....ieri am avut o intalnire cu natura si armonia ei;aproape ca uitasem cat e de perfecta! m-am asezat pe iarba cu fata catre cer si l-am privit in ochi fara sa-mi retrag privirea pentru ca mi-a permis si nu mi-a cerut nimic in schimb.....am petrecut cateva minute printre firele de iarba coborandu-mi ochii la nivelul pamantului; am stat asa incercand sa-mi intiparesc linistea pe care numai o gradina cu flori,arbusti si insecte o poate raspandi generos....privindu-le, am constientizat cat de marunti sunt oamenii in neputinta lor de a fi macar ingaduitori cu ceilalti; m-am bucurat de toata frumusetea colorata si tacuta ...mi-a fost necaz ca eu,om, sunt mai prejos decat toate astea si ca toate avantajele de care pot beneficia ma fac mai mult inferior decat mai intelept si minunat precum ma cred atata vreme cat le folosesc gresit sau fara noima...in momentele acelea, m-am impacat cu toata lumea,dar m-am intors printre oameni si m-am pierdut in naivitatea si ridicolul orgoliilor .
"Iarta-ma, Doamne: -pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut! -pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit! -pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit! -pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles! -pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat! -pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o! -pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o! -pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o! -pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o! -pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit! -pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc! -pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o! -pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne, si a Imparatiei Tale Divine! Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila si Iubirea infinita, Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina! Iti multumesc, Doamne: -pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine ! -pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului! -pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea! -pentru tot ce prin harul Tau am inteles! -pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu! -pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace! -pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne! -pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta! -pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei! -pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine! -pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te! -pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa! -pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale divine! Dumnezeu, Tatãl nostru, plimbandu-se prin casa mea imi va lua toate grijile si va vindeca toate bolile mele si ale familiei mele în Numele lui Iisus, Amin!" PREOT ILARION ARGATU iubirea_infinita.pps
"traim pe fuga, mancam pe fuga,iubim pe fuga,dormim pe fuga intre dimineata si seara e sprintul ne trezim ca trec anotimpurile peste noi...apropo e toamna anii fug si ei... ne ardem viata in birouri rigide,in zgomotul tastelor si al aparatelor de aer conditionat,inchisi in calculatoare, despre care ne amagim ca ne-ar fi ferestre spre lume visam pe google , radem pe facebook si ne dam intalnire pe mess ne traim iubirile in sms-uri si ne amagim c-am fi fericiti ne culcam cu stirile si talk-showurile, ne trezim la fel cu iluzia cunoasterii ii sunam pe cei dragi in graba, poate din automatism , ca apoi sa-i repezim , aruncandu-le in fata arogantul N-AM TIMP discutii.telefoane.nervi.resemnare,evadare evadare? alergam in sprint spre vacanta o saptamana, doua.. pauza de respiratie...niciodata detasare, insa chiar asa...cand ti-ai inchis ultima data telefonul? si apoi o luam de la capat inversunat...roboti rigizi, prizonieri in propriile vieti de parca daca ne-am oprii am pierde trenul.. caram dupa noi-povara grea- glodul prejudecatilor gandim cu viteza gandului pierdem esenta caci niciodata N-AVEM TIMP citim titluri dar uitam povestile ca sa faci parte din lumea asta, trebuie sa tii pasul cu ea acesta e pretul pe care-l platim cu totii uneori simt nevoia sa imi cer timpul inapoi.. dar ... N-AM TIMP sa fac asta! trebuie sa fug acum..undeva cineva ar putea sa ma lase in urma" Sursa : LINK
Cu foarte rare exceptii,reusesc întotdeauna sa fac tot ce îmi propun. E necesara atentie la momentul propunerii dar e perfect fezabil. Vorbesc de viata într-un mediu stabil,previzibil,predictibil. Adica normal.
Pai, sufletelule! Daca e vorba de un mediu normal... inseamna ca nu poti avea pretentii la noi. Pentru ca noi traim intr-un mediu atipic! Romanica este mereu surprinzatoare! Si viata in Romanica si mai si! Ai incercat vreodata sa aplici in Romanica un algoritm valabil intr-un mediu normal? Si cum a fost? A iesit asa cum preconizai?
Dacă eu spun că neamul ţigănesc e hoţ, puturos, cerşetor, bun de nimic, se cheamă că sunt xenofobă, rasistă, intolerantă şi înapoiată. Dacă domnul Mădălin Voicu spune că românii sunt laşi şi trădători, nu mai e nici rasism, nici discriminare, trebuie musai să fie adevăr.Share on printShare on facebookShare on twitterShare on emailMore Sharing ServicesRomânul laş şi trădător trebuie să-şi ia notiţe, să bage la cap, să-şi revizuiască atitudinea, să lucreze la îndreptarea acestor defecte majore, ca să fie pe placul unuia care nu e rrom, ci ţigan. El are voie să-şi spună ţigan, românii n-au voie. Românii trebuie să fie politically correct, ca să urmeze şi ei trendul altora mai civilizaţi, cu consum anual de săpun şi pastă de dinţi mai mare. Românul are voie în schimb să dea. Bani să dea. La stat, să dea.
Care stat, dă şi el: ajutoare sociale, alocaţii la puradei, bani de lemne iarna, mâncare şi căldură-n puşcării, să nu-ngheţe neamul viteaz şi loial al lui Mădălin Voicu. Dar, stai! Nici aşa nu e bine! Românul tot laş şi trădător e… E laş în primul rând că spre deosebire de ţiganul cu 3 Mercedesuri în curte, nu fură curent şi apă. E laş pentru că nu călătoreşte cu tramvaiul, trenul şi mai nou cu avionul pe gratis, decât în rare ocazii şi cu fundul strâns de teama controlorului, care controlor îl arde pe român dacă-l prinde, da-l iartă creştineşte pe ţigan că cică, ce dracu să-i ia… Românul spre deosebire de ţigan e laş şi pentru că trebuie să fie asigurat ca să bolească în spital, să fie operat sau să vină elicopterul după nevasta lăuză când e ţara înzăpezită, e laş că atunci când îi e foame nu se duce în grădina vecinului să-i fure găinile şi zarzavatul. E laş şi că nu-şi schilodeşte copiii ca să-i pună la cerşit şi că nu-i trimite cu mucii-n gură pe orice vreme în intersecţie să-i adune bani de băutură.
Laş mai e românul că nu integrează cum se cuvine etnia de super-oameni, că n-o educă, nu-i dă casă, masă şi bani de cheltuială, başca nevastă. Pentru că etnia ţăgănească merită: are tradiţii multiseculare şi un impact major în civilizaţia europeană, în dezvoltarea culturală, economică şi spirituală la care laşul de român, a fost întotdeauna simplu spectator şi n-a contribuit cu nimic. Românii sunt laşi pentru că în loc să fraternizeze cu derbedeii care i-au călcat de-a lungul istoriei, au stat în calea lor ca să-i primească mai târziu pe ţigani să le lumineze viaţa, să le-o îmbogăţească, dar sunt trădători pentru că nu recunosc asta. Nu recunosc că fără ţigani n-ar exista ca neam şi n-ar avea azi ocazia să fie insultaţi de un Confucius de cort al cărui singur merit e că se trage dintr-un celebru … muzicant.
Nu medic, nu profesor, nu academician. Muzicant. Urmaşul muzicantului ne scuipă între ochi pentru că-i ţinem neamul în spinare, în timp ce-şi frige porcii, găinile şi oile între maşini de lux, împodobit cu kile de aur, după care se retrage să-şi facă siesta în palate din marmură şi granit. Domnule Voicu, greşiţi… Românul nu e laş, e prost de bun. Românul nu discriminează negri, asiatici şi nici măcar pe neamurile voastre din Pakistan. Românul se fereşte de hoţi şi de tâlhari cum ştie el. Pune şapte lacăte la uşă, câine-n curte, dar nu v-au alungat niciodată aşa cum au făcut alţii. În momentele lui de vitejie şi-a permis cel mult să vă numească ţigani. C-aşa e învăţat el de când e lumea că vă cheamă, până când un domn din etnia voastră a ajuns preşedintele ţării şi-a zis că vă cheamă rromi, ca să vă creadă proştii de la care cerşiţi şi furaţi acuma prin străinătăţi, români.
Nici măcar scuze nu aşteptăm, domnule deputat Mădălin Voicu şi ştiţi de ce? Pentru că suntem laşi şi trădători, dar mai presus de asta, suntem proşti, Proştii voştri.
O doamna in varsta a murit in ianuarie, dar BCR a continuat sa o taxeze pentru lunile februarie si martie cu taxele de administrare pentru cardul sau de credit, la care a adaugat taxe de intarziere si alte comisioane lunare. Balanta contului a ajuns astfel de la 0 la aproape 60 lei. Nepotul raposatei suna la banca sa rezolve problema: Nepotul: V-am sunat sa va spun ca bunica mea a murit in ianuarie.
BCR: Contul nu a fost inchis, iar taxele de intarziere si comisioane se aplica in continuare. Nepotul: Poate ar trebui sa trimeti contul catre recuperare.
BCR : Deja am facut acest lucru, de vreme ce au trecut doua luni. Nepotul: Ce vor face cei de acolo cand vor afla ca este moarta?
BCR: Vor raporta contul diviziei fraude sau catre biroul de credit, sau poate ambele lucruri. Nepotul: Credeti ca Dumnezeu se va supara pe bunica ?
BCR : Pardon?!!! Nepotul: Ati inteles ce v-am spus eu, partea cu faptul ca a murit?
BCR : Domnule, trebuie sa vorbiti cu supervizorul meu. Supervizorul preia discutia cu clientul Nepotul : V-am sunat sa va spun ca a murit in ianuarie.
BCR : Contul nu a fost inchis si taxele de intarziere si comisioane se aplica in continuare. Neputul: Vrei sa spuneti ca veti recupera banii din proprietatile ei?
BCR: Sunteti avocatul ei? Nepotul : Nu, nepotul. Ii da datele de contact ale avocatului.
BCR: Puteti sa ne trimiteti un fax cu certificatul ei de deces? Nepotul : Da.. Dupa ce ii trimite faxul: BCR : Sistemul nostru nu este setat pentru aceasta situatie, moartea. Nu stiu cu ce pot sa va ajut mai mult. Nepotul : Daca reusiti sa rezolvati situatia ar fi perfect. Daca nu, puteti continua sa o taxati. Nu cred ca o mai deranjeaza. BCR : Taxele de intarziere si comisioane vor continua sa se aplice. Nepotul: Vreti noua ei adresa la care sa trimiteti facturile?
BCR Ne-ar ajuta. Nepotul : Cimitirul Sf. Vineri, Alea 29, lotul nr. 69.
De când BCR a fost preluată de austrieci (cred că de nişte borfaşi din Austria) se întâmplă tot felul de "minuni". Una dintre "minuni" a căzut în capul meu. Povestea: Cu ani în urmă am avut nişte colaborări pe Programe Naţionale. Mi-au aprobat nişte sume cu care să cumpăr nişte programe CAD dar eram condiţionat de deschiderea unor conturi separate, în care să nu se facă alte operaţii. Bun şi aşa! Am deschis două conturi secundare la contul principal şi am aşteptat paralele. Între timp MCT s-a sucit şi mi-a comunicat că voi primi banii de la titularul proiectelor. M-am dus la bancă şi am cerut inchiderea conturilor secundare, ştiind că sunt generatoare de comisioane. Operatoarea care administra conturile mele a bălmăjit ceva pe tastatura postului de lucru şi mi-a spus fericită: gata! Trecut-au anii şi lunar ridicam extrasul de cont de la drăguţa de BCR, unde figura doar un cont activ. A venit şi momentul să-mi iau "la revedere" de la BCR. -- Bună ziua! -- Vă răspundem după ce achitaţi comisionul de "bună ziua"! (glumesc amar) -- Am venit să lichidez contul ROxxxx....x! -- Imediat! După ceva timp vine şi răspunsul: -- Aveţi de încasat X lei şi de plătit 200 de lei! -- Ha! Pentru ce 200 de lei? -- Întreţinerea contului secundar 2 şi penalităţi! M-a luat cu ameţeală şi mi-a venit cheful de scandal. Am continuat discuţia cu şeful sucursalei: -- Contul secundar a fost închis acum "n" ani! -- Ba n-a fost închis! Aveţi vreo dovadă că aţi solicitat închiderea contului? N-aveam! Totul fusese verbal. Dar mi-a venit ideea salvatoare: -- Bine, n-am dovada! O aveţi dvs! -- ???? -- Vă rog să-mi arătaţi un singur extras de cont în care să apară şi contul secundar. -- Mda, este o greşală a operatoarei, dar trebuie să plătiţi. -- Grrrrrr ... Bine, să fie pomană pentru sufletul lu' tata!
Concluzia personala: tineti-va departe de orice sistem românesc (sau strainez implantat în România,ca e tot un drac: se face româneste). O mare linistita si calduta si un nivel al vinului mentinut la cel al marii. Pentru suflet...
...ca esti carcotas cateodata mereu ,mai treaca-mearga! dar sa fluturi niste imagini d-astea ( si altele pe alte threaduri) cu gust si miros de vacanta, relaxare, liniste .... e mai mult decat o pedeapsa, pentru mine cel putin! te urasc pe pagina de suflet acum,cand am intrat in casa dupa 12 h de munca si visez la odihna, mancare,somn(ca orice muritor de rand)si vad asa ceva....nu stiu daca-mi trece...
N-am nici un merit personal : relieful si clima sunt astea care sunt. S-au orientat mai bine francii decât dacii,si profit si eu de pe urma lor.
Altfel (vorbesc despre Franta,ca asta e ce cunosc din trait) : acum sunt o multime de meserii la liber (inclusiv cea de politist,medic,profesor,inginer,etc !!!) pentru cetatenii români. Se pot transfera vechimile în munca,contributiile sociale,drepturile la somaj,etc. Singurul impediment este limba,dar asta e normal (nici noi nu suntem prea îngaduitori cu cetatenii nostri care au un accent unguresc,de pilda). Asa ca vin rece,mare calda,maslini,soare si viata normala sunt perfect la îndemâna oricui doreste. Doar sa vrea. Atât !
Forums
dar e perfect fezabil. Vorbesc de viata într-un mediu stabil,previzibil,predictibil. Adica normal. 
