipsa mea de consideratie pentru partenerul de discutie, ci mai curand din temperament si convingerea in adevarul celor sustinute. Cred in virtutile dialogului, chiar ale celui purtat pe ton patimas, atat timp cat ne mentinem in limitele create de civilizatie iar discutia nu devine contondenta.
Daca intrebam in Europa carui stat apartine drapelul albastru-galben-rosu: Romaniei sau Ciadului?, cel putin 80% dintre cei chestionati vor raspunde ca Romaniei. Mai mult, aceste culori existau pe drapelul romanesc de la 1848, cand ciadezii nici nu coborasera bine din copac, daramite sa aiba propriul stat national! Nu mai insir alte argumente istorice, a facut-o Radu Patrascu inaintea mea si sunt de acord cu ele. Asadar, din punct de vedere istoric, ipoteza unei confuzii este eliminata din start. Am inteles motivul pentru care s-a propus stema dinainte de 1989, dar ce valoare mai are ea pentru romanul de rand, in conditiile in care Ziua Drapelului si Ziua Imnului (sarbatori nationale!) trec neobservate? Daca trebuie schimbat drapelul national (am ajuns sa ne punem problema asta in urma protestului amaratilor de ciadezi!), consider ca este obligatorie opinia unui expert in heraldica. In ce ma priveste, as opta pentru adaugarea, pe drapelul actual, a stemei regale - dupa modelul LINK - sau macar a crucii. Stema regala este simbolul Romaniei Intregite si contine crucea care, asa cum bine observa Desteptul, este semn al crestinatatii si identitatii poporului roman. Renegarea crucii echivaleaza cu negarea propriei istorii si identitati, fapt mult mai grav decat o (foarte putin probabila) confuzie cu Ciadul. In sfarsit, aceasta ar fi dovada ca mai avem o urma de respect fata de stramosi si ce-au facut pentru noi.
Domnule Patrascu, sincer nu m-am simtit ofensat, doar nedumerit. Si am sa ma folosesc de mesajul dvs pentru a incerca o concluzie personala. Este adevarat ca istoria locuitorilor acestui teritoriu, numit astazi Romania, nu abunda in documente. Poate sa fie din cauza ca stravechii lui locuitori nu stiau sa scrie, desii cronicarii nu au prea lipsit din jurul conducatorilor. Dar, privind si la dorinta dvs de a sterge o parte din trecutul apropiat, nu pot sa nu ma gandesc si la "fibra" noastra, la inclinatia de a face "tabula rasa" la fiecare schimbare si de a lua totul de la capat, ca si cum Romania ar fi aparut in momentul schimbarii. Ma gandesc si la modul in care regimul de "democratie populara" a inlaturat insemnele regalitatii, inclusiv de pe monumente sau constructii realizate sub patronajul acesteia (Arcul de Triumf, Podul Saligny, Palatul Regal etc). Sa zicem ca dupa 1990 s-au facut unele reparatii, dar gaurirea steagului mie imi pare monstruoasa. Gaura nu are niciun corespondent in istoria moderna a Romaniei si arata ca este vorba de o noua "tabula rasa", lucru confirmat de evolutia (?) starii natiunii. Nu am cunostinte de heraldica si, poate de aceea, consider ca stema unui stat trebuie sa poata fi inteleasa de toti locuitorii lui. Sa poata fi descrisa in cuvinte simple si sa poata fi memorata cu usurinta. Nu m-a deranjat niciodata ca stema noastra era rotunda ca o paine, ca era marginita de spice dodoloase si ca ilustra principalele bogatii naturale, peste care stralucea soarele aducator de energie. Inchid ochii si o vad! Cu sau fara steluta buclucasa! Si va intreb, pe dvs si pe ceilalti colegi de forum, puteti sa inchideti ochii si sa descrieti actuala stema a Romaniei? Va dau raspunsul pe care-l cred eu: afara de cei care poseda cunostinte de heraldica, restul nu va putea descrie aceasta stema, rezumandu-se, in cel mai bun caz, la descrierea sumara a acvilei cu crucea in cioc si spada si buzduganul (sceptrul?) in gheare. Si pentru acest motiv apreciez parerea unor colegi ca pastrarea elementelor din stema predecembrista nu inseamna nostalgie ci evolutie. Evolutia incepe de la un anumit nivel (sa zicem cel din 1990) si continua pe baze progresiste. Ori, actuala stema ne-a aruncat cu jumatate de veac inapoi. Tabula rasa! Fara sa mai comentez faptul ca, din punct de vedere economic, saltul inapoi este de aproape un veac.
Forums
si convingerea in adevarul celor sustinute. Cred in virtutile dialogului, chiar ale celui purtat pe ton patimas, atat timp cat ne mentinem in limitele create de civilizatie iar discutia nu devine contondenta. 
