Proiect SEMPER FIDELIS
  • Prima pagina
  • FORUM
  • Despre noi
  • Statut
  • Galeria foto
  • Download-uri

Remember me      Forgot password?    Signup

Forums

Proiect SEMPER FIDELIS :: Forums :: Securitate nationala :: General
 
<< Previous thread | Next thread >>
Noua viziune de GEOPOLITICA ACTUALA
Go to page
  <<        >>  
Moderators: ex-ad, colonelul, echo, truepride, dorobant, spk, Radu89, Pârvu Florin, justme, Mihais, Resboiu
Author Post
ex-ad
Fri May 21 2010, 12:42PM
nosce te ipsum

Registered Member #1
Joined: Tue Feb 28 2006, 11:26AM

Posts: 4678
Thanked 67 time in 37 post
parerea mea este sa va opriti amindoi cu textele din carti si din articolele de pe net si sa nu mai postati prin toate topicurile prin care nimeriti cu mouse-ul... surry - "numi" se scrie cu un singur i, domino - nu exista "izbugnire" ci "izbucnire"... si va mai pot da citeva zeci de astfel de exemple din postarile voastre...

cititi regulile, scrieti corect romaneste si incetati sa mai polutati acest forum cu postari fara consistenta si fara relevant pentru subiectele in discutie.

valabil pentru toti ceilati care procedeaza la fel si care, daca mai continua, se vor alege cu avertisment.

multumesc.
Back to top
1 User said Thank to ex-ad for this Post :
 ŽELJKO (23 Feb 2015, 09:23)
Surry
Fri May 21 2010, 12:46PM
Cogito
Registered Member #1945
Joined: Mon Jul 06 2009, 11:35AM

Posts: 526
Thanked 1 time in 1 post
ok ex-ad o sa imi schimb iar tastatura fara diacritice,ca sa nu mai scriu aiurea!

[ Edited Fri May 21 2010, 12:48PM ]
Back to top
domino
Fri May 21 2010, 01:04PM
Registered Member #2954
Joined: Sun May 16 2010, 09:42PM

Posts: 36
Thanked 0 time in 0 post
asa se intampla cand scriem cu "patos", ne mai scapa cate-o boaba:)..nu o sa se mai repete.
Back to top
un jandarm
Fri May 21 2010, 03:24PM
un jandarm
Registered Member #1163
Joined: Wed Aug 13 2008, 06:51PM

Posts: 1913
Thanked 2 time in 1 post
Ne asteapta vremuri critice/unii deja le traim...
Si iata ca viziunea noastra geopolitica nu poate sa renunte de la sustinerea cu efective si tehnica de lupta conflicte scuzati misiuni de mentinere a pacii pe diferite teatre de operatii...
Ce rost are sa cheltuiesti atat si sa accepti sacrificarea atator vieti eu nu vad.
Traim in Criza si toti ar trebui sa suportam in mod egal greutatile acesteia...
Back to top
Morocanosu
Fri May 21 2010, 03:41PM
Registered Member #1992
Joined: Fri Jul 24 2009, 06:31AM

Posts: 240
Thanked 7 time in 5 post
Hallelujah, ex-ad... Multumesc din suflet. Trebuia sa le-o spuna cineva. Demult...
Back to top
msimula
Thu Feb 19 2015, 01:14PM
Registered Member #2287
Joined: Mon Nov 16 2009, 01:53PM

Posts: 1037
Thanked 84 time in 61 post
"Ce se întâmplă acum în Ucraina este consecinţa ambiguităţilor acelui acord de pace de la Minsk. A fost, mai degrabă, un acord de armistiţiu, sau un armistiţiu într-un acord, care nu a fost acord de pace. M-aş întoarce la poza României în acest moment, în acest context, pentru că ce se întâmplă în Ucraina este doar una dintre părţile fotografiei. România are 600 de km frontieră cu Ucraina, o Ucraină care este măcinată de o criză din care nu va ieşi uşor, sau nu va ieşi chiar dacă războiul se va termina. Avem o Republică Moldovă care, în acest moment, a ales un guvern cu sprijinul Partidului comuniştilor şi, din acest moment, avem în Republica Moldova un guvern controlat de Vladimir Voronin şi partidul domniei sale. Pe partea de vest avem o Ungarie vizitată proaspăt de către preşedintele Putin - prima vizită pe care Putin o face în Occident, după ce s-a întâmplat în Ucraina şi Crimeea. Prin urmare, un semn către Vladimir Putin că nu este chiar atât de respins de UE, mai ales că este invitat şi merge într-o capitală europeană euroatlantică, în care fusese anterior cancelarul Angela Merkel. Parteneriatul acesta între Budapesta şi Moscova se desfăşoară azi practic sub cele mai bune auspicii. Suntem într-un caz în care România ar trebui să se uite mai atent, mai aplecat şi mai strategic la ce i se întâmplă în vecinătate, pentru că mizele interne devin, în comparaţie cu acest tablou, extrem de consumatoare de resurse. Şi România, în acest moment, nu-şi poate consuma resursele pentru că va avea pe termen mediu şi pe termen lung provocări la care probabil că în acest moment nu se gândeşte cu suficientă aplecare. Ce s-a întâmplat la Budapesta, ce se întâmplă la Chişinău şi în Ucraina este poza viitoarei provocări a României, dincolo de bătălia internă. Avem un război neostoit în Ucraina, un parteneriat ruso-maghiar în Budapesta şi un guvern controlat de Federaţia Rusă prin intermediul partidelor comuniştilor în Republica Moldova", a spus Dan Dungaciu.

"Nu cred că cineva şi-ar fi putut imagina anul trecut un scenariu mai complicat pentru o Românie care va trebui, în această regiune, să rămână şi să fructifice, dacă poate, ceea ce are ea strategic mai important, respectiv parteneriatul strategic cu Statele Unite. În acest moment, devine imperativ ca acel parteneriat să fie asumat pentru că în regiunea noastră, în Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, prezenţa economică a Federaţiei Ruse şi parteneriatul pe care Rusia îl face economic cu aceste state devine şi aceasta o realitate. Suntem, într-un fel, singuri într-o regiune în care toată lumea îşi construieşte parteneriate strategice, inclusiv economice, şi în care România se pare că ce are pe hârtie ca potenţial nu reuşeşte să fructifice. Va fi o mare provocare pentru România", a mai spus Dungaciu.

Sursa: Realitatea.net
Dan Dungaciu
Back to top
1 User said Thank to msimula for this Post :
 ŽELJKO (20 Feb 2015, 19:08)
chimistul
Sat Feb 21 2015, 12:35PM
Registered Member #1234
Joined: Fri Oct 17 2008, 06:47PM

Posts: 603
Thanked 149 time in 96 post
O ipoteză plauzibilă ....ramâne de urmărit primul pas : provocările

Gen. Degeratu: Rusia ar putea lovi Romania, ca sa puna la indoiala capacitatea de reactie a NATO

Generalul in rezerva Constantin Degeratu, fost sef al Marelui Stat Major al Armatei, afirma ca Rusia va incerca sa testeze sau sa duca in derizoriu NATO prin lovirea sau chiar ocuparea unui stat membru al aliantei nord-atlantice, printre tarile vizate putand fi si Romania.

Generalul a declarat la Digi24 ca recentul acord de la Minsk este o victorie morala, politica si militara pentru presedintele rus Vladimir Putin, care pregateste noi actiuni menite sa testeze capacitatea NATO de a pune in aplicare articolul 5 al tratatului.

Conform tratatului, daca un stat membru NATO este atacat, alianta trebuie sa riposteze. Articolul 5 a fost deseori invocat dupa izbucnirea crizei din Ucraina, inclusiv de fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu.

Generalul Degeratu afirma ca Vladimir Putin doreste "neutralizarea completa a Ucrainei" si "trimiterea in derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO".

"Acesta ar fi punctul 2. Punctul 1 l-au realizat, extinderea la Marea Neagra prin Crimeea. Punctul 3 probabil este cel care ar urma - punerea in discutie a capacitatii de actiune potrivit Articolului 5 (din tratatul NATO, n.red.). Probabil ca Rusia va incerca sa demonstreze ca Articolul 5 nu functioneaza sau nu functioneaza pentru toti si nu asa cum isi imagineaza unii", a spus Constantin Degeratu la postul de televiziune citat.

In context, fostul sef al Statului Major al Armatei a vorbit si despre o posibila provocare venita din partea Rusiei, menita sa demonstreze ca alianta nord-atlantica nu poate reactiona in timp util. Un posibil scenariu ar fi ocuparea sau lovirea unui teritoriu sau a unei tari, printre variantele luate in calcul la Moscova fiind Estonia si Romania.
In cazul nostru, gen. Degeratu afirma ca "nu se pune problema ocuparii unui teritoriu", ci doar "scoaterea unui teritoriu de sub controlul fortelor guvernamentale".

Provocarea ar putea consta in "insamantarea unor miscari separatiste care ar pune Romania in incapacitate de actiune a NATO cu o interventie de tipul Articolului 5", spune Constantin Degeratu.

In plus, acesta atrage atentia ca problemele aliantei nu ar fi doar de ordin militar, ci si politic, in conditiile in care Rusia are relatii din ce in ce mai stranse cu state care sunt si in UE si in NATO.

"In primul rand e vorba de un vot, iar un vot e o chestiune politica. Liderii politici din NATO nu au mandat popular pentru angajare militara. Sunt sigur tari care n-ar putea vota pentru actiune militara acum: Ungaria, Grecia, Bulgaria. Altele ar fi cu siguranta reticente", a mai spus Constantin Degeratu.

LINK
Back to top
1 User said Thank to chimistul for this Post :
 alin (22 Feb 2015, 16:23)
msimula
Sun Feb 22 2015, 02:08PM
Registered Member #2287
Joined: Mon Nov 16 2009, 01:53PM

Posts: 1037
Thanked 84 time in 61 post
O fi bine, o fi rau, doar cateva comentarii.
Pana si d-ul Gen. Degaratu este la fata ipotezelor si nu este de condamnat, numai ca altii lucreaza cu lucruri concrete, mai ales cand vine vorba de S.N. .
Trebuie, la rece, stabilit cine a bagat batul prin gard in toata aceasta daravela.
In Crimeea dintotdeauna au fost baze militare terestre si navale ruse, deci nimeni nu s-a extins mai mult decat era in zona Marii Negre, in schimb s-au ascutit ceva sabii, iar fie vorba istoriei, Crimeea a fost dintotdeauna a rusilor, iar ei se pare c-au avut informatia ca s-ar putea s-o piarda cu baze cu tot.
Nimeni nu stie ce va intentiona Rusia in urmatoarea perioada, dar sigur atata timp cat altii agita apele si rostesc judecati de valoare, Romania trebuie sa fie “pe faza” cu ce mai dispune.
Foarte multi strategi au subliniat faptul ca Romania trebuie(a) intotdeauna sa se bazeze pe ea insasi si sa nu se lase pe mana altora indiferent de aliante.
Am ajuns in ziua de astazi ca toate previziunile predecesorilor d-lui gen. Degeratu sa se adevereasca. Trebuie sa fim foarte realisti ca nici cele doua viitoare escadrile de F-16 nu vor folosi mai mult decat pentru o politie aeriana eficienta, ca sa nu mai amintesc de altele. Parerea unanima, europeana, este aceea ca nimeni nu doreste o degradare a situatiei in aceasta zona.
Back to top
1 User said Thank to msimula for this Post :
 alin (22 Feb 2015, 16:23)
Mihais
Sun Feb 22 2015, 09:01PM

Registered Member #2323
Joined: Mon Nov 30 2009, 11:22PM

Posts: 3943
Thanked 457 time in 321 post
Parerea mea este ca unii domni generali si-au pierdut capul.Se tot vehiculeaza chestia asta cu provocarea la adresa NATO.Rusia,in mareata ei strategie,care intre noi fie vorba,nu e in stare sa castige in fata unei adunaturi de voluntari inapti si slab inarmati,pe ceea ce e de facto teritoriu national rusesc,ar ataca NATO.
Ar fi calculat ei ca e posibil ca NATO sa nu reactioneze eficient si sa se discrediteze.E posibil sa fie asa,dar e mult mai posibil sa fie invers.NATO sa reactioneze.Si atunci,Maica Rusie cum apare?Intarita,mareata,sau facuta de cacao?
Se zice ca omuletii verzi ar face si ar drege.E posibil sa faca si sa dreaga,dar nici un guvern NATO nu sta sa dezbata public unde-si trimite fortele speciale.Americani,polonezii si britanicii cel putin ar trimite in 8 ore unitati FOS,indiferent ca e Letonia,Estonia sau Romania.Daca restul tarilor NATO ar trimite ceva e de bine,dar daca cele 3 amintite ajung.Si ce ne facem,dragi tovarasi,cand a incepe sa fie capturati zeci de flacai din Spetsnaz?

Din acest motiv,Rusia nu va ataca vreo tara NATO si nici nu va incerca sa discrediteze nimic.Parerea mea e ca nu balticii sunt vizati,nici Romania(cel putin nu serios)ci Ucraina si Moldova sunt tinta.Amenintarea cu atacarea NATO e maskirovka,iar cine o tot trambiteaza face jocul flacailor din SVR si GRU.
Moldova,daca e sa fie ceva,ne atrage si pe noi,fie si numai pt. ca avem 1 milion de cetateni acolo.Dar daca e sa fie cu reactie,va fi tot la nivel de servicii.
Back to top
3 User said Thank to Mihais for this Post :
 narcis ionut (23 Feb 2015, 00:15) , ŽELJKO (23 Feb 2015, 09:24) , Karpov (08 Apr 2015, 22:04)
chimistul
Tue Feb 24 2015, 09:46AM
Registered Member #1234
Joined: Fri Oct 17 2008, 06:47PM

Posts: 603
Thanked 149 time in 96 post
Este Romania in razboi "hibrid"? Ungaria, destabilizatorul NATO? Interviu cu Dan Dungaciu

O Budapesta asistata de Moscova si nesanctionata de spatiul euroatlantic devine o amenintare regionala, avertizeaza analistul Dan Dungaciu, subliniind faptul ca este pentru prima oara cand un stat din interiorul UE si NATO "joaca la doua capete", si cu Estul si cu Vestul.

ntr-un interviu acordat Ziare.com, Dan Dungaciu, presedintele Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) si al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explica ce este razboiul hibrid (cazul Ucrainei fiind unui "de manual"), si afirma ca problema esentiala a NATO in acest moment este lipsa unor "raspunsuri hibride".

"NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura", spune Dan Dungaciu, exprimandu-si opinia ca una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta a fost "viitorul rol destabilizator jucat de Ungaria in regiune".

Se vorbeste in ultima perioada tot mai mult despre "razboi hibrid". Explicati-ne pe scurt ce inseamna si daca se poarta astfel de razboaie in acest moment?

Sintagma "razboi hibrid" e un concept care nu are o definitie unanim acceptata si, pana recent, nu figura in doctrine militare sau de securitate. E ca si cu asa numitele "conflicte inghetate" - nu e clar ce inteleg prin ele cei care utilizeaza sintagma.

In esenta, "razboaiele hibride" sunt razboaie nedeclarate de catre state, respectiv sunt acele confruntari in care componenta militara nu este asumata explicit si nu este in niciun caz singulara. In razboiul hibrid, esentiale nu sunt doar slabiciunile militare, ci mai ales cele societale, adica cele non-militare, pe care cel care genereaza agresiunea incearca sa le fructifice: tensiuni etnice, institutii slabe si corupte, dependenta economica/energetica etc.

Bazat pe aceste slabiciuni, un razboi hibrid comporta actiuni diverse, de la terorism la propaganda mediatica, trecand prin actiuni militare neregulate si neasumate.

Un stat slab este tinta predilecta a unui razboi hibrid. Stat slab inseamna stat fara institutii puternice, cu cetateni dezangajati fata de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potentiali inamici, macinat de coruptie, deci usor de infiltrat la nivelul deciziei strategice.

Cazul Ucrainei este "de manual": o minoritate rusa dezangajata fata de Kiev, coruptie endemica, servicii si armata infiltrate si aflate pe alte state de plata, dependenta economica de Rusia, mai ales energetica.

Razboiul hibrid este agresiunea care, ca o ciuperca, creste pe un mediu deja carent pe care, treptat, il ia in posesie. Doar ca samanta e aruncata din exterior.

Presa joaca un rol in acest razboi?

Da. Presa joaca un rol in orice tip de razboi, dar intr-un razboi hibrid, nedeclarat, rolul ei este si mai semnificativ.

Dar nu trebuie sa exageram. In sociologie exista la un moment dat o teorie despre efectele mass-media in termeni de "injectie": cum se constata o problema (o "boala"), se injecteaza o campanie media si opiniile cetatenilor sunt modificate radical. Aceasta teorie a mass-media ca "injectie" este, evident, falsa prin exces.

Sigur ca postul de televiziune Russia Today conteaza si influenteaza opiniile intr-o anumita masura, dar e o naivitate sa crezi ca Viktor Orban a ajuns adeptul "democratiei neliberale" si admiratorul Rusiei lui Putin pentru ca sta toata ziua cu ochii atintiti la Russia Today! La fel si electoratul maghiar, care il gireaza inca copios pe Orban si care nu s-a aratat deloc deranjat de vizita presedintelui rus la Budapesta.

Sunt statele NATO amenintate de razboaiele hibride? Cum se pot apara ele?

Razboiul hibrid necesita un raspuns hibrid. Asta este problema esentiala a NATO in acest moment. Are capacitati sa raspunda la asemenea provocari? Are NATO "raspunsuri hibride"? In acest moment, nu.

NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura. Liderii NATO au simtit demult problema, inca de pe vremea Summitului NATO din 2014 de la Talin, unde, confruntati cu criza energetica declansata de oprirea gazului catre Ucraina si Europa de catre Rusia, s-a propus activarea Articolului 5 pe agresiune energetica impotriva unui stat NATO.

Nu s-a operationalizat aceasta solicitare, caci nu existau mijloace pentru asta. La ultimul Summit NATO din Tara Galilor de anul trecut s-a operationalizat si securitatea cibernetica, ca pilon de securitate asumat ca atare, deci care presupune masuri concrete de preventie si riposta. Dar, dincolo de asta, mai sunt multe de facut. Discutiile sunt in curs.

Cum comentati declaratiile cu privire la un posibil atac asupra unei tari NATO de catre Federatia Rusa?

Nu cred ca e vorba despre agresiuni militare clasice. E un risc de evaluare aici, cred eu. Cand ai in mana un ciocan, toata lumea ti se pare un cui. Cam asa e si cu planificarea strategica...

Nu vad in acest moment un razboi declarat sau asumat intre Rusia si NATO. Dar vad alte tipuri de confruntari.

Din punctul de vedere al razboiului hibrid, cele mai fragile tinte in acest moment sunt statele baltice. Agresiunea asupra lor se va putea face prin actiuni care vor viza minoritatile ruse masive din aceste state, mai ales Estonia si Letonia. Va fi propaganda prin media, vor fi si actiuni politice, nesupunere civica, proteste ale minoritarilor. Acela va fi, eventual, punctul de plecare.

Or, aici, la acest nivel, NATO nu are ce face. Rusia nu va declara, deci, razboi unui stat NATO, dar asta nu inseamna ca unele dintre aceste state nu se afla pe lista ei.

In Romania se scrie acum "Strategia nationala de aparare a tarii" - prerogativa prezidentiala. Este de urmarit cum se va raporta decidentul la razboiul hibrid si la mijloacele de reactie fata de el. Va fi o miza importanta a viitorului document al presedintelui Iohannis.

Este Romania o tinta?

Nu cred in ipoteza unei agresiuni militare clasice impotriva Romaniei, dar ideea unui razboi hibrid - prin terti, nu neaparat prin Rusia nemijlocit, care nu are o minoritate de asalt aici - nu e neplauzibila.

Dumneavoastra cum credeti ca a receptionat premierul Viktor Orban declaratia din ianuarie a speakerului Dumei de Stat care cerea Comisiei de politica externa sa cerceteze daca "anexarea" estului Germaniei de catre Germania de Vest a fost legala?! Sigur ca suna, intr-o prima instanta, hilar, dar trebuie sa ne reamintim ca la Conferinta de Securitate de la Munchen, minstrul de Externe Lavrov a revenit la chestiune spunand ca "reunificarea Germaniei s-a facut fara niciun referendum".

Pentru Viktor Orban, asta e muzica pe care vrea sa o auda in urechi, iar Moscova, insidios, i-o fredoneaza de fiecare data.

Este evident pentru toata lumea ca nu a existat vreo fisura juridica in reunificarea Germaniei, iar rusii stiu asta si nu se gandesc sa destrame Germania. Altceva au ei in minte. Ce vor sa faca este sa delegitimeze tot ce s-a petrecut dupa prabusirea URSS si noua ordine instalata post-Razboi Rece.

Daca totul e ilegitim, ce mai conteaza o ilegalitate in plus, de tip Crimeea sau Ucraina?! Este o veche strategie diplomatica a Rusiei de a muta discursul din zona responsabilitatii Moscovei in zona lui "si voi, Vestul, faceti la fel, noi nu facem decat sa va urmam".

Simpla redeschidere a dosarului "legitimitatii" post Razboi Rece ar fi, pentru Rusia, un succes. Pentru ca cei care sunt gata sa preia muzica aceasta si sa o multiplice sunt pregatiti. Iar unul dintre difuzorii regionali este Budapesta.

Eu cred ca, desi nu s-a comentat acest aspect, viitorul rol de destabilizator jucat de Ungaria in regiune a fost una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta. De aceea, Romania trebuie sa fie extrem de atenta cum isi gestioneaza de aici inainte proiectele.

La ce va referiti?

Ma refer la toate proiectele statale, dar, in particular, la unul care presupune o zguduire administrativa de proportii, respectiv reforma administratiei si regionalizarea, prin modificarea Constitutiei. Eu cred ca ambele proiecte trebuie sa mearga mana in mana.

Sunt proiecte enorme, esentiale pentru statul roman, echivalente, pe plan intern, cu ceea ce a insemnat integrarea euro-atlantica a Romaniei pe plan extern. Doar ca, indraznesc sa spun, daca integrarea euro-atlantica nu antrena efecte negative negestionabile pentru Romania, acest amplu proces de reforma interna, da!

Sugerati ca nu trebuie facute?

Nu spun ca aceste lucruri nu trebuie facute. Consider insa ca trebuie constientizate mizele si efectele. Ca sa gestionezi procesele de decentralizare si regionalizare ai nevoie de un stat puternic. Este Romania, in acest moment, asa ceva? E de discutat.

Un lucru mi se pare evident: niciun partid din Romania, singur, nu trebuie sa inceapa acest proces pana cand nu va exista un consens suprapartinic de tip Snagov, cel care a asigurat consensul pentru integrarea euroatlantica.

Are vreo legatura discutia despre regionalizare cu "razboiul hibrid" in care Romania ar putea sa fie implicata?

Teoretic, nu. Practic, da. De aceea, cred ca e nevoie de o dezbatere mai ampla la nivelul societatii romanesti. Sunt institutiile statului roman capabile sa gestioneze provocarile interne si, mai ales, cele externe ale procesului de regionalizare?

Sa nu uitam ca Romania va declansa acest proces intr-un context regional extrem de periculos, marcat, cu precadere, de o presiune ruso-maghiara pe statul roman care va fi, poate, fara precedent.

Budapesta, singura, nu a fost niciodata o amenintare pentru Bucuresti. O Budapesta asistata insa de Moscova devine periculoasa. Dar o Budapesta asistata de Moscova si nesanctionata de spatiul euroatlantic devine o amenintare regionala!

Iar noi ce vedem? Vedem o Ungarie care joaca la doua capete, si cu Estul si cu Vestul, un soi de "vitel destept" de tip Kucima, Voronin sau Ianukovici, dar de data asta din interiorul UE si NATO! Si care, in pofida faptului ca premierul Orban a declarat sus si tare ca admira "democratiile neliberale" de tip China sau Rusia, ajunge sa fie vizitat de cancelarul german Angela Merkel inainte de a fi vizitat de presedintele Putin, ca o cautionare in avans, parca, a gestului Budapestei de a oferi presedintelui Putin, dupa invadarea Crimeii si a Ucrainei, sansa de a iesi, din nou, in lume...

Ceva nu e in regula, parca, cu Europa noastra care isi uita prea repede propriile angajamente, valori si proiecte si care se desparte prea usor de parteneriatul cu America, singurul care ii poate conferi coerenta si eficacitate pe plan extern.

E prea simplu sa pui vina aici pe propaganda ruseasca de pe continent: Rusia este mai degraba beneficiara activa a lipsei noastre de consecventa in interior si a lipsei de proiect a institutiilor europene in exterior.

LINK

Back to top
chimistul
Wed Feb 25 2015, 09:11AM
Registered Member #1234
Joined: Fri Oct 17 2008, 06:47PM

Posts: 603
Thanked 149 time in 96 post
Câteva precizări bine venite ! Mulţumim Mi-am permis să subliniez ultima frază ....

Razboiul hibrid pentru public

Publicul românesc, la fel ca și cel european, de altfel, ar trebui să fie interesat de ceea ce este războiul hibrid, cel puțin din trei motive. Primul și cel mai evident motiv ar fi că războiul hibrid este o realitate de care publicul află în mod constant, în aceste zile, din mijloacele de informare în masă tradiționale și noi. De cele mai multe ori, cei care îi spun publicului despre războiul hibrid evită să îl și definească ori să îl explice, atunci când aduc vorba despre el, așa că publicul poate fi adus într-o situație de nedumerire ori confuzie, în loc să fie mai bine informat.
Al doilea motiv, ceva mai puțin evident, ar fi că cei pe care publicul i-a investit cu puteri în numele său, în special cu puterea politică și cu cea militară, operează din ce în ce mai frecvent cu acest concept de război hibrid la locul lor de muncă publică și, în consecință, pentru a-și putea exercita funcția naturală de control asupra celor ce aplică puterile statului în numele său, publicul este obligat să știe despre ce este vorba cu tipul ăsta de război hibrid.
În fine, publicul românesc, la fel ca și cel european, ar trebui să fie interesat de ceea ce este războiul hibrid pentru că este deja agresat informatic și chiar psihologic de unii dintre actorii internaționali ce practică un asemenea tip de război și care, astfel, devin surse ale amenințărilor de tip hibrid pentru acest public.
În ceea ce mă privește, sunt motivat să scriu acest material nu atât din datoria cetățenească a celui care știe ceva de a spune și celorlalți concetățeni ceea ce știe el, pentru că le-ar prinde și lor bine să afle, cât din constatarea că alți formatori de opinie români și europeni se referă la acest subiect ca și când ei ar ști ce este cu acest concept de război hibrid, deși este evident că ei nu știu nimic, sau nu știu bine. Ceea ce mie nu îmi place că se întâmplă.
În termenii cei mai simpli, războiul hibrid este acel război dus de una dintre părțile beligerante atât cu mijloace convenționale militare, cât și cu mijloace non-convenționale ori non-militare, în mod simultan.
Mijloacele militare de care vorbim aici sunt cele care nu se găsesc pe piața liberă, fie ea și neagră, ci doar pe piața specializată a armamentelor sofisticate, cum sunt lansatoarele individuale de rachete anti-aeriene ori de rachete dirijate anti-tanc. Ceea ce presupune existența a cel puțin unui stat ce este implicat în configurarea hibridă a amenințării sau chiar a războiului, fie sub formă de sponsor, fie sub formă de sprijinitor al beligerantului hibrid.
Adică, conflictul în care sunt implicați insurgenți civili nesuținuți de vreun stat recunoscut oficial nu este un război hibrid, ci unul civil sau neconvențional de la cap la coadă. Tot așa cum un război între armatele a două state nu este niciodată unul hibrid, ci unul militar, chiar dacă cel puțin unul dintre state va implica în acțiunile sale și mijloace neconvenționale sau nemilitare de acțiune, ca de exemplu partizanii disimulați în mijlocul populației civile, rețelele comerciale de telefonie mobilă, ori operațiile mediatice susținute de afaceriști civili.
Această definiție este importantă atât din punct de vedere acțional, operativ, cât și din cel juridic.
Juridic vorbind, atunci când vom analiza complexitatea hibridă a unei situații beligerante, ori de criză sau chiar numai ca amenințare, vom constata că, aproape de fiecare dată, statul care contribuie cu partea sa militară la acea realitate nu va recunoaște acest fapt. Cel mai probabil, statul acesta va apela la ceea ce se numește negare plauzibilă ori credibilă, ca traducere din englezescul ”plausible deniability”, ceea ce înseamnă situația în care oficialii unui stat declară că nu știu nimic despre implicarea unor elemente ale statului respectiv, cum sunt cele militare, în acțiunile de tip hibrid. Iar o eventuală anchetă va scoate la iveală că nu există documente ori martori care să infirme o astfel de declarație oficială.
Evident, un asemenea stat va face asta exclusiv din motive juridice, cel mai probabil deoarece situația creată este de o asemenea natură încât participarea statului în cauză poate să fie condamnabilă din punct de vedere al dreptului internațional. Pentru a evita condamnarea asta, statul în cauză apelează la intermediari care să ducă războiul în favoarea sa, ceea ce face ca întreaga forță creată pentru acest scop să aibă un caracter hibrid, de tip stat-nonstat.
Alte implicații de natură juridică derivă din faptul că beligeranții hibrizi se folosesc de mijloace civile pentru scopuri militare și acționează militar din mijlocul populației civile, în condițiile în care aceste mijloace și această populație sunt protejate de legile războiului, precum și de principiile umanitare universale.
Acțional vorbind, prin operații hibride, un stat ce altfel ar fi fost numit simplu stat beligerant încearcă să evite etichetarea lui ca atare, ceea ce dă un caracter aparte întregului război. Spațiul său terestru, aerian și maritim nu va face parte din teatrul acțiunilor militare, astfel încât obiectivele ce, din punct de vedere al operațiilor militare, s-ar califica drept ținte nu pot fi niciodată lovite. Acest stat își va păstra și inițiativa, atât cea operativă cât și cea strategică, precum și totala libertate de acțiune. El va putea alege nestingherit elementele de sprijin, de protecție a forțelor, sau chiar de luptă propriuzisă pe care să le pună la dispoziția combatanților ce luptă în folosul său, fără să aibă grija că oponenții lor ar putea să îl împiedice să o facă. Tot așa cum va putea să își aleagă momentul în care să facă ceva anume, ori să stea deoparte.
Pe lângă caracteristica generalizantă a combinației convențional-neconvențional și statal-nonstatal, s-au propus identificări ale amenințărilor, situațiilor de criză sau război de tip hibrid având la bază diferiți descriptori observabili în teren. Marea lor majoritate sunt descriptori de intensitate, de tipul eșalonului militar acțional, care este, de regulă, la nivel de companie, maxim batalion, ori de tipul nivelului de pregătire, care este mai ridicată decât a insurgenților ocazionali dar nu ajunge la nivelul profesioniștilor militari, sau de tipul echipamentelor și armamentelor folosite, care sunt mai sofisticate decât ale gherilelor și para-militarilor ce își procură aceste echipamente de pe unde pot, dar nu suficient de sofisticate cum sunt cele ale armatelor statale. Tot ca intensitate sunt descrise și operațiile psihologice ori de influențare a opiniei publice, ce sunt de mult mai mare amploare decât în cazul insurgențelor clasice, apropiindu-se destul de mult de operațiile conduse de un stat împotriva unui inamic declarat. Pe baza acestor descriptori se poate aprecia că o forță hibridă se situează spre mijlocul spectrului de intensitate al exercitării unei puterii armate.
Termenii de ameninințare sau de război hibrid, ori de mijloace hibride de luptă, au început să fie folosiți între profesioniști cam de un deceniu încoace. Statele interesate în special de contracararea, descurajarea ori dejucarea încercărilor de impunere a unei amenințări de tip hibrid, ca să nu mai vorbim de războiul hibrid în sine, au dezvoltat în tot acest timp o literatură dedicată atât clarificărilor teoretice, cât și intrucțiunilor ori recomandărilor practice de lucru împotriva unei asemenea amenințări. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO a început dezvoltarea unui concept operațional fundamental privind războiul hibrid ca amenințare din anul 2009.
Aceste eforturi teoretice sunt imperios necesare, deoarece problemele practice pe care le pune o amenințare hibridă sunt complexe și nu sunt ușor de identificat prin observație directă, fiind nevoie de o clarificare teoretică și de validarea ei prin formele recunoscute deja, cum sunt experimentele, modelările, jocurile de război, exercițiile și altele asemenea.
Până acum, literatura dedicată subiectului a încercat să pună întrebările esențiale și să propună cele mai rezonabile răspunsuri. Între aceste întrebări găsim unele ce se referă la ce caracteristici dedicate special acestui tip de război trebuie adăugate sistemelor de comandă și de control militare, ori sistemelor de integrare a diferitelor categorii de forțe și, în cazul NATO, a diferitelor state participante la constituirea unei forțe de răspuns la acțiunile hibride? Care este specificul pe care războiul hibrid îl imprimă pregătirii luptătorilor, planficatorilor și comandanților militari ce vor primi misiunea de a face față unei amenințări hibride? Ce sisteme de armamente sau de transport ori comunicații specializate pentru contracararea unui inamic hibrid sunt de achiziționat de pe piața de armamente și tehnică militară, ori trebuie solicitate producătorilor de armamente și tehnică militară?
Cea mai serioasă întrebare este dacă unei amenințări de tip hibrid poate să i se răspundă cu contramăsuri tot de tip hibrid, ori dacă un război hibrid poate fi contracarat cu mijloace hibride? Iar, dacă da, care ar fi aceste mijloace? Răspunsul găsit până în momentul de față este că nu, nu se pot contrapune măsuri de aceeași natură unei agresiuni de tip hibrid. Ar fi la fel ca și când acțiunilor teroriste li s-ar răspunde cu contraacțiuni de aceeași natură. Asta nu înseamnă că nu trebuie căutate și găsite soluții în afara convenționalului. De aici și cerința ca răspunsurile la întrebările acestea și altelte de aceeași natură să fie date în afara oricăror constrângeri doctrinare.
Anexarea Peninsulei Crimeea la Federația Rusă și declanșarea războiului de secesiune din estul Ucrainei imediat după aceasta, război în care Moscova este evident, deși neoficial, implicată au energizat discuțiile despre războiul hibrid. Pentru materialul de față este suficient să concluzionăm două lucruri.
Primul este că Rusia a acționat ca și când ar fi transformat literatura occidentală, care descrie acțiunile hibride în folosul celor chemați să le contracareze, în manual de pregătire și utilizare în luptă. Cu alte cuvinte, tot ce am scris eu mai sus se aplică aproape cuvânt cu cuvânt la descrierea situației create de Federația Rusă în Crimeea și sudul Ucrainei vecine. Numai că eu nu am folosit situația aceasta pentru a teoretiza aici, ci, independent de situația aceasta, am folosit materiale din 2009 – 2013, inclusiv experiența personală pe subiectul acesta al materiei dobândită într-un experiment NATO din 2011, numai ca să constat cât de mult se aplică ele, materialele, la ceea ce a făcut și face Rusia în Ucraina astăzi.
A doua concluzie este că guvernul de la Kiev și militarii din subordinea sa au fost total nepregătiți pentru un asemenea tip de război. Nu aprofundaseră și nu utilizaseră acest concept în pregătirea pentru apărare, în planificarea forțelor și acțiunilor militare, în instruirea trupei, ori în domeniile sprijinului și protecției forțelor combatante.
Așa cum nici nu au pregătit forțe specializate, armamente și echipamente dedicate în special acestor forțe specializate, ori proceduri de luptă specifice contracarării unui inamic hibrid.
De aici și întrebarea oare cât de pregătiți suntem noi, românii, pentru o asemenea amenințare de tip hibrid? Punem această întrebare în speranța că nu va trebui să vedem România amenințată de vreun opozant hibrid, pentru a-i afla doar atunci răspunsul.

LINK

[ Edited Wed Feb 25 2015, 09:12AM ]
Back to top
justme
Wed Feb 25 2015, 06:14PM

Registered Member #2073
Joined: Thu Aug 27 2009, 09:52PM

Posts: 2257
Thanked 197 time in 143 post
Stratfor: România va juca în următorul deceniu un rol semnificativ într-o coaliţie antirusă

România va juca un rol semnificativ într-o coaliţie regională antirusă condusă de Polonia şi patronată de Statele Unite în prima jumătate a următorului deceniu, iar în a doua jumătate coaliţia va avea un rol major în remodelarea frontierelor ruse şi recuperarea teritoriilor pierdute, scrie STRATFOR.

În cele din urmă, după ce puterea Moscovei va slăbi, această alianţă va deveni dominantă nu doar în Belarus şi Ucraina, ci şi mai departe către Est, consolidând poziţia economică şi politică a Bucureştiului, Varşoviei şi Washingtonului în regiune, preconizează agenţia americană de analiză şi informaţii în previziunile pentru deceniul 2015-2025.

România şi Polonia vor beneficia de pe urma acestui parteneriat strategic cu Statele Unite, deoarece este în interesul Washingtonului, după ce intră într-o relaţie de tip strategic, să facă astfel încât partenerii săi să devină cât mai viguroşi economic, cu scopul ca aceştia să-şi stabilizeze societatea şi să devină capabili să-şi construiască forţa militară - o poziţie în care vor ajunge în următorul deceniu atât Bucureştiul, cât şi Varşovia, în contextul în care Washingtonul şi-a prezentat în mod clar interesul faţă de regiune, subliniază Stratfor

România, Polonia şi Ungaria, vecinii din vestul Rusiei, vor căuta să recupereze regiuni pierdute în favoarea ruşilor în diverse momente, scrie agenţia în secţiunea dedicată Rusiei în cadrul acestor previziuni, adăugând că cele trei state vor acţiona pentru a atrage Ucraina şi Belarusul de partea lor, într-un proces mai amplu de fragmentare a Federaţiei ruse.

Este improbabil ca Federaţia rusă să supravieţuiască - în forma actuală - preconizează Stratfor, care apreciază că eşecul Moscovei de a-şi transforma veniturile din domeniul energetic într-o economie care să se autosusţină o face vulnerabilă la fluctuaţia preţurilor. Rusia este lipsită de apărare împotriva acestor forţe ale pieţei, iar modul în care funcţionează federaţia în privinţa distribuirii veniturilor şi resurselor vor conduce la un declin al Moscovei în ceea ce priveşte susţinerea infrastructurii naţionale, ca în anii '80 şi '90, pe timpul fostei Uniuni Sovietice, şi la apariţia unor entităţi regionale ce vor fragiliza legăturile periferiei cu centrul.

Rusia a rezolvat astfel de probleme prin poliţia secretă - KGB şi succesorul său FSB -, însă, la fel ca în anii '80, poliţia secretă nu va putea să controleze forţele centrifuge, care vor îndepărta regiunile de capitală în acest deceniu. În acest fel, puterea FSB va slăbi, prin implicarea conducerii Biroului în economia naţională, iar odată cu clătinarea economiei se va clătina şi puterea FSB. Fără teroarea inspirată de FSB, fragmentarea Federaţiei ruse nu va putea fi evitată, preconizează agenţia americană de analiză.

De asemenea, în flancul de sud, abilitatea ruşilor de a controla Caucazul de Nord se va evapora, destabilizând Asia Centrală, apreciază agenţia. În nord-vest, regiunea Karelia va căuta să se alăture Finlandei, iar în Extremul Orient regiunile maritime - mai apropiate de China, Japonia şi Statele Unite - vor acţiona independent. Alte zone din vecinătatea Moscovei nu vor căuta neapărat autonomia, dar şi-o vor dori, continuă Statfor, preconizând că nu vor exista revolte contra Moscovei, în pofida declinului acesteia.

Toate acestea vor crea cea mai puternică criză din deceniul următor, iar având în vedere masiva forţă nucleară a ţării declinul puterii Moscovei va ridica întrebarea cine controlează toate aceste rachete şi cum poate fi garantat faptul că nu vor fi folosite, ceea ce va constitui un test major pentru Statele Unite. Washingtonul este singurul care poate aborda problema, dar nu va putea să preia controlul asupra vastelor instalaţii militare şi să garanteze că nu va fi trasă nicio rachetă în acest proces. Astfel va fi nevoit fie să inventeze o soluţie militară - greu de conceput în prezent -, fie să creeze un guvern stabil şi viabil economic în regiunile implicate, în vederea neutralizării arsenalului, în timp.

În prima parte a deceniului următor, problema va fi cât de departe se va extinde alianţa dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, mai scrie Stratfor, apreciind că aceasta ar putea ajunge până în Azerbaidjan şi Marea Caspică, în funcţie de ceea ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu şi Turcia.

În amplul material, pe lângă previziunile pentru marile regiuni geopolitice ale lumii - Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Asia - Stratfor preconizează continuarea unor tendinţe actuale în restul de cinci ani ai primului deceniu din anii 2000, între care continuarea războiului dintre Statele Unite şi jihadişti, amplificarea presiunii pe care diversitatea de sisteme şi demografică o exercită asupra Uniunii Europene, încercarea Rusiei de a se salva înainte să fie afectată de un declin demografic, amplificarea presiunilor Moscovei asupra foştilor sateliţi din Europa Centrală, reducerea ratei creşterii economiilor asiatice şi continuarea amplificării puterii economice şi militare americane - un proces început cu peste un secol în urmă.

În ceea ce priveşte deceniul 2015-2025, Stratfor scrie că lumea va continua să se restructureze după invadarea Georgiei de către Rusia în 2008 şi criza creditelor ipotecare cu risc, în urma cărora au apărut trei tipare.

Primul: UE a intrat într-o criză pe care nu a putut-o soluţiona şi care a crescut în intensitate. Agenţia preconizează că Uniunea nu se va mai întoarce la unitatea anterioară, iar în cazul în care va supravieţui va opera mai limitat şi mai fragmentat în deceniul următor; că zona euro îşi va spori protecţionismul şi că Germania va fi afectată de regrese economice grave, care vor avea ca rezultat o creştere a puterii regionale a Poloniei.

Confruntarea actuală cu Rusia, în legătură cu Ucraina, va rămâne piesa centrală a sistemului internaţional în următorii câţiva ani, iar Rusia nu va rămâne în actuala formă întregul deceniu, preconizează Stratfor, subliniind că dependenţa ei extremă de exporturi energetice şi lipsa de fiabilitate a aşteptărilor cu privire la preţuri face imposibil ca Moscova să-şi susţină relaţiile instituţionale la nivelul federaţiei. Autoritatea Moscovei va slăbi substanţial şi va conduce la fragmentarea formală şi informală a Rusiei, iar securitatea arsenalului nuclear va deveni principala îngrijorare spre sfârşitul deceniului, preconizează agenţia.

În al treilea rând, perioada declinului statelor-naţiuni create de Europa în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu se accelerează. Astfel, puterea nu mai este deţinută de stat în multe ţări, ajungând pe mâna unor facţiuni înarmate care nu îşi pot înfrânge rivalii şi nici nu pot fi înfrânte. Washingtonul este pregătit să intervină prin atacuri aeriene şi trupe terestre limitate, dar nu va putea sau dori să impună soluţii. Turcia, a cărei frontieră de sud este vulnerabilă la aceste conflicte, va fi atrasă uşor în lupte, se va impune ca putere regională majoră, iar competiţia cu Iranul se va amplifica.

LINK
Back to top
justme
Mon Mar 02 2015, 03:21PM

Registered Member #2073
Joined: Thu Aug 27 2009, 09:52PM

Posts: 2257
Thanked 197 time in 143 post
Back to top
chimistul
Tue Apr 07 2015, 01:24PM
Registered Member #1234
Joined: Fri Oct 17 2008, 06:47PM

Posts: 603
Thanked 149 time in 96 post
Probabil mulţi dintre dumneavoastră aţi urmărit emisiunea , dar nu-i nimic poate vor şi alţii să o urmarească şi este bine să fie şi aici zic eu... deci vă doresc vizionare plăcută şi mulţmim domnului colonel Ion Petrescu
Back to top
chimistul
Tue Apr 14 2015, 03:50PM
Registered Member #1234
Joined: Fri Oct 17 2008, 06:47PM

Posts: 603
Thanked 149 time in 96 post
DOCUMENT – Raport SIPRI / Efectele crizei din Ucraina: Cheltuielile militare ale statelor est-europene au crescut

Criza din Ucraina a dus la creşterea cheltuielilor militare în multe ţări europene învecinate Rusiei, din Europa Centrală, în ţările baltice şi ţările nordice, arată cel mai recent raport al SIPRI, Stockholm International Peace Research Institute.

Este un trend contrar celui general, remarcă experţii, care nu se regăseşte şi în Europa Occidentală, în ciuda faptului că NATO insistă ca membrii săi să aloce apărării un buget de 2% din PIB.

Cele mai mari cheltuieli militare le au, în Europa, Franţa (locul 5 mondial), Marea Britanie (locul 6 mondial), Germania (locul 8 mondial), Italia (locul 11 mondial) şi Spania şi au prevăzut pentru 2015 reduceri, chiar dacă mici, ale bugetelor. Pe termen mediu, însă, Germania a anunţat intenţia de creştere a cheltuielilor militare, care urmare a unei noi strategii de securitate în curs de elaborare la Berlin.

Cheltuielile în Europa au fost estimate la 386 de miliarde de dolari, dintre care 93,9 în Europa de Est (include Rusia) şi alte 292 de miliarde în Europa Centrală şi de Vest.





„Criza din Ucraina a schimbat fundamentalsituaţia de securitate din Europa, dar până acum imapctul asupra cheltuielilor militare este evident în ţările vecine Rusiei. Altundeva, austeritatea rămâne principala cauză a reducerilor cheltuielilor”, a afirmat şeful proiectului, Sam Perlo-Freeman.

Ucraina a dus la creşterea cu peste 20% a cheltuielilor militare în 2014, iar pentru 2015 este planificată o dublare a cheltuielilor cu forţele armate. Dar şi Rusia îşi suplimentează cheltuielile în acest an, cu 8,1%, la 84,5 miliarde de dolari – o programare planificată însă înaintea conflictului din Ucraina.

În termeni reali, Ucraina şi-a dublat bugetul pentru forţele armate în 2015, în timp ce Rusia are în plan o creştere de 15%, ce ar putea fi totuşi diminuată din cauza deprecierii rublei şi a scăderii veniturilor din cauza preţului petrolului.

Bugetul iniţial al Apărării al Rusiei pentru 2015 a fost de aproximativ 69 de miliarde de dolari, locul 3 mondial şi a fost revizuit cu 5% în martie.

Polonia

Polonia va avea o creştere a cheltuielilor militare de 13% în 2014, cauzată în principal de programul de modenizare militară din perioada 2013-2022. Polonia va depăşi astfel ţinta NATO de 2% din PIB alocat cheltuielilor militare. În 2015, SIPRI estimează o creştere suplimentară de 19% din următoarele motive:

Polonia a evitat criza economică din 2008
Este dispusă să investească în armată, să fie activă în operaţiunile NATO şi în cele în parteneriat cu SUA şi să găzduiască scutul antirachetă

În plus, planul de modernizare a armatei, care se întinde pe 10 ani şi a început în 2013 prevede o alocare de 35 de miliarde de dolari pe echipamente militare noi sau modernizate. Programul include sisteme terestre, aeriene şi navale, iar principalele achiziţii ale Poloniei includ:

32 de elicoptere de luptă şi 70 elicoptere de transport
Vase militare şi sisteme de apărare a coastei în Marea Baltică
97 de drone şi 20 de sisteme de apărare aeriene şi antirachetă
Sute de tancuri şi vehicule blindate
Sistemul de rachete de croazieră JASSM care să echipeze noua flotă de avioane F16

În 2015, Ministerul Apărării din polonia are un buget de 38 de miliarde de zloţi, echivalentul a 9,9 miliarde de dolari, adică 2.1% din PIB-ul estimat pentru 2015. În 2014, bugetul a fost de 31,8 miliarde de zloţi.

Ţările baltice

Statele baltice, la rândul lor, fac alocări consistente pentru cheltuielile militare, de înţeles în condiţiile resuscitării vechilor temeri faţă de Rusia. Încălcarea spaţiului lor aerian de către aviane ruseşti sau răpirea unui ofiţer de informaţii eston de către Rusia au accentuat aceste temeri.

În ultimii 2-3 ani, cheltuiele lor militare au început să crească, după o scădere din cauza crizei economice. În 2014, Estonia a fost unul dintre puţinii membri ai NATO care au alocat 2% din PIB apărării, în timp ce Letonia a alocat 0,9% din PIB şi Lituania 0,8% din PIB. Totuşi, creşterile faţă de 2013 au fost în Lutiania de 6%, situându-se pe locul 4 în Europa în termeni de creştere a cheltuielilor militare.

Fondurile destinate apărării pentru 2015 arată astfel:

412 milioane de euro în Estonia, o creştere de 7,3%
254 milioane de euro în Letonia, o creştere de 14,9%
425 de milioane de euro în Lituania, o creştere de 50%
SUA, China şi Rusia, primele 3 ţări în topul cheltuielilor militare
În 2014, cheltuielile militare la nivel mondial au fost de 1776 miliarde de dolari, iar primele 5 ţări în top sunt SUA, China, Rusia, Arabia Saudită şi Franţa.



SUA au redus cheltuielile cu 6,5%, la 610 miliarde de dolari, în timp ce China – 216 miliarde de dolari, Rusia – 84,5 miliarde de dolari şi Arabia Saudită – 80,8 miliarde de dolari, au continuat să aibă creşteri masive.

261692050-siprifs1504.pdf
Back to top
Go to page
  <<        >>   

Jump:     Back to top

Syndicate this thread: rss 0.92 Syndicate this thread: rss 2.0 Syndicate this thread: RDF
Powered by e107 Forum System uses forum thanks

More links

Imnul SEMPER FIDELIS
Arhiva stiri
Trimite-ne o stire
Marsuri
Articole
2% pentru voi
Directia Generala Anticoruptie din MAI
Resboiu blog
Asociatia ROMIL
InfoMondo
Fundatia Pentru Pompieri
Liga Militarilor
Politistul
SNPPC
NATOChannel TV
Forumul politistilor
Forumul pompierilor
Asociatia "6 Dorobanti"
© 2006-2015 Proiect SEMPER FIDELIS
Site protejat la copierea cu soft-uri dedicate. Banare automata.Opiniile exprimate pe forum nu reprezinta si pozitia asociatiei fata de persoane, institutii si evenimente. Regulile de functionare a forumului sint formulate in baza prevederilor constitutionale si legilor in vigoare. Asociatia isi exprima pozitia fata persoane, institutii si evenimente prin fluxul de stiri publicat in prima pagina a site-ului.