Pentru ca in sectiunea MApN nu am gasit un thread pur de marina, dau link-ul aici, referitor la vechiturile SH luate de la englezi. Cam la fel se vor petrece lucrurile si cu F16 SH?
COSTISITOR. „Regele Ferdinand'' şi „Regina Maria'' au înghiţit anul trecut 2,8 milioane lei pentru reparaţii Fregatele englezeşti se strică de cinci ori pe an
Obligaţiile asumate de statul român în cadrul NATO încep să devină o problemă pentru forţele navale. Şi nu din punct de vedere al pregătirii echipajelor, calificativele obţinute de marinarii militari la certificările NATO fiind mai tot timpul „foarte bine", ci pentru că cele două fregate achiziţionate de la englezi încep să-şi arate vârsta.
Numai anul trecut, „Regele Ferdinand" şi „Regina Maria" au intrat la reparaţii de cinci ori, prima navă deţinând recordul în materie de reparaţii: după ce a revenit din misiunea din Libia (august 2011), fregata a avut nevoie de reparaţii în valoare de 274.899,97 lei, care au constat în reparaţie şi centraj ansamblu generator motor din grupul energetic M2, iar pe 22 decembrie anul trecut Compania Naţională Romtehnica SA a atribuit un contract privind reparaţia capitală motor auxiliar de la bordul fregatei. Asta după ce, în primăvara lui 2011, aceeaşi fregată a făcut obiectul unor lucrări de reparaţii. În ceea ce priveşte „Regina Maria", aceasta a făcut obiectul a „doar" două lucrări de reparaţii anul trecut, în primăvară şi în septembrie. Devizul total al acestor lucrări de reparaţii este de 2.831.296 milioane de lei.
Gurile rele spun că acesta nu este decât începutul, pentru că toate instalaţiile şi compenentele hidraulice de la bordul navelor trebuie supuse unor revizii periodice, iar industria românească nu asigură mai nimic din ce le trebuie fregatelor. Această situaţie este pe undeva normală dacă ţinem cont de faptul că fregatele au o vârstă venerabilă, respectiv una 25, iar cealaltă 24 de ani şi, conform uzanţelor din marină, durata de serviciu a unei nave este de aproximativ 30 de ani. Altfel spus, navele se apropie de pensie, iar instalaţiile de bord cedează din ce în ce mai des. Rămâne însă întrebarea de ce reprezentanţii statului români care s-au ocupat cu achiziţia nu au luat în calcul aspectele enumerate mai sus atunci când au negociat preţul, considerat de specialişti drept mult prea mare pentru două nave care rugineau de ani buni în parcul rece al marinei regale britanice.
144 milioane euro pentru două... ţinte navale
Povestea celor două fregate a început imediat după 2000, atunci când marina militară a început căutarea unor nave capabile să desfăşurare misiuni la mare distanţă. La acea dată singura care îndeplinea aceste condiţii era fregata „Mărăşeşti". Fregatele au fost cumpărate de România în 2003. La momentul achiziţiei, navele aveau o vechime de 16, respectiv 15 ani şi fuseseră scoase din uz de către Royal Navy. Afacerea s-a desfăşurat prin intermediul firmei BAE Systems, care a cumpărat navele la preţ de fier vechi, cu mai puţin de 200.000 de euro bucata, ulterior vânzându-le României după revitalizare cu 180 de milioane de dolari. Aici urmează partea interesantă. În 2002, factorii de decizie ai Ministerului Apărării din Marea Britanie au aprobat un plan de utilizare a fregatelor de tipul 22 (clasa din care face parte „Regele Ferdinand" şi „Regina Maria") drept ţinte navale pentru antrenamentul celorlalte nave militare. Măsura a fost pusă în practică doi ani mai tânziu atunci când HMS „Brave" şi HMS „Boxer" (nave soră cu fregatele noastre) au fost scufundate în oceanul Atlantic, în august 2004, în cadrul exerciţiului Hulkex. Ulterior aceste antrenamente au fost întrerupte la presiunea opiniei publice şi oamenilor politici, însă existau şanse ca şi cele două nave pe care le-am cumpărat să fie utilizate drept ţinte.
Vechimea nu este singura problemă a fregatelor. Englezii ni le-au vîndut doar cu un singur tun de bord funcţional la fiecare navă.
Cele două sisteme de apărare antiaeriană Sea Wolf, care împreună dispun de o rezervă de 72 de rachete precum şi cele două lansatoare Harpoon, fiecare cu câte patru rachete, au rămas însă la englezi conform contractului cu BAE Systems, urmând să facă obiectul unui acord separat.
Şi cum armamentul principal al acestor nave este tocmai acest complex de rachete, cele două nave sunt, din punct de vedere al puterii de foc, complet descoperite. Denumită a doua etapă de modernizare a fregatelor, echiparea cu rechete ar urma să coste peste 400 de milioane de dolari, valoarea totală a achiziţiei acestor două nave fiind de 600 de milioane de dolari. Raportat la numărul de rachete pe care îl poate ambarca fiecare navă (80), rezultă că fiecare rachetă ar avea un cost 2,5 milioane dolari bucata.
Desigur consiliul, raportat la regulament nu a avut nici o alta posibilitate.Claritatea procesiunilor, antepronuntarea, nerespectarea prezumtie de nevinovatie in principal si altele in secundar m-au calcat pe coada.Oricum decizia este una administrativa, deci urmeaza distractia, la sectia de contecios. Am avut o discutie cu un domn ofiter arma jandarmi(ofiter cu Academie, operativ toate chestiunile necesare unui pedigree bun) cu privire la actele de comandament ce pot sau nu face obiectul unei cauze in fata instantei administrative. Cu "dedicatie"- in vorbele mareului cantautor pentru domnul ofiter, academia nu tine loc cititului si cam la ce sa se asptepte Mapn-ul apropo de regulamente anulate in tot sau in parte.
"Ordin trecere în rezervă. Lipsa caracteristicilor specifice unui act de comandament militar. Posibilitatea cenzurării legalităţii lui pe calea contenciosului administrativ.
Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. j
Cuprins pe materii: Drept administrativ
Indice alfabetic: Act administrativ
Act de comandament militar.
Ordin de trecere în rezervă.
Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a din Legea nr. 554/2004, sunt exceptate de la controlul contenciosului administrativ actele de comandament cu caracter militar, adică acele acte ce se referă la probleme strict militare ale activităţii din cadrul forţelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine subordonaţilor în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau răzbi, sau după caz, la îndeplinirea serviciului militar.
Rezultă că orice alt act emis de autorităţile militare este susceptibil de a fi cenzurat de către instanţa de contencios administrativ, aşadar inclusiv ordinul de trecere în rezervă, act care în mod evident este lipsit de caracteristicile enumerate în art. 2 alin (1) lit. j) din Legea nr. 554/2004.
Î.C.C.J., Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006
Prin acţiunea în contencios administrativ – înregistrată la Curtea de Apel Constanţa la data de 29 martie 2005, CV a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, obligarea pârâtului la emiterea ordinului de trecere a sa în rezervă, în temeiul Ordonanţei de Urgenţă nr.7/1998 precum şi la plata sumelor compensatorii, potrivit vechimii avute în activitate.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa civilă nr.275/CA din 14 iulie 2005 a respins acţiunea, motivând că reclamantul nu a dovedit vătămarea dreptului său ocrotit de lege, în condiţiile în care a solicitat şi s-a apreciat trecerea sa în rezervă prin demisie, conform art.85 din Legea nr.80/1995. S-a reţinut de asemenea şi susţinerea pârâţilor privind trecerea în rezervă, ca fiind un act de comandament militar, exceptat controlului contenciosului administrativ.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a declarat recurs.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art.5 alin.1 lit.a) din Legea nr.554/ 2004, nu pot fi atacate în contencios administrativ actele de comandament cu caracter militar, adică acele acte administrative ce se referă la probleme strict militare ale activităţii din cadrul forţelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine subordonaţilor în aspecte privitoare în conducerea trupei, în timp de pace sau război, sau după caz, la îndeplinirea serviciului militar.
Orice alte acte emise de autorităţile militare, străine de necesităţile propriu-zise ale acţiunilor militare, cum ar fi şi ordinele de trecere în rezervă ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar în sensul art.2 alin.1 lit.i) din Legea nr.554/2004 şi pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.
Aşa fiind, s-a reţinut că în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu poate verifica aspectele aduse în discuţie de către reclamant privitoare la nelegalitatea actului administrativ prin care s-a dispus în legătură cu trecerea sa rezervă, recursul fiind astfel admis, hotărârea atacată casată, şi cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă."
edit: *nota: Cand spun la ce sa se astepte Mapn-ul ma refer strict la pasii procesuali ce urmeaza a fi luati nu intraznesc sa afirm o eventuala anulare a ordinului de trecere in rezerva.
Militarul protestatar din Piaţa Universităţii, după excluderea din Armată: Nu regret absolut nimic 07 feb 2012, 23:32 | RTV.net
Alexandru Gheorghe, militarul care a protestat în Piaţa Universităţii în urmă cu câteva săptămâni, spune că nu regretă nimic, din punct de vedere moral, deşi a fost exclus din Armată.
"Vă spun cu mâna pe inimă că nu regret, din punct de vedere moral, absolut nimic. Nu are cum să îmi pară rău având în vedere oamenii care m-au sunat şi m-au sprijinit apoi, pornind de la academicieni", a spus Alexandru Gheorghe la Romania TV.
"Aşa cum am recunoscut din prima seară, părăsirea de la Sibiu la Bucureşti este o încălcare a regulamentelor militare, celelalte capete de acuzare nu sunt bine documentate", a spus militarul.
El a precizat că dacă va fi dat afară din armată, va merge mai departe, până la CEDO. În prezent, el îşi desfăşoară activitatea în mod normal. Consiliul de Judecată întrunit în cadrul Unității Militare de la Câmpia Turzii a decis, luni seară, excluderea din Armată a locotenentului Alexandru Gheorghe. "Vitejia" de a se prezenta la protestele din Piaţa Universităţii în data de 23 ianuarie l-a costat cariera pe tânărul locotenent Alexandru Gheorghe.
Soarta carierei locotenentului Alexandru Gheorghe inca nu s-a decis. Subiectul a fost abordat, pe larg, in emisiunea "Sinteza zilei". Cei care nu au apucat sa vada emisiunea pot descarca inregistrarea integrala, pana pe 29 februarie, de pe LINK
Am urmărit emisiunea, şi nu mi-a plăcut, nici cum a fost "moderată" şi nici prestaţia invitaţilor. Contraamiralul Frăţilă mi-a plăcut. Restul vorbitorilor, nefiind în temă au vorbit ... vorbe. Radu Tudor nu a vorbit. Nici eu n-aş fi vorbit. Avocatul are obligaţia de a apăra clientul şi caută orice chichiţă pentru asta. Clientul, locotenentul Alexandru Gheorghe, a spus ce a avut de spus. Mai puţin un singur lucru, ocolit şi de avocat şi de client - Jurământul Militar. În "Jurământul Militar" este şi ... jur să respect legile ţării şi regulamentele militare ... Locotenentul a depus acest Jurământ. Probabil că un "regulament al consiliilor de judecată", ca regulament militar, era în vigoare şi atunci. ... dacă nu recunoaşte valabilitatea regulamentului, atunci nu recunoaşte nici valabilitatea Jurământului, care, a fost publicat în Monitorul Oficial ? ... avem o dilemă ! ... părerea mea !
@ Dl dorobanţ Nu cred că avem vreo dilemă. Se pare că legile ţării nu sunt cunoscute la nivelul MApN. Dacă în lege scrie că ordinul de constituire a unui Consiliu de Onoare, care nu are nimic secret la bază, trebuie publicat în Monitorul Oficial, şi acest aspect nu se respectă, atunci acel Consiliu de Onoare este caduc. La fel şi verdictele date de acesta. Dl Frăţilă a încercat o abureală, cum că ordinele MApN au conţinut secret şi nu se publică dar, în acest caz, unde, conform afirmaţiei avocatului, există obligativitatea publicării în MO, Dl Frăţilă dovedeşte o spoială în cunoaşterea tuturor legilor după care funcţionează instituţia pe care o reprezintă.
ALM, dilema formulată de mine este între "Jurământul militar" şi refuzul de a recunoaşte un "regulament militar" ... Dl. locotenent, la momentul acceptării Jurământului, nu a sesizat nici o instanţă despre posibilele efecte ale unui regulament nepublicat. ... Regulamentul consiliilor de onoare a fost publicat în MO, cel al consiliilor de judecată nu ...
@ Dl dorobanţ În ultimii ani nu mai sunt foarte interesat de legile care acţionează în domeniul militar, aşa că nu le prea urmăresc. Dar mă interesează ca "haina" militară să nu fie terfelită din prostie. Despre imberbul locotenent mi-am exprimat părerea la data producerii evenimentului. Acum, am văzut că există o hibă pe care o va exploata avocatul. Cam cât de caraghios ar fi dacă MApN-ul va pierde în Justiţie şi locotenentul nostru ar intra victorios pe poarta unităţii? Şi toate cu o mediatizare excesivă?
Vreau să vă spun că nu m-ar mira ca avocatul să aibă dreptate. Aveţi idee cam câte astfel de procese se pierd prin nerespectarea procedurilor? Câte despăgubiri ruşinoase sunt plătite din bugetul instituţiilor?
Din cate stiu eu juramantul nu s-a schimbat, ci incepe cu "Eu, Xulescu, jur credinta Patriei mele Romania, jur sa-mi apar Tara chiar si cu pretul vietii". Asta e partea cea mai importanta si abia apoi urmeaza partea cu regulamentele militare. Dintre care unul sau unele au fost incalcate de domnul locotenent, e adevarat. Insa el a actionat in spiritul juramantului, si chiar in litera lui, caci trebuie sa recunoastem, tara e la pamant si cei ce o conduc se fac vinovati de asta, sunt practic inamicul Patriei Nu tot ce s-a ordonat probabil de la Bucuresti sa i se puna in carca (faza cu echidistanta politica sau participarea la mitinguri politice si sindicale, vrajeli ieftine cum se zice) are si acoperire reala in regulamente zic eu. Cu alte cuvinte dupa parerea mea pedeapsa asta nu se justifica, e prea mare si are alt substrat, si anume a da un exemplu pentru cei ce gandesc la fel ca locotenentul, sa stea in banca lor. Iar domnul ALM cred ca are dreptate si generalul avocat stie legea mai bine decat contra-amiralul fara flotila.
Plus de asta, sa ne uitam un pic la noul premier, despre care am vazut tot felul de acuzatii, mai mult sau mai putin credibile (unele venite de la oameni seriosi totusi), cum ca e un fost secretar de partid la UTC, are origini evreiesti (nu ca ar fi ceva neaparat rau) si a avut/are tot felul de relatii nesanatoase sau necuviincioase (asta e rau) cu Mossadul, ungurii, fundatiile unui miliardar dubios evreo-maghiar (Soros) si chiar cu persoane de acealasi sex (uau). Din cate stiu eu, ma rog, nu prea urmaresc asa mult la TV, el a ramas si sef al SIE si e si prim-ministru in acelasi timp. Nu stiu cat de legal sau democratic e asta (cel putin in Europa sau in UE), sau probabil oamenii vad ca e criza si vor sa faca economie de personal, de ce sa aiba un sef SIE si un premier, persoane diferite, daca poate sa fie unul singur ce indeplineste ambele functii, nu? Sau probabil ambele au legatura cu organizarea alegerilor, inclusiv cu numararea voturilor din strainatate?
Sa mai mentionez si pe diversi domni generali care isi faceau campanie politica folosindu-se de uniforma militara (abia aici e clara incalcarea regulamentelor militare, dar nimeni nu pare deranjat), unul se incrunta din afise impanzite peste tot, altul impartea sarmale in fata la primarie iar fiica presedintelui defila in haina militara in public, desi nu e nici macar rezervista. La fel, toarsu' colonel sau ce era el, de la jandarmi, participa la sedinte de partid, la sediul unui partid, unde dadea raportul probabil despre manifestatii (la care participa si el, amestecat intre oameni) si primea ordine sau punea la cale strategii de reprimare (am citit pe aici ca si zilele astea jandarmii tot incearca sa sparga manifestatiile, in mod ilegal evident, hartuindu-i pe manifestanti). Numai spun ca dobitocii si hotomanii de la putere probabil au manarit demult rezerva de stat, sau o pastreaza pentru pomeni electorale, si refuza sa declare stare de urgenta in zonele calamitate, desi au murit deja peste 70 de oameni parca. Ma gandesc ce s-o intampla daca se incalzeste in ritm mai rapid vreme si se topeste mai brusc puhoiul ala de zapada.
Deodata parca nu mai suna aiurea ideea locotenentului de a prelua armata administrarea tarii pentru o luna, si organizarea de alegeri de catre armata (iar asta nu e dictatura militara cum spun unii rataciti). E mai ciudat, e adevarat, dar pare singura solutie viabila
Pentru ca in sectiunea MApN nu am gasit un thread pur de marina, dau link-ul aici, referitor la vechiturile SH luate de la englezi. Cam la fel se vor petrece lucrurile si cu F16 SH?
COSTISITOR. „Regele Ferdinand'' şi „Regina Maria'' au înghiţit anul trecut 2,8 milioane lei pentru reparaţii Fregatele englezeşti se strică de cinci ori pe an
Asta este inca o confirmare a proverbului: "Lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste".
Sau poate ca nu asta este explicatia. Poate ca englezii au vrut sa scape de vechituri intr-un mod foarte profitabil. Si atunci, in loc sa le dea la fier vechi, le-au vandut romanilor. Care ... le-au cumparat. Oare de ce?! Am doua variante de raspuns:
1) Cineva si-a luat un comision atractiv;
2) Aceasta achizitie era o clauza contractuala strecurata (a se citi "impusa statului roman") in vreun contract.
In varianta incompetentei si tradarii nu cred absolut deloc.
Am vazut si eu emisiunea, prestatia dl Fratila a fost tipica unei persoane ce trebuie sa susina anumite idei dar nu intodteanua crede in ele.Prestatia dl Panaitescu foarte buna, meticuloasa, tipica unui fost magistrat militar respectiv procuror.In opinia mea s-a produs din start o mare gresala, fara sa inceapa nici o audiere dl Fratila s-a antepronuntat lucru inadmisibil si taxat ca atare de dl Panaitescu.Greu de apreciat culpa locotenentului insa dupa indeplinirea pricedurilor consiliului de judecata pedeapsa a fost una exemplara pentru o fapta ce, consider eu, nu trebuia sanctionata direct cu tecerea in rezerva.De regula acesta sanctiune este atribuita unor acte de conduita periculoasa ce au putut produce macar niste daune serioase, niste probleme admnistrative ori ierahice serioase. Problema enuntata de dl Panaitescu este una oarecum mai veche.In trecut Codul Justitiei Militare statuta procedurile indeplinite in fata Consiliului de Judecata.Consiliul de judecata era parte a actului de justitie militara fiind prima instanta la care militarul putea apela, urcand pe scara ierahica spre tribunal militar iar apoi curtea militara de apel. Codul fiind unul accesibil publicului nu se putea pune in discutie necesitatea publicitatii actului- ca fapt divers si pentru pasionati codul a fost publicat in MOf 66 din 20/03/1937, partea I.Cu bune cu rele acest cod a fost in vigoare pana in 1968 cand a fost abrogat.Noile proceduri desconsiderau anumite principii de drept inclusiv cel al publicitatii insa avand in vedere caracterul totalitar al regimului nu putem avea prea multe doleante cu privre la acest aspect. Problema pusa de dl Panaitescu este una simpla si logica, nu neaparat o "chichita" juridica. Avand in vedere caraterul public al legii, domnii au ramas la vechile mentalitati ce spun ca in justitia militara nu-si baga nasul toata lumea.Fundamnetal gresit daca avem pretentii de UE si de democratie.Un act, prin care o persoana este judecata inclusiv disciplinar-administrativ nu poate avea decat caracter public.Justitia nu poate fi facuta in mod ascuns de norme ce sunt excluse de la aplicarea principiului publicitatii.Mai mult insusi RG8 perimte confirmarea sau infirmarea deciziei Consiliului in fata instantei de contencios administrativ.Foarte bine, cu mentiunea ca pe procedura- adica pe forma, se face constatarea unui act ce magistratul civil nu il cunoaste datatorita lipsei de principiului publicitatii.Adica discutam de o lege ce nu o putem supune controlului judiciar pentru ca nu este publica dar ea produce efecte publice. Se poate discuta pe acesta tematica la nesfarsit insa, scurt, cam asta ar fi esenta.
Am mai scrisc ceva acum putin stimp si tind sa merg si la pariu cuc ehstia asta:
truepride wrote ...
Dupa cum stiu activitatea domnului Panaitescu, sa nu cumva sa se trezeasca Mapn-ul si cu niste regulamente anulate in tot sau in parte...
Normal şi legal ar fi ca instituţiile care au structuri militare să-şi publice regulamentele care pot fi publicate. Ar fi putut să o facă până acum. Ei ştiu de ce nu au făcut-o, dar uite că ... un lucru care nu e făcut la timp produce pagube.
Forums
